ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Comitatul Zarand în timpul ArpadienilorSorin BulboacăUniversitatea de Vest „Vasile Goldiş” din AradO parte a comitatului Zarand a făcut parte din voievodatul lui Ahtum(sfârşitul secolului X-începutul veacului al XI-lea). În ”Gesta Hungarorum”a lui Annonymus, apare menţionat, ca existând în secolul al X-lea, comitatulZarand, dar faptul nu corespunde realităţii istorice 1 . Fortificaţia de laZărand, nu a fost cercetată prin săpături arhelogice sistematice, astfel încâtnu se poate preciza cu certitudine, cronologia acesteia. Materialul ceramicdescoperit la suprafaţa solului, datează cel mai devreme din secolul al XIlea2 . Fortificaţia de la punctul numit ”Cetate” din Zărand (judeţul Arad), seaflă în apropierea confluenţei Crişului Alb cu Cigherul, dispunând de unsingur val de pământ, cu şanţul adiacent în faţă, având, se pare, o formăpatrulateră 3 . Menţiunile documentare ale cetăţii nu sunt legate de fortificaţiapropriu-zisă, ci de slujbaşii ei şi provin numia din prima jumătate a veaculuial XIII-lea (1203, 1232), dar cetatea de pământ de la Zarand a funcţionat şiîn secolul al XI-lea, chiar dacă importanţa ei, comparativ cu alte cetăţireşedinţă de comitate, pare să fi fost mai restrânsă 4 .În cea mai mare parte, elementele de fortificare – valurile de pământaufost distruse cu ocazia construirii digului pentru valea Cigherului. Unsondaj arheologic efectuat de Muzeul din Arad, în anii 1982-1983, nu a fostpublicat 5 . Secţiunea arheologică, orientată nord-vest –sud-est, lungă de 34metri şi lată de 2 metri, a întâlnit peste valuri, şanţuri şi centrul lor. Pareposibil ca cetatea de pământ de la Zarand, din sec. XII-XIII a refolositelementele unei fortificaţii preistorice sau să fi distrus o aşezare din aceeaşiperioadă 6 .1Annonymus, Gesta Hungarorum, în George Popa–Liseanu, Izvoarele IstorieiRomânilor, vol. I, Bucureşti, 1934, cap. LII.2Călin Cosma, Fortificaţii din secolele X-XI din vestul şi nord-vestul României.Consideraţii privind stadiul actual al cercetărilor, în ”Acta Musei Porolissensis”, XXIII,vol. I, Zalău, 2000, p. 463-464.3 Ibidem, p. 480.4 Andrei Adrian Rusu, George Pascu Hurezan, Cetăţi medievale din judeţul Arad,Complexul Muzeal Arad, Arad, 1999, p. 98.5 Ibidem, p. 100; sondajul arheologic a fost efectuat de Mircea Barbu şi George PascuHurezan.6 Detalii la Ibidem.19