ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ătut până o spus parola prin care are legături cu Aradu (….). O fostlegătură de la Bucureşti (….) de la organizaţia Mişcării din Bucureşti. Aşacă or mărs pa fir xu parola, până or prins pa Cantemir, cu Jurcuţa, cu unciuşi atunci am fost urmăriţi şi noi” 38 . Mai departe arată care a fost motivulimediat al plecării: “Io n-aş fi ştiut că îs urmărit până când o vinit Haiduc, dela Răstoci. Era căpitan la Securitate la Sebiş. O vinit la Poştă, în capătusatului şi poştăriţa era vecină cu soacră-mea. Şi o venit poştăriţa şi zice:- Mamă Ană, să mergi să-i spui la Igna, că el îi urmărit, pa bază decând o arestat pa Cantemir, atuncia, cu unci-su Ilie.Şi vine imediat cumnată-mea şi-mi apune:- Vezi că eşti urmărit, la noapte vin după tine. După tine şi dupăCioropu, şi mai Pătru Covaciu.Toţi trei am fugit de –acasă” 39 .Despre motivaţia rezistenţei şi constituirea grupului Darău Igna semai referă şi la venirea lui Jurcuţa Ioan, rememorare care evocă şi alteaspecte: metode de organizare legături cu alte grupuri; viaţa cotidiană încadrul grupului: “După o lună de zile (de stat singur – P.T.) de aicea (din Cil– P.T.) am plecat cu tăt cu Jurcuţa. El ne-o ominit (….). Cu Jurcuţa amplecat la Iosăşel, am mărs la baci Ioan la Motorca (…). El (Jurcuţa – P.T.)era cu liceul făcut. El o fost urmărit de la alegerile din ’46, o fost un fel dedelegat în Arad. Când să plece catană, nimic, după el. O fugit şi o vinit aiciîn sat. aici o avut neamuri, o putut sta mult , şi bine, de aicea, s-o dus laIosăşel şi cînd o vinit, or aflat de Gligor Cantemir, că stau la Creţa Pavel(din Iosăşel – P.T.), el şi Bogdan” 40 . Explicaţii asemănătoare dă acelaşimartor şi despre Luluşa Pavel, alt participant la evenimentele de la moarăcare era “ din Holt, dar el stătea în Arad, o fugit din Arad, c-o fost urmăritde Securitate şi o vinit şi o stat la un frate ge-a lui sau nepot în Holt (Pescari– P.T.) şi când o aflat că noi suntem aici veni şi el cu noi şi mergea la Holt şivenea” 41 .Alt participant direct la rezistenţă pentru că a găzduit în gospodărie,în satul Văsoaia trei refugiaţi, Bogdan Ignat, actualmente domiciliat înButeni, la întrebarea despre cauza refugiului celor trei povesteşte: că “or fostcercetaţi, din anumite motive, prima dată, nu ştiu, cred că cam cu legionarii,mă rog, anumite treburi. Şi atuncea o zis către ei, mă decât să vă predaţi maibine fugiţi, că trebuie să se schimbe” 42 . Dar şi o motivaţie particulară, fiindconştienţi că dacă va fi el însuşi, interogat de Securitate, după ce vor fitrădaşi ceilalţi, “ei când plecau de-acolo, trebuia să plec şi io, că dacă măducea de vreo două ori la Securitate, îmi trăgeau un toc de bătaie, nuspuneau, presupunem că puteau răbda (…..) sigur că io nu mai aşteptamacuma ca să vină după mine să mai mă ducă să mă mai bată. O luam şi io cu241
ei că ş-aşa s-or luat unul din altul s-or plecat şi ajutor ei sigur c-or avut” 43 .Pentru ca, într-o altă parte a interviului, Bogdan Igant să coreleze motivaţiapersonală, cu fuga din faţa arestării şi cu atitudinea anticomunistă: “noi amplecat unii de la alţii. Că prima dată or fost ăştia care or fost fugiţi. Şi atunciăştia sigur că erau contra comunismului (….) or avut o condamnare că o fostlegionar. Că şi din ăştia s-or făcut mulţi partizani (…). Noi aşa ştiam că dacăvine comunismul ne omoară. N-o fost chiar aşa, o fost rău de