12.07.2015 Views

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

pământ, dar din lipsa unor cercetări sistematice, nu se poate preciza epoca încare a fost construită.Teritoriul comitatului Zarand se afla încadrat până la începutulveacului al XIII-lea în cel al Bihorului şi numai între anii 1203-1214 s-aputut desprinde de acesta şi organiza într-un comitat de sine stătător 18 .Viitoarea reşedinţă a comitatului Zarand este menţionată la sfârşitulsecolului al XII-lea în perimetrul comitatului Bihor. În anul 1213 estemenţionat un Neuthen, comite curial de Zarand 19 .Primul comite al Zărandului, Dionisie, fiul lui Ompud, apareconsemnat documentar în anul 1214 20 , iar castrul său de reşedinţă, abia înanul 1232 (”castrum Szarand”) 21 . Pe la 1230, un comite Nicolae erastăpânul a 27 de moşii răspândite în 8 comitate din Transilvania, dintre care5 în comitatul Zarand 22 . Din punct de vedere administrativ, comitatulZarand, la finele veacului al XIII-lea şi la începutul veacului al XIV-lea,cuprindea teritorial valea Crişului Alb, aproape în întregime, ocupândteritoriul dintre Crişul Negru şi Crişul Alb, inclusiv cea mai mare parte aMunţilor Zarandului. În veacul al XIV-lea, comitatul Zarand s-a extinstreptat, mai întâi până la ieşirea Crişului Alb dintre munţi, apoi pe valeaacestui râu până spre izvoare, integrând districtele, cnezatele şi voievodateleromâneşti existente în acest spaţiu 23 . Era un comitat relativ mare, mai maredecât comitatul Arad (aproape dublu), cuprinzând 7 cetăţi, 7 oraşe şi 435 desate la sfârşitul secolului al XV-lea 24 . La sud, comitatul Zarand se învecinacu comitatele Arad şi Hunedoara, la nord cu Bihorul, la est cu Alba.Sunt atestate documentar, în comitatul Zarand, lăcaşuri bisericeştide rit ortodox ca: episcopatul de ”rit grec”, menţionat în documentul din 318 Andrei Caciora, Eugen Gluck, Cnezate şi voievodate româneşti arădene, în ***Studiiprivind istoria Aradului, Editura Politică, Bucureşti, 1980, p. 152.19 ***Documente privind istoria României, Seria C. Transilvania, veacurile XI-XIII, <strong>vol</strong>. I,Bucureşti, 1951, p. 12.20 ***Documente privind istoria României, Seria C. Transilvania, veacurile XI-XIII, <strong>vol</strong>. I,Bucureşti, 1951, p. 52.21 Ştefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, <strong>vol</strong>. I, ediţia a II-a, Editura Dacia, Cluj –Napoca, 1972, p. 133-134; ***Documente privind istoria României, Seria C. Transilvania,veacurile XI-XIII, <strong>vol</strong>. I, p. 261.22 ***Documente privind istoria României, Seria C. Transilvania, veacurile XI-XIII, <strong>vol</strong>. I,p. 240-241.23 Andrei Caciora, Organizarea teritorial –administrativă şi instituţională a comitatelorArad şi Zarand, în Culegere de referate ale Direcţiei Generale a Arhivelor Statului,Bucureşti, 1969, p. 56.24 Ştefan Pascu, op. cit., <strong>vol</strong>. IV, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 1989, p. 120.22

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!