ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ani, Lupei Nuţicu iară avea 50 de ani. Ei nu stăteu tot timpul împreună.Numai când să adunau, punctul de întâlnire era la Moară. În altă parte nuştiu să fi avut punct de întâlnire” 129 .Componenţa grupului cu cei şase membrii o confirmă şi Faur Mihaidin Baltele care la acea dată avea şi el 17 ani şi care în seara de 11 Aprilieajunsese la moară ca să avertizeze pe Nuţicu de pericolul trădării 130 . Sepoate spune deci că grupul celor şase de la moara din Iosăşel s-a formattreptat, ca urmare a căutărilor Securităţii dar şi ca urmare a contactelor şicoordonării realizate de liderul zonei C. Gligor şi de colaboratorul săuapropiat, tânărul Ioan Jurcuţa. Organizaţia fiind liantul mental al fiecăruiadintre participanţi. Chiar dacă n-au stat o perioadă îndelungată împreună, auvenit şi-au plecat fiecare în funcţie de propriile situaţii în preajma perioadei10 – 12 aprilie 1949, cei şase ascunşi la moară, familia morarului MotorcaIoan – Ţighertu şi alţi colaboratori deja formau un nucleu cu idealuri, visuricomune, care aşteptau un semnal, aveau ceva armament, dar, ce e mai gravcare a dus la alertarea autorităţilor locale şi a Securităţii şi la descoperirealor prin trădare, aspect pe care îl subliniază toţi martorii cu numeroasenuanţe. Descoperirea şi trădarea, nedemonstrabile perfect datorită lipseiunor dovezi concrete, trădătorii rămânând de regulă acoperiţi de beneficiariitrădării a fost simţită din ziua anterioară descinderii Securităţii, dar, printr-oezitare inexplicabilă, cei şase au fost totuşi incercuiţi, fiind constrânşi laluptă descisă.Primele bănuieli apar din duminica de 10 aprilie pentru Darău Ignacare susţine:”atâta o fost greşeala lui baci Ioan (bătrânul morar – PT)” 131 ,care deja se agita cu întrunirea grupului, vine Hagea Iulian, invitat, la felDarău Igna primeşte de la Creţa Pavel şi Ţighertu o „puşcă mitralieră şi vreocincisprezece cartuşe” (posibil tipul armei este exagerat – alţii povestescdespre o puşcă obişnuită – PT), după care gazda, baci Ioan „ îl cheamă peIgna, să mergă înarmaţi „ la vecinii din sus de el, la Simion, „la care acestarăspunde:„ - Baci Ioane, nu mă duc!-De ce?- Dumneata ştii ce înseamnă asta?, înseamnă să ne descoperim pe noi, că ioîs la dumneata şi îs înarmat. Garantat că comuniştii îs ori dincoace, oridincolo, în pădure, numa valea îi. Şi au să ne observe şi pe dumneata or să tespună să spui tot”. Previziune care se confirmă pentru că ziua următoare„luni în 11 baci Ioan, s-o dus cu nişte purcei la piaţă la Gurahonţ şi laîntoarcere afirmă „tătă ziua m-o urmărit Haiduc de la Răstoci, şăfuSecurităţii” 132 . Încrederea prea mare în cunoscuţi i-o reproşează Darău Igna,255
garzdei şi anterior, „cu două zile înainte când săpam în grădină şi trecea pe –acolo, un cetăţean:“-Baci Ioane, asta nu-i comunist ?Comunist o fost, l-or trimis numa informator” 133 .