ăştia care neausacrificat”.Motivaţia rezistenţei, ca fost legionar dar şi pentru a evita arestareaeste susţinută şi de un urmaş al unui participant la luptele de la Chisindia –Ciolt, Mercea Gheorghe ce mărturiseşte despre tatăl său “el s-o înscris înpartidul acela al legionarilor, prin ’40 (…). “Dar o fost în Rusia. Atuncea în’49 l-or chemat la Siguranţă, cum zicea atuncea. El i-o fost frică că-l bate,nu ştiu, (…). El n-o vrut să să prezinte acolo. Şi-o mai fost cu unu de aicea:Bochiş Teodor, Domnuţi. Şi acela s-o dus, nu ştiu ce declaraţie i-o luat, nui-o făcut nimic la acela. Tata nu s-a prezentat, la urmă o fugit” 44 . Despre unalt participant la grupul de la Chisindia – Ciolt, Dobrei din Revetiş, acestmartor afirmă că a fost înainte de refugiu “băgat mai tare, c-o fost înainte înpartid, în Partidul Comunist (…). Că ziceau că a fost la Honţ (Gurahonţ –P.T.) secretar de partid, mai înainte în ’48. Şi la urmă io ştiu ce s-o gândit elgi-o fugit” 45 .Din generaţia mai tânără, de martoră a evenimentelor de la Chisindia– Ciolt face parte şi Mercea Maria, care având în acele momente 24 de aniîşi aminteşte, răspunzând la întrebarea: Pentru ce au fugit la pădure?, destulde vag, arată Mişcarea Legionară drept cauză, motivaţia retragerii în pădure,acţiunile precedente fiind evidente pentru organizarea şi întrunirilelegionare: ”Io, ştiu ce-or avut (…). Or avut de la legionari că şi tata meu ofost legionar şi era Ghiorghiţă ăsta (Mercea Gheorghe- P.T.) (…..) Netrezeam că venea seara şi ta-ta-ta cu tata. Nouă ne era ciudă, că vorbeau înocol şi venea tata şi lua şuba şi duce. C-or făcut programu lor, p’aci pă laMăgură. S-or strâns de la Almăş de pe satele astea” 46 .Această organizare a rezistenţei în spirit legionar este confirmată decel pe care toţi îl recunosc drept lider – Gligor Cantemir.Gligor Cantemir unul dintre cele “poate 5-6 persoane din judeţ (Arad–P.T.) care ştiau” despre acţiunile de comandament ale Mişcării Legionarede la începutul anilor ’40 47 şi care după ianuarie 1941 a primit dispoziţie să“plec afară în Banatul sârbesc”, “că acolo mi se va trimite un ajutor săformez un comandament legionar care să dirijeze lucrurile din interior 48 , aplecat apoi în Germania nazistă de unde duşi apoi la Viena, după 1944“când s-a infiinţat actul de întoarcere a frontului aicea la voi, în ţară” 49 , “la242
- Page 194 and 195: decizionali şi categoriile cele ma
- Page 196 and 197: urmărite, la organizarea de turnee
- Page 198 and 199: luarea în seamă a roadelor va ţi
- Page 200 and 201: spaţiu alocat de Înnoirea creaţi
- Page 202 and 203: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 204 and 205: naţional al districtului Oradea Ma
- Page 206 and 207: prin ideea respectării firii româ
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 234 and 235: Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
- Page 252 and 253: arestat mai târziu decât ceilalţ
- Page 254 and 255: său să-i apară conturul făcut d
- Page 256 and 257: treilea Darău Igna, cel care relat
- Page 258 and 259: ani, Lupei Nuţicu iară avea 50 de
- Page 260 and 261: Motorca „Acest prieten al lui tat
- Page 262 and 263: Ilie care „ o scoasă de unde-o p
- Page 264 and 265: paşi şi să prăbuşi pe nişte s
- Page 266 and 267: Adică o ştiut şi directorul spit
- Page 268 and 269: întâlnire cu Tocoianu alături de
- Page 270 and 271: Al doilea aspect al închegării ac
