ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

În hotarul de nord-vest al oraşului Pâncota (judeţul Arad), fără a sepreciza punctul exact, a fost identificată pe teren, o fortificaţie de formăpatrulateră, cu un singur val de pământ şi şanţ de apărare. Planimetriafortificaţiei respective este similară cu aceea a cetăţii Biharia 7 . În cadrulsitului nu s-au efectuat sondaje sau săpături arheologice sistematice. Înfuncţie de analogiile planimetrice, situl de la Pâncota a fost încadrat însecolele IX-XI, dar ceramica descoperită la suprfaţa solului datează cuprecădere, din secolele XI-XII 8 .La Pâncota, o veche mănăstire, menţionată la 1177, probabilortodoxă, a fost preluată de către călugării benedictini, cândva în primajumătatea a veacului al XIII-lea. Arhidiaconatul catolic de aici estesubordonat ierarhic faţă de arhiepiscopia catolică de Agria, nu faţă deepiscopiile catolice de Cenad sau Oradea 9 . Pe locul unde se află astăzioraşul Pâncota, în anul 1216 funcţiona deja o abaţie benedictină cu hramulSfintei Fecioare 10 . În anul 1217 este menţionat şi superiorul abaţiei,Andreas, care a fost în acelaşi timp şi judecător în procesele localnicilor 11 .Istoricul maghiar Marki Sandor susţine că abaţia benedictină cuhramul Sfintei Fecioare era menţionată şi în anul 1219, precizând că abatelede aici acţiona şi ca judecător în procesele localnicilor. Locuitorii dinPâncota au intentat un proces Rolandei şi lui Lorenz, care le-au provocat opagubă de două mărci. Judecata a fost oficiată de abatele de Pâncota şi decătre stapanul patronal al acestuia, Andreas, prezent fiind şi George deCenad. Rolanda si Lorenz au fost supuşi judecăţii. Cu toate că tipuljudecăţii divine nu este precizat, se presupune că era vorba de judecatafocului. Procedura consta în faptul că inculpatul trebuia să ducă un fierînroşit greu de 3 uncii pe o distanţă cuprinsă între 9 şi 12 paşi. Proba foculuila Oradea nu se desfaşura în catedrală, ci în pronaos sau în curtea acesteia.Mâna inculpatului era încă din prima zi înfăşurată în panză şi sigilată, pentru7 Călin Cosma, op. cit., p. 475.8 M. Blăjan, E. Dorner, Probleme de demografie istorică pe baza studiului căldăruşelor delut (sec. XI-XII), descoperite pe teritoriul judeţului Arad, în ”Ziridava”, X, 1978, p. 128;Mircea Rusu, Cetăţile transilvănene din secolele IX-XI şi importanţa lor istorică, în”Ziridava”, X, 1980, p. 162; Idem, Continuitatea daco-romană perioada 275-568, înIstoria României. Transilvania, vol. I, Cluj – Napoca, 1997, p. 295 şi 432.9 Andrei Adrian Rusu, George Pascu Hurezan, op. cit., p. 64-65.10 Detalii la Suzana Móré Heitel, Abaţia de la Pâncota şi vestigiile ei, Edit. Mega, Cluj –Napoca, 2006; Idem, Începuturile artei medievale în bazinul inferior al Mureşului, cuvântînainte de acad. Răzvan Theodorescu, ediţie îngrijită de Daniela Tănase şi Daniela MarcuTănase, Editura Excelsior Art, Timişoara, 2010.11 Marki Sándor, Arad vármegye és Arad szabad kiraly város története, vol. I, Arad, 1895,p. 128.20