ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

12.07.2015 Views

său să-i apară conturul făcut din gloanţe. Fapt care i-a mirat foarte tare petoţi „agresorii” care zile la rând ar fi spus apoi – „Să ştiţi că esteDumnezeu!, că ştiau că io cred în Dumnezeu, că le-am spus: pe mine măpăzeşte Dumnezeu că altfel nu putea-m să scap cu viaţă” 99 .Aceste momente i-au impresionat şi pe şefii Securităţii, Ţeler dinBucureşti, „care la ora 8 a venit acolo cu avionul” 100 , Koloman dinTimişoara, şi maiorul Moiş. Ajuns, mai târziu la Securitate, a fost chemat lacolaborare (posibil – PT) de către acel Moiş, „care a condus luptele dinSemenic” 101 , despre care se impune o cercetare istoriografică maiamănunţită. Acesta îi spune „- Fiţi atent că vor să vă ucidă!, a căzut cutare şia căzut o notă, făcută de mine (Cantemir Gligor –PT) cerută de un camaradal meu care fusese şef de judeţ, Ion Constantin 102 , care mai pe urmă n-a mairecunoscut 103 .Aceasta pentru că „luptătorul din munţii”, îl ameninţa-se „Nu-i daunici o notă, poate oi cădea şi atunci îi bucluc”, deşi şeful legionarilor pejudeţul Arad i-ar fi spus:”- Nu va cădea, am mare nevoie de ea, c-o vreaBucureştiul. No' (expresie ce poate să-l parafrazeze pe Avram Iancu – PT) şiatuncea i-am dat nota şi o căzut nota aceea. Conţinea efectivul pe care l-amavut. Mult conţinea (....). Ei, pe urmă la anchetă n-a ieşit atâta, a ieşit numaipartea Gurahonţului mai mult, că restul zic, n-a fost nimeni, numai s-o pusaşa din flori, nici pe cei care au fost legionari, numai or fost arestaţi o partedintre ei înainte (de a fi anchetat oficial C. Gligor – PT) 104 . De fapt,colaboratorii săi după ce au fost arestaţi, au refuzat să răspundă la anchetepână nu a fost adus şi conducătorul lor. El însuşi mărturiseşte:”anume nuvroiau să se lase judecaţi. Erau trimişi la Tribunalul Militar din Timişoara şinu vroiau să răspundă Procuraturii la nimica până nu-l aduceţi pe Gligor căel este şeful nostru. Ştiau deja că sunt arestat şi că sunt supus la un regimforte, ca să fiu curăţat” 105 . Însuşi ofiţerul Moiş, despre care arestatul afirmăcă:”m-a ajutat foarte mult”, ar fi zis:”-Dom,le, îi păcat de dumneavoastră,sunteţi, aşa m-au poreclit ei şi aşa mi-a rămas în proces numele AvramIancu cel Nou” 106 .Arestarea liderului a declanşat o amplă acţiune de investigaţii şiarestări organelor de represiune în zonă, desfăşurate în două momente devârf, arestările din „noaptea de Bobotează” a anului 1949 şi operaţiunile dela moara din Iosăşel.În primele zile ale anului 1949, Securitatea, relatează majoritateamartorilor, a căutat să „ridice” pe cei mai apropiaţi colaboratori a-i lideruluiceea ce a făcut ca unii dintre ei să cadă imediat sau să reuşească să seascundă, refugiindu-se în păduri ori la, „gazde sigure”, chiar dacă,majoritatea doar pentru un timp scurt.251

Din investigaţii rezultă că numărul celor căutaţi şi arestaţi a fostdestul de mare, am reuşit până în prezent să adun informaţii mai ample doardespre câţiva, pe care îi voi prezenta în continuare cât de cât cronologic şipe localităţi.Din cătunul Baltele al Grahonţului, descinderea Securităţii i-a vizatpe Faur Gheorghe – Ghită şi pe Lupei Ioan – Nuţicu, ambii delegaţi P.N.Ţ.la alegerile din noiembrie 1946 şi apoi colaboratori apropiaţi ai lui CantemirGligor şi Ioan Bogdan.Despre arestarea lui Faur Gheorghe, fiul acestuia, Faur Mihai, născut1931, îşi aminteşte:”În noaptea de 6 ianuarie, în noaptea de Bobotează laora 2 or venit peste noi 6 comisari, ne-a somat, tata era dincolo (în cameraalăturată – PT) (....), să băgară în casă 4 şi cotrobăiră păstă tot, să găsascăceva cărţi sau armament sau ce ştiu io” 107 . Atunci l-au luat „până la Primăriesă dai o declaraţie”, fără să-l lase măcar să se îmbrace de iarnă deşi era rănitşi nu era vindecat” 108 şi „l-or dus, l-or ridicat şi bun ridicat, n-am ştiut noi ovreme de el”.Tot atunci a fost căutat şi Lupei Ioan Nuţicu, acelaşi intervievatrelatează că :”s-or băgat în casă, or făcut pa Mari (soţia celui căutat – PT) sădeschidă uşa şi el o avut mai multe camere şi o putut fugi pe fereastră latimp spre pădure, soţia afirmând că este plecat la rude la Arad, la care s-ar fidus acolo de sărbători, la cumnaţii lui, dar el o plecat, nu l-or mai găsit” 109 .Fugarul a rămas apoi alături de grupul de la Moară unde fiind rănit şi arestata evadat dintr-un spital din Arad şi reântors apoi în zonă a căzut împuşcat.Faur Mihai îşi aminteşte că tot atunci au mai fost arestaţi:”Sasu de laAciua – azi Avram Iancu, com. Vârfurile, care a dezertat în drum spre Sebişşi Miclean din Aciua”, alţii din Revetiş, din Dieci, unu a fost Oarcea, atuncior fost din Cil” 110 .Despre momentul nopţii de Bobotează, 1949 îşi aminteşte şi DarăuIgna din Cil, născut 1920, participant şi el la operaţiunea de la Moară. Dupăarestarea lui C.Gligor „după două săptămâni o vinit după ăştia alţii, care orfost în organizaţie. Eram io, unu Ancateu Igna, Lupei Ştefan, Bulzan Pavel,şi pe ei i-o căutat” 111 . A aflat de la poştăşiţa satului, care văzuse pesecuristul Haiduc în sat. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie au căutat să vinădupă mine şi Ancateu Igna – Cioropu şi mai Pătru Covaciu” 112 , „Toţi trei aufugit de-acasă. Pătru Covaciu a fugit la frate-su la Holt (satul Pescari – PT)şi acolo o stat vreo doi ani de zile nu l-o mai găsit nimeni. Ancateu Igna oavut casa lungă înspre grădină, la mijloc avea o cameră. În partea de cătreapus or făcut un zâd şi avea o coborâre prin pod. Nu ştia nimeni că-i cameranumai atât. O vinit Securitatea, de prima dată o făcut percheziţie, o căutat pătot locul, nu-i. O întrebat pe tat-su, nu-i, nu ştiu unde-i, o plecat” 113 . Al252