- Page 272 and 273: Eugen Şerban în articolul din Ana
- Page 274 and 275: după cum crede fiul lui Mercea Ghe
- Page 276 and 277: ândul lor au dat problema în stud
- Page 278 and 279: 26. Interviu cu Oarcea Bujor, Gurah
- Page 280 and 281: 94. Ibidem.95. Ibidem.96. Ibidem.97
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
- Page 284 and 285: Colectivizarea autorităţii judec
- Page 286 and 287: competenţele inspectorilor judecă
- Page 288 and 289: O incipientă colectivizare a activ
- Page 290 and 291: de un an în funcţiunea de grefier
- Page 292 and 293: Justiţie, în baza cererii înaint
ătut până o spus parola prin care are legături cu Aradu (….). O fostlegătură de la Bucureşti (….) de la organizaţia Mişcării din Bucureşti. Aşacă or mărs pa fir xu parola, până or prins pa Cantemir, cu Jurcuţa, cu unciuşi atunci am fost urmăriţi şi noi” 38 . Mai departe arată care a fost motivulimediat al plecării: “Io n-aş fi ştiut că îs urmărit până când o vinit Haiduc, dela Răstoci. Era căpitan la Securitate la Sebiş. O vinit la Poştă, în capătusatului şi poştăriţa era vecină cu soacră-mea. Şi o venit poştăriţa şi zice:- Mamă Ană, să mergi să-i spui la Igna, că el îi urmărit, pa bază decând o arestat pa Cantemir, atuncia, cu unci-su Ilie.Şi vine imediat cumnată-mea şi-mi apune:- Vezi că eşti urmărit, la noapte vin după tine. După tine şi dupăCioropu, şi mai Pătru Covaciu.Toţi trei am fugit de –acasă” 39 .Despre motivaţia rezistenţei şi constituirea grupului Darău Igna semai referă şi la venirea lui Jurcuţa Ioan, rememorare care evocă şi alteaspecte: metode de organizare legături cu alte grupuri; viaţa cotidiană încadrul grupului: “După o lună de zile (de stat singur – P.T.) de aicea (din Cil– P.T.) am plecat cu tăt cu Jurcuţa. El ne-o ominit (….). Cu Jurcuţa amplecat la Iosăşel, am mărs la baci Ioan la Motorca (…). El (Jurcuţa – P.T.)era cu liceul făcut. El o fost urmărit de la alegerile din ’46, o fost un fel dedelegat în Arad. Când să plece catană, nimic, după el. O fugit şi o vinit aiciîn sat. aici o avut neamuri, o putut sta mult , şi bine, de aicea, s-o dus laIosăşel şi cînd o vinit, or aflat de Gligor Cantemir, că stau la Creţa Pavel(din Iosăşel – P.T.), el şi Bogdan” 40 . Explicaţii asemănătoare dă acelaşimartor şi despre Luluşa Pavel, alt participant la evenimentele de la moarăcare era “ din Holt, dar el stătea în Arad, o fugit din Arad, c-o fost urmăritde Securitate şi o vinit şi o stat la un frate ge-a lui sau nepot în Holt (Pescari– P.T.) şi când o aflat că noi suntem aici veni şi el cu noi şi mergea la Holt şivenea” 41 .Alt participant direct la rezistenţă pentru că a găzduit în gospodărie,în satul Văsoaia trei refugiaţi, Bogdan Ignat, actualmente domiciliat înButeni, la întrebarea despre cauza refugiului celor trei povesteşte: că “or fostcercetaţi, din anumite motive, prima dată, nu ştiu, cred că cam cu legionarii,mă rog, anumite treburi. Şi atuncea o zis către ei, mă decât să vă predaţi maibine fugiţi, că trebuie să se schimbe” 42 . Dar şi o motivaţie particulară, fiindconştienţi că dacă va fi el însuşi, interogat de Securitate, după ce vor fitrădaşi ceilalţi, “ei când plecau de-acolo, trebuia să plec şi io, că dacă măducea de vreo două ori la Securitate, îmi trăgeau un toc de bătaie, nuspuneau, presupunem că puteau răbda (…..) sigur că io nu mai aşteptamacuma ca să vină după mine să mai mă ducă să mă mai bată. O luam şi io cu241