ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
mai 1205, situat probabil pe locul comunei Beliu de astăzi, mănăstireaBezdin etc. 25 .Sunt atestate documentar şi arheologic instituţii bisericeştiaparţinând diferitelor ordine monahale şi laice în comitatul Zarandului înveacul al XIII-lea: abaţia de la Socodor (1142), abaţia cisterciană de la Şiria,abaţia ”Preasfânta Fecioară” de la Pâncota (1217), atribuită fie călugărilorpremonstratezi sau cistrcieni, fie benedictinilor, conventele de la Târnova şiTauţ, presupuse ca aparţinătoare cavalerilor ioaniţi , claustrul de la Ineu(1199) 26 .Călugărul orădean Rogerius descrie amănunţit activitatrea febrilăcare se derula în insula formată de Crişul Alb şi un braţ al său în apropierede Nădab, unde se efectuau în mare grabă lucrări de fortificare,organizându-se rezistenţa militară împotriva tătarilor 27 . În cadrul acestorpregătiri, rolul conducător îl avea voievodul Gerouth, probabil conducătorulunei organizaţii teritoriale româneşti, cu reşedinţa în localitatea Gerouth,asimilată cu acvtualul sat Iermata – Neagră 28 . Nu există nici o dovadă căvoievodul Gerouth ar fi fost dependent de regele Ungariei sau de vreunfeudal local.Naraţiunea lui Rogerius descrie urmările tragice ale invaziei tătaromongole,care a înfrânt rezistenţa românilor pe Crişul Alb, tătarii cucerindpractic întregul comitat al Zarandului. Victoria tătarilor a determinat –pentru o anumită perioadă – dispariţia temporară a domeniilor nobiliare înformare, precum şi încetarea funcţionării instituţiilor ecleziastice catolice.Potrivit relatărilor aceluiaşi călugăr Rogerius, tătarii au făcut totposibilul să restabilească mersul normal al vieţii, facilitând reîntoarcereaţăranilor din păduri la vetrele lor. Năvălitorii erau interesaţi de acumulareaunor cantităţi de provizii cât mai mari. De aceea, ei s-au folosit de oorganizare economică .şi socială capabilă să perceapă renta în produse.Cnezii sau ”canesii”, amintiţi de documente, subordonaţi căpeteniilor tătare,se pot identifica cu conducătorii unui sat sau ai unui anumit număr de sate,care adunau dările pentru mongoli. Marele istoric Nicolae Iorga susţinea cătătarii au folosit instituţiile autohtone pentru administrarea teritoriuluicucerit 29 . Canonicul Rogerius, în Carmen miserabile (Cântec de jale),25 Paul –Dorin Crainic, Consideraţii istorico-arhitecturale privind Aradul secolelor XII-XIV, în ”Ziridava”, XIV, Arad, 1982, p. 131.26 Ibidem, p. 130-131.27 Andrei Caciora, Eugen Gluck, op. cit., p. 157.28 Octavian Lupaş, Voievozi şi cnezi români în judeţul Arad, Sibiu, 1941, p. 13.29 Nicolae Iorga, Istoria Românilor, vol. III, Bucureşti, 1937, p. 120.23
- Page 1: ADMINISTRAŢIE ROMÂNEASCĂ ARĂDEA
- Page 5 and 6: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 7 and 8: deja Monografiile publicate. În ce
- Page 9 and 10: Această preocupare deosebită a is
- Page 14 and 15: (1866-1910). Acesta se remarcă-în
- Page 17 and 18: „Începuturile vieţii romane la
- Page 19 and 20: C. S. Nicolăescu-Plopşor (1900-19
- Page 21 and 22: de ştiinţă a format o şcoală i
- Page 23 and 24: În hotarul de nord-vest al oraşul
- Page 25: pământ, dar din lipsa unor cercet
- Page 29 and 30: şi-a creat o bază teritorială so
- Page 31 and 32: dezvoltării învăţământului î
- Page 33 and 34: Preparandiei dar şi de preşedinte
- Page 35 and 36: al Preparandiei. Între 1815-1819 m
- Page 37 and 38: preparandiei şi a gimnaziului din
- Page 39 and 40: dascălul: ˝a purta de grijă ca p
- Page 41 and 42: omânilor şi colaborarea dintre cl
