ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Iancu, deschizând-o „numa puţin” îi vede „pe aceia că erau pe lângă dolmade la iaz, la canalul morii, cum stăteau în nişte boscheţi şi unu înainta, dar şiînainta şi să tupilea. Când văd asta ştiui că ce îi, că pe cine caută. Şi mă ducla taică-meu şi-i spun 152 .În acest moment relatările despre cum erau aşezaţi cei şase suntoarecum nelimpezi: ”în pod la grajd erau doi din ăştia şase şi ceilalţi patruerau într-o cameră” – îşi aminteşte Motorca Iancu „repartizarea confirmatăşi de Darău Igna care susţine că în pod erau Hagea Iulian cu Luluşa, iar încasă ceilalţi patru: Jurcuţa, Darău, Lupei şi Lazăr Ioan. Motorca Ilie scrie înmemoriile sale că în casă erau numai 3 din 6” 153 , opinie pe care o susţine şiFaur Mihai, rămas peste noapte la moară: „Io cu Hagea şi cu Nuţicu amdormit în pod (la grajd – PT). Mai era un Luluşa de la Pescari în pod, ceilalţior fost în casă în sobă (cameră – PT) de către drum. O fost Jurcuţa şi cuDarău de la Cil şi unu de la Roşia” 154 , ceea ce confirmă şi Motorca Ilie îninterviu:” o fost în podu grajdului Leanu, Luluşa, Nuţicu” 155 . Indiferent înce poziţie se aflau cei şase au intrat imediat în alertă, deoarece gazda,Motorca Ioan deja „aşa cum era, în izmene şi cămaşă, a ieşit afară din moarăsă vadă cine este, a şi fost somat şi pus cu burta la pământ şi întrebat cineeste în casă” 156 . Şi din momentul acela să declanşă trasul cu arme, poate săfi fost în jur de 20 de securişti, tăţi îmbrăcaţi civili” 157 . Tânărul MotorcaIancu îi avertizează imediat pe cei din casă: ”Salvaţi-vă iute că suntematacaţi! 158 . După care, povesteşte Darău Igna:”numa că nu mi-am datpalme, decât am pus mâna stângă în cap”, atunci „saltă Nuţicu, ia puşca luiZB deschide fereastra în dos şi în timpul acela, de după digul de la pescărietrage unu, trage şi Nuţicu, când trasă a doua oară sparsă o icoană. Noi amdeschis uşa şi ieşirăm în moară, eu înainte cu Lupei. În timpul acela iesLupei şi cu Jurcuţa pe coridorul care era dinspre roată. Când o deschis uşaacolo era un plutonier major, Lupei când îi văzu trasă cu arma. Cela deacolo o ripostat şi îl lovi prin umăr. Dar n-o tras plutonierul major c-o trasşoferul Securtăţii. În timpul acela Jurcuţa o zis către Lupei Ioan (probabilLazăr Ioan – PT), dându-i o grenadă – Ia azvârle-o !şi o fost furios şigrenada n-o ajuns până în drept cu uşa de la moara de ulei. În timpul ăsta îlpuşcă pa Jurcuţa, încpe să ziere. Noi eram jos în moară. Zice Jurcuţa: -Predaţi-vă! M-am predat eu, după mine o fugit Luluşa din pod şi o rămasnumai Hagea în pod. Mă predau eu, să predă şi Luluşa şi Lupei (Lazăr I. –PT). Predaţi la îndemnul lui Jurcuţa, subliniind însă că au încercat săreziste cei trei sunt duşi după dig şi legaţi nu înainte însă, continuă DarăuIgna, de a fi constrânşi să spună unde sunt armele „pe mine mă bătură cubăţu numa în cap să spun că ce-am făcut cu arma, cu puşca mitralierărusească”, până când este nevoit să recunoască faptul că a fost ascunsă de258