- Nu, zice baci Ioan, nu-i comunist.Neliniştea pericolului îi este sesizată şi de camaradul apropiat IoanJurcuţa care-l îmbărbătează:”-Ei, zice (Ioan Jurcuţa – PT), lasă că baci Ioan,îi om cun trebuie” 134 . Ceea ce nu-l linişteşte, mai ales după ce în seara de 11spre 12 aprilie apare în timp ce “noi asculatm la radio”, un alt posibilinformator din Tălagiu, cunoscut al lui Hagea Iulian, pe care gazda îl duce lacel căutat, deşi, Darău Igna, dar şi ceilalţi martori confirmă, arată că-i “marecomunist” 135 , deoarece avea un fiu angajat în “slujba ruşilor”, iar în urmacelui venit la moară, Darău a observat “că, or trecut doi cetăţeni care erauîmbrăcaţi în haine negre, n-or dat nici bună sara, nimic. Or trecut pe drumcătre moară şi or luat-o, s-or fi dus până undeva şi or întors înapoi” 136 .Lipsa de precauţie i-o reproşează tatălui şi Motorca Ilie în propriilememorii:”Tata s-a înconjurat de aşa zişi prieteni de.ai lui care mereu îlîntrebau fel şi fel de probleme că ce se va întâmpla cu situaţia politică” 137 .Unul dintre ei „prieten din copilărie”l-a făcut să-i spună că are „în casă şasepersoane care sunt fugiţi, dar vor pleca într-o direcţie necunoscută în ziuaurmătoare, adică pe 12 aprile” 138 . După ce arată şi el că tatăl său a fosturmărit în piaţa de la Gurahonţ de securistul Haiduc „ca să-i trădeze, dar tatanici n-o vrut să audă de aşa ceva” 139 .Despre invitaţia trădării cu o zi înainte aminteşte şi Faur Mihai careprezent, luni 11 aprilie la piaţa din Gurahonţ „observase ceva şi prinseseceva că iar fi descoperit cineva”.O rudă din Iosaş (văru Ghiţă Ancaşu) l-ar fi avertizat de trădare pebătrânul Ţighertu care la rândul său la trimis pe cel care povesteşte (FaurMihai – PT), fecior tânăr fiind şi mai greu de bănuit deşi mărturiseşte că„mergeam şi atuncea de le-am dus clisă şi pită şi ţigări, paici păstă deal, ammărs sara şi-i spusăi lui Nuţicu” 140 , averizându-l de trădarea unuia din ValeaMare şi al altuia din Tălagiu, sprijinitori ai lui Ioan Bigdan.Mai multe amănunte relatează Ilie Motorca scoţând în evidenţă douăpersonaje clare:”Bacoş Pavel – Covaciu de la Valea Mare şi Herbei Gligordin Tălagiu, fiecare, paralel sau cel puţin aparent fără colaborare întreei,reuşind să afle aşezarea şi componeţa grupului şi să transmită imediatinformaţia. Îmbinând memoriile manuscrise cu interviul dat de Motorca Ilie,al cărui talent de povestitor şi analist iese în evidenţă se poate reconstrui oopinie despre filmul serii de 11 aprilie 1949 din preajma grupului de lamoară. După incidentele de ziua de la piaţa din Gurahonţ, îşi aminteşte Ilie256
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 234 and 235: Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 244 and 245: ătut până o spus parola prin car
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
- Page 252 and 253: arestat mai târziu decât ceilalţ
- Page 254 and 255: său să-i apară conturul făcut d
- Page 256 and 257: treilea Darău Igna, cel care relat
- Page 260 and 261: Motorca „Acest prieten al lui tat
- Page 262 and 263: Ilie care „ o scoasă de unde-o p
- Page 264 and 265: paşi şi să prăbuşi pe nişte s
- Page 266 and 267: Adică o ştiut şi directorul spit
- Page 268 and 269: întâlnire cu Tocoianu alături de
- Page 270 and 271: Al doilea aspect al închegării ac
- Page 272 and 273: Eugen Şerban în articolul din Ana
- Page 274 and 275: după cum crede fiul lui Mercea Ghe
- Page 276 and 277: ândul lor au dat problema în stud
- Page 278 and 279: 26. Interviu cu Oarcea Bujor, Gurah
- Page 280 and 281: 94. Ibidem.95. Ibidem.96. Ibidem.97
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
- Page 284 and 285: Colectivizarea autorităţii judec
- Page 286 and 287: competenţele inspectorilor judecă
