ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

întâlnire cu Tocoianu alături de două camioane de securişti reprezintă unfragment dintr-o naraţiune cu caracter literar, dar şi de model de demniatteşi curăţenie sufletească prin problematizarea pericolului trădării dar şi a uriifaţă de organele represive şi faţă de trădătoarea femeie cu scrisoarea . Şinumai acest fragment poate rămâne ca o ilustrată a gândirii şi sufletului unuiparticipant la rezistenţa anticomunistă. În concluzie, în interviu, Motorca Iliesubliniază:”Ei vroiau să-l aresteze pe Tocoianu Iosif din Călugăreni dar nul-or prins până în 1950 în 15 martie. Io pentru el am fost arestat, fiindcă nul-am vândut pe el. Şi atunci mă luară pe mine şi dus fusă-i 5 ani” 180 .Alte două grupuri de rezistenţă şi refugiaţi s-au cristalizat în zonă înjurul localităţii Chisindia. Le voi prezenta separat deşi componenţa lor eradin aceleaşi localităţi se cunoşteau în general între ei dar cronologic grupulBogdan Ignat, după numele povestitorului şi participant deasemenea s-acristalizat mai deverme, pe la mijlocul lui 1949 şi o fost aresat şi distrus în 3spre 4 ianuarie 1950 având o manifestare mai paşnică, fără conflicte armatedar şi o preocupare mai aparte aceea de a lua legătura cu mişcarea derezistenţă din Banat şi de a trece graniţa în Iugoslavia. În timp ce al doileagrup, mai numeros, deşi se pare cu mai puţine legături cu alte grupuri a avutînsă o istorie mai zbuciumată cu două conflicte sângeroase cu organele derepresiune şi cu o datare cronologică din cursul anului 1949 până la mijlocullui 1952.Am numit grupul Bogdan Ignat pentru că, cel puţin până în prezent,acesta este singurul care mi-a relatat despre acţiunea acestuia deşi nu estedintre cei care au constituit grupul dar este singurul supraveţuitor. Prinmodul de a povesti, prin sinceritatea aprecierilor şi descrierilor interviul cuBogdan Ignat din Buteni structurează el singur, consider, istoria acestuigrup.Componenţa grupului este iniţial formată din trei persoane:”StepiciDumitru din Revetiş, Oprea Petru şi Farcaş Ioan din Joia Mare” 181 „OpreaPetru fost învăţător în Joia Mare şi Stepici Dumitru învăţător în Revetiş 182 ,care pentru că or fost „cu legionarii” şi atunci o zis cineva către ei, decât săvă predaţi, mai bine fugiţi că trebuie să se schimbe, or fugit la pădure. Capână la urmă s-o mai luat şi verişoru ăsta a nost primar, Farcaş Ioan, s-o luatdupă ei în ajutor. Şi i-o după ce i-am alimentat, o luam şi eu cu ei că şi aşa s-or luat unu din altul şi or plecat şi ajutor ei sigur c-or avut” 183 .Fixarea grupului în zona Văsoaia, lângă Chisindia, în gospodăriafamiliei lui Bogdan Ignat o pornit de la o motivaţie sufletească, legătura derudenie cu Farcaş Ioan. Explicaţia o dă tatăl povestitorului deosebit deplastic:”Tata având verişorul ăsta primar pe Farcaş Ioan. Ei sângele îi sânge,nu se face apă. O zis tata – Mă, dă-i dracului, că mă doare şi de ăla, io ştiu265