- Page 43 and 44: care a cumpărat patruzeci de căr
- Page 45 and 46: Listă cu elevii Preparandiei Arad
- Page 47 and 48: de plecare în activităţile publi
- Page 49 and 50: Dar, înafara activităţilor turis
- Page 51 and 52: Centrul staţiunii Păltiniş (Hohe
- Page 53 and 54: Casa Turiştilor din Păltiniş (fo
- Page 55 and 56: precum şi sprijinul logistic neces
- Page 57 and 58: aduce cu dânşii” (adresa nr.127
- Page 59 and 60: ezultate din vânzarea biletelor de
- Page 61 and 62: aducă ceva bun. S.K.V. a înregist
- Page 63 and 64: obiective şi fundamentate ştiinţ
- Page 65 and 66: Prăjeşti, Răştirata, Ravna, Cro
- Page 67 and 68: exportul de vagoane a cuprins aproa
- Page 69 and 70: Răspândirea aparatelor de radio
- Page 71 and 72: pentru malurile Mureşului. Gresiil
- Page 73 and 74: Fabrica de la Toc produsese mobilă
- Page 75 and 76: Existenţa unei fabrici de chibritu
mai 1205, situat probabil pe locul comunei Beliu de astăzi, mănăstireaBezdin etc. 25 .Sunt atestate documentar şi arheologic instituţii bisericeştiaparţinând diferitelor ordine monahale şi laice în comitatul Zarandului înveacul al XIII-lea: abaţia de la Socodor (1142), abaţia cisterciană de la Şiria,abaţia ”Preasfânta Fecioară” de la Pâncota (1217), atribuită fie călugărilorpremonstratezi sau cistrcieni, fie benedictinilor, conventele de la Târnova şiTauţ, presupuse ca aparţinătoare cavalerilor ioaniţi , claustrul de la Ineu(1199) 26 .Călugărul orădean Rogerius descrie amănunţit activitatrea febrilăcare se derula în insula formată de Crişul Alb şi un braţ al său în apropierede Nădab, unde se efectuau în mare grabă lucrări de fortificare,organizându-se rezistenţa militară împotriva tătarilor 27 . În cadrul acestorpregătiri, rolul conducător îl avea voievodul Gerouth, probabil conducătorulunei organizaţii teritoriale româneşti, cu reşedinţa în localitatea Gerouth,asimilată cu acvtualul sat Iermata – Neagră 28 . Nu există nici o dovadă căvoievodul Gerouth ar fi fost dependent de regele Ungariei sau de vreunfeudal local.Naraţiunea lui Rogerius descrie urmările tragice ale invaziei tătaromongole,care a înfrânt rezistenţa românilor pe Crişul Alb, tătarii cucerindpractic întregul comitat al Zarandului. Victoria tătarilor a determinat –pentru o anumită perioadă – dispariţia temporară a domeniilor nobiliare înformare, precum şi încetarea funcţionării instituţiilor ecleziastice catolice.Potrivit relatărilor aceluiaşi călugăr Rogerius, tătarii au făcut totposibilul să restabilească mersul normal al vieţii, facilitând reîntoarcereaţăranilor din păduri la vetrele lor. Năvălitorii erau interesaţi de acumulareaunor cantităţi de provizii cât mai mari. De aceea, ei s-au folosit de oorganizare economică .şi socială capabilă să perceapă renta în produse.Cnezii sau ”canesii”, amintiţi de documente, subordonaţi căpeteniilor tătare,se pot identifica cu conducătorii unui sat sau ai unui anumit număr de sate,care adunau dările pentru mongoli. Marele istoric Nicolae Iorga susţinea cătătarii au folosit instituţiile autohtone pentru administrarea teritoriuluicucerit 29 . Canonicul Rogerius, în Carmen miserabile (Cântec de jale),25 Paul –Dorin Crainic, Consideraţii istorico-arhitecturale privind Aradul secolelor XII-XIV, în ”Ziridava”, XIV, Arad, 1982, p. 131.26 Ibidem, p. 130-131.27 Andrei Caciora, Eugen Gluck, op. cit., p. 157.28 Octavian Lupaş, Voievozi şi cnezi români în judeţul Arad, Sibiu, 1941, p. 13.29 Nicolae Iorga, Istoria Românilor, <strong>vol</strong>. III, Bucureşti, 1937, p. 120.23