ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

descoperite după 1989 şi mărturiile participanţilor arată exact contrariul,naţional-ţărănişti trebuiau să realizeze o victorie zdrobitoare. Dar, deşiPuterile occidentale au denunţat alegerile, după aceea dată, influenţaOccidentului asupra cursului evenimentelor din România practic a încetat 11 .După alegeri şi după consolidarea comuniştilor la putere, persecuţiileau luat forma unei terori organizate şi de amploare. Au fost judecaţi şicondamnaţi liderii PNŢ după înscenarea de la Tămădău (14 iulie 1947) şidescoperirea sau inventarea aşa numitelor “organizaţii subversiveteroriste”12 .Procesele politice au azvârlit în închisori întreaga intelectualitatecare s-a constituit într-o elită politică, şi acesta era doar începutul 13 . Aniicare au urmat 1947-1949 sunt marcaţi de o serie de legi antisociale,antidemocratice (legea naţionalizărilor, a colectivizării, a sistemului cotelor,etc.) corelate cu înfiinţarea unor organe represive, Miliţia şi Securitatea, cevor produce puternice convulsii ale societăţii, determinând accenteledramatice ale luptei de rezistenţă, toate coordonate şi subordonateMinistrului de Interne 14 .Drama rezistenţei anticomuniste româneşti începuse. Evenimenteleşi personajele care vor fi prezentate în continuare fac obiectul unui studiu decaz realizat cu ajutorul anchetei orale pentru continuarea unui profil alrezistenţei anticomuniste armate pe Valea Crişului Alb. Informaţiile pe carele voi expune au mai fost parţial analizate în două studii, citate deja, dupăcunoştinţa mea. Ele însă nu pot fi verificate documentar, din mai multemotive, fundamental fiind cel a inaccesibilităţii dosarelor în cauză dar şidatorită faptului că mişcările clandestine rămân prin definiţie fărădocumente scrise.Pentru început sunt necesare câteva precizări referitoare lacoagularea grupurilor de rezistenţă şi a realităţilor existente între membriiacestora. Zona analizată, a bazinului Crişului Alb, se remarcă printr-oanumită unitate a acţiunilor şi participanţilor la mişcările de rezistenţăarmată. În fruntea acestora se distinge ca lider şi ca organizatorpersonalitatea lui Cantemir Gligor, originar din Hălmăgel, fost legionar,refugiat în timpul regimului Antonescu în Germania şi paraşutat în iarnaanului 1945. Încearcă să organizeze imediat o tabără pe muntele Drocea delângă Gurahonţ cu scop educativ, pentru a forma oameni dârji în vederearezistenţei, tabără care s-a dizolvat însă după câteva zile 15 . În anii următoripână în 1947-1948 se disting mai multe grupări de rezistenţă, care însă aucolaborat între ele, participanţii fiind uneori componenţi când într-un grup,când în altul, dar care pot fi desemnate, mai ales şi după loturile întocmiteulterior arestărilor de organele de cercetare şi de Securitate în grupul Gligor235