- Page 288 and 289: O incipientă colectivizare a activ
- Page 290 and 291: de un an în funcţiunea de grefier
- Page 292 and 293: Justiţie, în baza cererii înaint
- Page 294 and 295: tribunalele şi Curţile trebuiau s
- Page 296 and 297: autorităţilor administrative loca
- Page 298 and 299: Pe de altă parte, nici Ministerul
- Page 300 and 301: Lipsa spaţiilor necesare activită
- Page 302 and 303: se facă cu 7-10 zile înaintea ter
- Page 304 and 305: La Ministerul de Justiţie, a fost
- Page 306 and 307: delegarea judecătorului Alexandru
garzdei şi anterior, „cu două zile înainte când săpam în grădină şi trecea pe –acolo, un cetăţean:“-Baci Ioane, asta nu-i comunist ?Comunist o fost, l-or trimis numa informator” 133 .- Nu, zice baci Ioan, nu-i comunist.Neliniştea pericolului îi este sesizată şi de camaradul apropiat IoanJurcuţa care-l îmbărbătează:”-Ei, zice (Ioan Jurcuţa – PT), lasă că baci Ioan,îi om cun trebuie” 134 . Ceea ce nu-l linişteşte, mai ales după ce în seara de 11spre 12 aprilie apare în timp ce “noi asculatm la radio”, un alt posibilinformator din Tălagiu, cunoscut al lui Hagea Iulian, pe care gazda îl duce lacel căutat, deşi, Darău Igna, dar şi ceilalţi martori confirmă, arată că-i “marecomunist” 135 , deoarece avea un fiu angajat în “slujba ruşilor”, iar în urmacelui venit la moară, Darău a observat “că, or trecut doi cetăţeni care erauîmbrăcaţi în haine negre, n-or dat nici bună sara, nimic. Or trecut pe drumcătre moară şi or luat-o, s-or fi dus până undeva şi or întors înapoi” 136 .Lipsa de precauţie i-o reproşează tatălui şi Motorca Ilie în propriilememorii:”Tata s-a înconjurat de aşa zişi prieteni de.ai lui care mereu îlîntrebau fel şi fel de probleme că ce se va întâmpla cu situaţia politică” 137 .Unul dintre ei „prieten din copilărie”l-a făcut să-i spună că are „în casă şasepersoane care sunt fugiţi, dar vor pleca într-o direcţie necunoscută în ziuaurmătoare, adică pe 12 aprile” 138 . După ce arată şi el că tatăl său a fosturmărit în piaţa de la Gurahonţ de securistul Haiduc „ca să-i trădeze, dar tatanici n-o vrut să audă de aşa ceva” 139 .Despre invitaţia trădării cu o zi înainte aminteşte şi Faur Mihai careprezent, luni 11 aprilie la piaţa din Gurahonţ „observase ceva şi prinseseceva că iar fi descoperit cineva”.O rudă din Iosaş (văru Ghiţă Ancaşu) l-ar fi avertizat de trădare pebătrânul Ţighertu care la rândul său la trimis pe cel care povesteşte (FaurMihai – PT), fecior tânăr fiind şi mai greu de bănuit deşi mărturiseşte că„mergeam şi atuncea de le-am dus clisă şi pită şi ţigări, paici păstă deal, ammărs sara şi-i spusăi lui Nuţicu” 140 , averizându-l de trădarea unuia din ValeaMare şi al altuia din Tălagiu, sprijinitori ai lui Ioan Bigdan.Mai multe amănunte relatează Ilie Motorca scoţând în evidenţă douăpersonaje clare:”Bacoş Pavel – Covaciu de la Valea Mare şi Herbei Gligordin Tălagiu, fiecare, paralel sau cel puţin aparent fără colaborare întreei,reuşind să afle aşezarea şi componeţa grupului şi să transmită imediatinformaţia. Îmbinând memoriile manuscrise cu interviul dat de Motorca Ilie,al cărui talent de povestitor şi analist iese în evidenţă se poate reconstrui oopinie despre filmul serii de 11 aprilie 1949 din preajma grupului de lamoară. După incidentele de ziua de la piaţa din Gurahonţ, îşi aminteşte Ilie256