ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
Toate aceste utilizări din Ardealul de Nord ale mărcilor emisiuniicomemorând reîncorporarea teritoriului în Regatul României, datate câtevaluni după retrocedare, la începutul reinstalării autorităţilor poştale româneştiîn zonă, rămân oglinda unei epoci de tranziţie, dominată de incertitudini şide privaţiuni. Elementele de propagandă folosind simboluri naţionale alemărcilor poştale au fost în acest caz menite într-un moment de cumpănă nunumai să-şi transmită în depărtări mesajul, dar şi să-i îmbărbăteze pe ceicare le aplicau pe corespondenţe. Inscripţia ROMÂNIA a acestor timbrefusese aşteptată şi visată timp de 4 ani grei de război, persecuţii şi restriştide românii din Transilvania de Nord. Desenul frumos şi cald al timbrelor,reunind imagini familiare şi figuri de luptători pentru idealul naţional,rămâne un simbol al patriotismului lipsit de orice urmă de şovinism, alpreţuirii curate a locurilor natale ăi a înaintașilor de seamă ai propriuluipopor...Trimise de la București, plicurile recomandate din fig.13 au adus în1945 la Cluj acelaşi mesaj de îmbărbătare. Destinatarul lor, viitor chirurgoncolog şi împătimit filatelist, regretatul dr. Sergiu Munteanu, povestea cu odeosebită plăcere cât de mult s-a bucurat la primirea lor, în august 1945,când mulţi români clujeni abia se întorceau acasă din refugiu.232
- Page 184 and 185: În aceste condiţii extrem de difi
- Page 186 and 187: inimile spre rugăciune pentru brav
- Page 188 and 189: Konderes Szolnok, unităţile milit
- Page 190 and 191: Diviziilor de vînători bombardare
- Page 192 and 193: După trecerea Tisei, trupele româ
- Page 194 and 195: decizionali şi categoriile cele ma
- Page 196 and 197: urmărite, la organizarea de turnee
- Page 198 and 199: luarea în seamă a roadelor va ţi
- Page 200 and 201: spaţiu alocat de Înnoirea creaţi
- Page 202 and 203: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 204 and 205: naţional al districtului Oradea Ma
- Page 206 and 207: prin ideea respectării firii româ
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 244 and 245: ătut până o spus parola prin car
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
- Page 252 and 253: arestat mai târziu decât ceilalţ
- Page 254 and 255: său să-i apară conturul făcut d
- Page 256 and 257: treilea Darău Igna, cel care relat
- Page 258 and 259: ani, Lupei Nuţicu iară avea 50 de
- Page 260 and 261: Motorca „Acest prieten al lui tat
- Page 262 and 263: Ilie care „ o scoasă de unde-o p
- Page 264 and 265: paşi şi să prăbuşi pe nişte s
- Page 266 and 267: Adică o ştiut şi directorul spit
- Page 268 and 269: întâlnire cu Tocoianu alături de
- Page 270 and 271: Al doilea aspect al închegării ac
- Page 272 and 273: Eugen Şerban în articolul din Ana
- Page 274 and 275: după cum crede fiul lui Mercea Ghe
- Page 276 and 277: ândul lor au dat problema în stud
- Page 278 and 279: 26. Interviu cu Oarcea Bujor, Gurah
- Page 280 and 281: 94. Ibidem.95. Ibidem.96. Ibidem.97
- Page 282 and 283: 169. Interviu cu Faur Mihai, Baltel
Toate aceste utilizări din Ardealul de Nord ale mărcilor emisiuniicomemorând reîncorporarea teritoriului în Regatul României, datate câtevaluni după retrocedare, la începutul reinstalării autorităţilor poştale româneştiîn zonă, rămân oglinda unei epoci de tranziţie, dominată de incertitudini şide privaţiuni. Elementele de propagandă folosind simboluri naţionale alemărcilor poştale au fost în acest caz menite într-un moment de cumpănă nunumai să-şi transmită în depărtări mesajul, dar şi să-i îmbărbăteze pe ceicare le aplicau pe corespondenţe. Inscripţia ROMÂNIA a acestor timbrefusese aşteptată şi visată timp de 4 ani grei de război, persecuţii şi restriştide românii din Transilvania de Nord. Desenul frumos şi cald al timbrelor,reunind imagini familiare şi figuri de luptători pentru idealul naţional,rămâne un simbol al patriotismului lipsit de orice urmă de şovinism, alpreţuirii curate a locurilor natale ăi a înaintașilor de seamă ai propriuluipopor...Trimise de la București, plicurile recomandate din fig.13 au adus în1945 la Cluj acelaşi mesaj de îmbărbătare. Destinatarul lor, viitor chirurgoncolog şi împătimit filatelist, regretatul dr. Sergiu Munteanu, povestea cu odeosebită plăcere cât de mult s-a bucurat la primirea lor, în august 1945,când mulţi români clujeni abia se întorceau acasă din refugiu.232