ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Şcoala Normală din Arad a dispus de profesori care în aniimodernizării depline au fost confruntaţi cu probleme editoriale. Petre Pipoşşi Teodor Ceontea au tipărită manuale valoroase pentru elevii şcolii. T. Botişşi-a tipărită voluminoasa sa monografie, care i-a dat multe bătăi de cap. R.Ciorogariu a rezolvat cu mult tact problemele editoriale ale şcolii. Bibliotecaa primit donaţii de cărţi de la Academia Română şi de la diferiţi donatori.Medicul craiovean Henri Laugier a făcut o donaţie valoroasă de cărţi înlimba franceză. Elevii mari prezentau rapoarte despre bibliotecă în şedinţelesocietăţii literare. S-a creat încetul cu încetul un proces informativ desprecarte, care, mai târziu, a devenit o problemă de cultură a cărţii, care erapreţuită şi studiată şi de către membrii reuniunilor învăţătoreşti. Învăţătoriişcolilor din falnicele localităţi din dreapta Mureşului - Radna, dar şi Lipova,de pe malul stâng, Păuliş, Pecica, Semlac, Şeitin, Nădlac, au început săridice în adunările lor problema înfiinţării bibliotecilor şcolare ca instituţiemenită să aducă instituţia şcolară pe panta modernizării. Inimoşii pecicaniau reuşit în 1880 să elaboreze un Regulament pentru biblioteca comunităţiibisericeşti din Pecica română 18 . Ce prevederi mai însemnate conţine noulregulament? În acest document se precizează că întregul comitet parohial,„ca reprezentant al parohiei în lumina Statutului Organic, în numele parohieiînfiinţează o bibliotecă pentru şcolile şi pentru toţi parohianii din aceastăcomună bisericească”. Pentru instalarea şi funcţionarea bibliotecii a fostaleasă, ca spaţiu de lectură, şcoala, condusă de învăţătorul Iosif Iosu. Înregulament se mai precizează că vara, în timpul secerişului, bibliotecaşcolară e închisă. Biblioteca din Pecica era deschisă în zilele de sărbătoareîntre 2-8 seara (6 ore). Bibliotecarul putea împrumuta cărţi pe timp de 6 zilede lectură. Organele consistoriale arădene au aprobat documentul elaborat,care a fost publicat însă şi în presă. Mărirea fondului de cărţi achiziţionatedin veniturile realizate de bibliotecă a fost greoaie. În 1890, consistoriul adecis să fie înfiinţate şi biblioteci poporale. În raza de acţiune aconsistoriului funcţionau cu greutăţi biblioteci în Cicir (înfiinţată de preotulmisionar Demetru Bozgan), în Nădlac, Lalaşinţ, Lipova, Cuveşdia,Chitighaz şi Şiclău. Pentru stimularea procesului achiziţionării de cărţi a fostîntocmită de către „Astra” o listă de cărţi difuzată în şcoli. Mai târziu, cândpe orizontul politic european se adună nori negri, o personalitate puternică,aşa cum era reviztorul din Sibiu Onisifor Ghibu, impulsionează procesul18 Regulamentul de bază se află în fondul Episcopia Ortodoxă Română Arad, IV - 158 -1880. Pentru a-l face cunoscut, noi (V.P.) l-am publicat în „Buletinul Casa Cărţii” alBibliotecii „T. Arghezi”, „V Goldiş” University Press, Arad, 2008, p. 162.216