Din investigaţii rezultă că numărul celor căutaţi şi arestaţi a fostdestul de mare, am reuşit până în prezent să adun informaţii mai ample doardespre câţiva, pe care îi voi prezenta în continuare cât de cât cronologic şipe localităţi.Din cătunul Baltele al Grahonţului, descinderea Securităţii i-a vizatpe Faur Gheorghe – Ghită şi pe Lupei Ioan – Nuţicu, ambii delegaţi P.N.Ţ.la alegerile din noiembrie 1946 şi apoi colaboratori apropiaţi ai lui CantemirGligor şi Ioan Bogdan.Despre arestarea lui Faur Gheorghe, fiul acestuia, Faur Mihai, născut1931, îşi aminteşte:”În noaptea de 6 ianuarie, în noaptea de Bobotează laora 2 or venit peste noi 6 comisari, ne-a somat, tata era dincolo (în cameraalăturată – PT) (....), să băgară în casă 4 şi cotrobăiră păstă tot, să găsascăceva cărţi sau armament sau ce ştiu io” 107 . Atunci l-au luat „până la Primăriesă dai o declaraţie”, fără să-l lase măcar să se îmbrace de iarnă deşi era rănitşi nu era vindecat” 108 şi „l-or dus, l-or ridicat şi bun ridicat, n-am ştiut noi ovreme de el”.Tot atunci a fost căutat şi Lupei Ioan Nuţicu, acelaşi intervievatrelatează că :”s-or băgat în casă, or făcut pa Mari (soţia celui căutat – PT) sădeschidă uşa şi el o avut mai multe camere şi o putut fugi pe fereastră latimp spre pădure, soţia afirmând că este plecat la rude la Arad, la care s-ar fidus acolo de sărbători, la cumnaţii lui, dar el o plecat, nu l-or mai găsit” 109 .Fugarul a rămas apoi alături de grupul de la Moară unde fiind rănit şi arestata evadat dintr-un spital din Arad şi reântors apoi în zonă a căzut împuşcat.Faur Mihai îşi aminteşte că tot atunci au mai fost arestaţi:”Sasu de laAciua – azi Avram Iancu, com. Vârfurile, care a dezertat în drum spre Sebişşi Miclean din Aciua”, alţii din Revetiş, din Dieci, unu a fost Oarcea, atuncior fost din Cil” 110 .Despre momentul nopţii de Bobotează, 1949 îşi aminteşte şi DarăuIgna din Cil, născut 1920, participant şi el la operaţiunea de la Moară. Dupăarestarea lui C.Gligor „după două săptămâni o vinit după ăştia alţii, care orfost în organizaţie. Eram io, unu Ancateu Igna, Lupei Ştefan, Bulzan Pavel,şi pe ei i-o căutat” 111 . A aflat de la poştăşiţa satului, care văzuse pesecuristul Haiduc în sat. În noaptea de 5 spre 6 ianuarie au căutat să vinădupă mine şi Ancateu Igna – Cioropu şi mai Pătru Covaciu” 112 , „Toţi trei aufugit de-acasă. Pătru Covaciu a fugit la frate-su la Holt (satul Pescari – PT)şi acolo o stat vreo doi ani de zile nu l-o mai găsit nimeni. Ancateu Igna oavut casa lungă înspre grădină, la mijloc avea o cameră. În partea de cătreapus or făcut un zâd şi avea o coborâre prin pod. Nu ştia nimeni că-i cameranumai atât. O vinit Securitatea, de prima dată o făcut percheziţie, o căutat pătot locul, nu-i. O întrebat pe tat-su, nu-i, nu ştiu unde-i, o plecat” 113 . Al252

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!