ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu. Şcoala ne-a fost vizitată de miniştri aieducaţiei ca Mircea Maliţa şi Miron Constantinescu, care a îmbogăţit fondulde carte al bibliotecii cu zece mii de volume.4. Elevii în grup să iasă în ţară şi în lume pentru lărgirea orizontuluilor cultural. Elevii şcolii noastre au vizitat mănăstirile Moldovei, aleNordului Olteniei, au vizitat Valea Oltului, a Dunării de la Severin laMoldova Veche, s-au plimbat pe Litoralul Mării Negre, au vizitat centreleBucureşti, Constanţa, Craiova, Iaşi, Sibiu, Cluj, Oradea şi au fost oaspeţiişcolilor normale din Timişoara, Caransebeş, Sibiu, Cluj, Blaj, Deva şiOradea. Ne-am bucurat că am păşit cu sute de elevi peste graniţă la Belgradşi Budapesta, dar am rămas întristaţi pentru refuzul de a ni se permitevizitarea Vienei şi a Romei. Înainte de primul război mondial, RomanCiorogariu şi-a condus elevii spre Roma şi prin Mediterana spreConstantinopol, Constanţa, Bucureşti, Predeal şi de acolo acasă. Noi n-amputut, deşi gândul nostru a fost bun.5. În şcoală să fie stimulată o atmosferă participativă şi lucrativă.Profesorii de diferite specialităţi să fie sfătuiţi să participe la festivaluri decoruri, la întreceri sportive, la olimpiade orăşeneşti, judeţene şi naţionale.După cel de-al doilea război mondial, clădirea şcolii era într-o stare dedegradare de plâns. Erau necesare mari eforturi de muncă manuală. Pentrutransportul apei calde de la instalaţia din subsolul clădirii Liceului „Vlaicu”la Şcoala Normală trebuia săpat un şanţ de 6 metri adâncime. L-am făcut cubăieţii, fii de moţi. Într-o jumătate de zi am izbutit, dar seara, când înclădirea noastră caloriferele erau fierbinţi, entuziasmul moţilor a fost depoveste. Ei au fost victorioşii!6. Profesorii de specialitate - română, franceză, pedagogie etc. - săasigure o îndrumare concretă a elevilor predispuşi la încercări creatoare.Evaluările generale descurajează. E nevoie de o îndrumare concretă. Pentrucuvântul copil putem găsi un înlocuitor mai cald, mai dulce, mai apropiat deesenţa sensibilităţii poetice, şi acesta e copilaş. Procedăm cu tact şi curăbdare pentru a ne putea explica geneza stărilor afective ale poeziei,profunzimea lor şi formele poetice în care sunt îmbrăcate. E nevoie de multămuncă desfăşurată cu textul compus de elevi. Din experienţa meaşcolărească am reţinut procedeul utilizat de profesorul nostru de românăMircea Pârvulescu. În clasa a VII-a ne-a adunat toate caietele de compunere.Ni le-a corectat. În compunerea pe care am redactat-o am introdus câtevajudecăţi dintr-un articol scris de Septimiu Bucur într-o revistătransilvăneană. Le-a înconjurat cu un dreptunghi şi a scris pe margine curoşu: „Spune ce ai de spus cu vorbele tale!” Am insistat, ca director:209