ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

plugarilor români în acest domeniu, iar viitorii învăţători îi puteau sfătui pesătenii din jurul lor cum să procedeze pentru a spori fertilitatea ogoarelor.Orientarea practică a programelor e evidentă. În anii mari de la Preparandiese recomanda să se predea informaţii despre „lucrarea raţională apământului, felurile pământului şi îmbunătăţirea acelora, felurile gunoaielorşi efectul acelora asupra plantelor semănate în diferite feluri de pământ”.Cunoştinţele agricole din aceste acţiuni agricole erau folositoare şi pentrufamiliile preparanzilor. Titularul cursului era Teodor Pap, care cunoşteapotenţialul agricol al Aradului. După înfăptuirea Marii Uniri, pregătireapractică a elevilor în domeniul agricol e accentuată. Şcoala dispune depropriile sale loturi agricole. La această accentuare a pregătirii practice acontribuit eminentul director Terenţiu Olariu, originar din Nădlac, localitateîn care cultura raţională a pământului e renumită în ţară. Terenţiu Olariu acontribuit la îmbunătăţirea situaţiei materiale a şcolii. A înfiinţat fundaţia„Terenţiu Olariu” şi a donat şcolii un teren agricol pe care să-l valorificeprin produse, acordând burse la 4 elevi. Termenul de practică agricolă aveaîn sfera sa de acţiune şi mici gospodării anexe care beneficiau de muncaelevilor.Directorul şcolar Caius Lepa a continuat procesul de formare aînvăţătorilor prin iniţierea lor în domeniul economiei agricole. El a acordat oatenţie mult mai accentuată formării artistice a elevilor. După succeseleobţinute de Ion Vidu prin înfiinţarea la Seleuş a unei fanfare şcolare şi dupăexperienţa sa profesorală de la Arad, studiul muzicii vocale şi instrumentalecâştigă teren. În planul de învăţământ din 1903 sunt 13 ore de studiu pesăptămână prevăzute în program. Şcoala va avea şi în această perioadăabsolvenţi de elită în domeniul muzicii. Reamintim numele lui Nicolae Firu,Nicolae Stefu şi Ion Vancu. Participarea corurilor bănăţene şi bihorene lafestivalul bucureştean din 1906 e şi un omagiu adus muncii liniştite, darpline de efort, a conducătorilor muzicali arădeni. Cei trei membri ai grupuluiLipovan – Atanasie, Ioan şi Octavian - au ilustrat tenacitatea pregătiriimuzicale a elevilor normalişti. Profesor de geografie, dar şi absolvent deconservator, directorul Caius Lepa patronează mari iniţiative muzicale 15 . Aîncurajat înfiinţarea unei orchestre şcolare de 32 de persoane şi cercetări îndomeniul muzical. Relaţiile sale cu instituţiile muzicale arădene -Filarmonica locală, formaţii muzicale locale ale Armatei, coruri arădene, aufost vii şi antrenante. Directorul şcolii a dovedit o disponibilitate deosebităpentru colaborări muzicale. Datorită unei asemenea politici active dusă în15 Domeniu din care şi-a susţinut doctoratul.214