ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Adică o ştiut şi directorul spitalului că altfel n-o putut să plece. O mers lagară, s-o suit pă tren în doamnă o venit până acasă, noaptea. Asta o fost în16 august" 170 .Dar contactele cu mişcarea de rezistenţă relatate de povestitor suntanterioare, din anii '47-'48 când "tata (Faur Gheorghe - arestat în 6 ianuarie1948) cunoştea în amănunt lucrurile. Că aci la noi în casă s-or întâlnit unofiţer de la Ineu şi cu ăsta de la Câmpeni, comandantul batalionului 12vânători munte. Ei or vrut să aibă legături, în '47. Aici în soba (camera - PT)asta s-or întâlnit. Pe mine nu m-or lăsat să intru, ştiu c-o venit şi şăfu de lagară şi directorul Băncii din Gurahonţ. Or discutat şi până în ziuă orplecat" 171 .În august 1949, Lupei Ioan reia contactele cu acest grup şi FaurMihai "i-o alimentat cât o putut. Dar or fost şi din Răstoci care or datmâncare. Eu le duceam ţigări, pită, clisă, conserve, ce-or dat alţii dinGurahonţ. Că Nuţicu vorbea cu mine şi în sprecial îmi spunea că ce să leduc. Nu mă întâlneam cu ei. Le băgam în traistă şi le puneam într-o creangăla un lemn, cum îmi spuneau, pe care era făcută o lovitură sau două desecure" 172 . Într-un moment ploios de sfârşit de august 1949, aducându-le un" pui tăiat" numai să-l gătească la "lampa cu petrol", într-o peşteră pe malulstâng al Crişului Alb, Faur Mihai prezintă comportamentul grupului pelângă Nuţicu, "o fost Sasu de la Aciua (Avram Iancu - com.Vârfurile - PT).O fost doi colonei unu o fost comandantul batalionului de munte de laCâmpeni, Teodorescu zicea către el, celălalt nu mai ştiu cum îl cheamă. CuTeodorescu ăsta am vorbit, era un om mai mic dar energic. Ei spuneau că ausă deie o lovitură şi o să scăpăm de comunişti. Or avut ei legături cu unitateade la Ineu şi de la Câmpeni o venit o căruţă cu un moţ şi a dus alimente şi cetrebuie, haine, bocanci pentru ei. O stat la noi o zi şi o noapte. Ce-o lăsat acio lăsat ca să le duc eu" 173 . Dar atunci am fost văzuţi de alţi doi localnici careimediat au anunţat Miliţia. Văzând că au fost descoperiţi, Nuţicu o avertizatgrupul că a fost alarmată tătă Securitatea şi Miliţia. O 20 - 30 de miliţieniimediat or fost cu maşina aici şi or plecat să caute după ei. Ăştia fugarii,Nuţicu i-o condus, or trecut peste deal în Valea Rea. Or avut la ei puşcămitralieră, armament. Şi or zis că încadrează strâmtura, cum vii de laGurahonţ şi îi atacă la strâmtură şi-i măcelăresc pe toţi. Nuţicu o zis: - nuputem face treaba asta că punem oamenii din sat în pericol" 174 , relateazăFaur Mihai, subliniind altruismul celor din grup.Intervievatul arată apoi că grupul s-a destrămat, „cei doi colonei orplecat noaptea de la gară de la Aciuţa, nu i-am mai văzut, nici nu ştiu ce s-omai ales de ei. Iar Nuţicu, toamna s-a dus la Rădeşti la un cumnat de-a lui şiacolo l-or prins. O scăpat de-acasă dar l-or puşcat acolo pe hotar” 175 .263