ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

de ştiinţă a format o şcoală istorico–arheologică la Cluj, care a dat oamenide o deosebită valoare. Se poate spune că toţi cercetătorii de astăzi ai istorieivechi a Transilvaniei, şi nu numai, au ieşit din această şcoală 9 .În perioada interbelică cercetarea arheologică românească este deosebit deactivă, o dovadă în acest sens fiind cele cinci congrese naţionale de numismatică şiarheologie, ţinute în perioada 1933–1937, la Bucureşti, Craiova, Cernăuţi, Cluj şiIaşi. Ca o recunoaştere a valorii şcolii româneşti de arheologie, în anul 1937 în ţaranoastră s-au desfăşurat lucrările celui de-al XVII-lea Congres internaţional deantropologie şi arheologie preistorică.Cercetarea arheologică românească este într-o continuă dezvoltare şi dupăcel de-al doilea război mondial. În 1956 ia fiinţă primul Institut de Arheologie, laBucureşti, mai apoi fiind înfiinţate astfel de institute la Iaşi şi Cluj. În aceste centrese concentrează colective de specialişti de valoare internaţională, care–în a douajumătate a secolului al XX-lea–pun bazele şcolii româneşti de arheologie. Secreează o concurenţă, benefică pentru ştiinţă, între principalele centre de cercetareale ţării: Bucureşti, Iaşi, Cluj. Pentru a coordona în mod unitar întreaga activitate acercetării arheologice, va fi înfiinţată „Comisia Naţională de Arheologie” de pelângă Academia Română. Arheologii organizează sesiuni anuale de rapoartearheologice, atât pe plan regional, cât şi naţional.În cadrul învăţământului universitar, pe marile şantiere arheologice aleţării, se formează sub îndrumarea profesorilor şi arheologilor din generaţia maiveche (I. Nestor, Vl. Dumitrescu, D. Berciu, D. Tudor, Em. Condurachi, C-tinDaicoviciu, R. Vulpe, C. S. Nicolăescu-Plopşor, D. M. Pippidi, I. I. Russu, M.Petrescu Dîmboviţa, B. Mitrea, Hadrian Daicoviciu, D-tru Protase...) o nouăgeneraţie de arheologi, epigrafişti şi numismaţi. Aceştia–la rândul lor–vortransmite generaţiilor mai tinere pasiunea pentru cercetarea arheologică.Rezultatele cercetărilor de tip arheologic îşi găsesc ecoul în numeroaselereviste de specialitate, care sunt editate de institutele de cercetări, de muzeele dintoate regiunile ţării. Ca o recunoaştere a valorii cercetării arheologice care sedesfăşoară în ţară, României i-a revenit onoarea de a organiza prestigioasemanifestări internaţionale, dintre care amintesc: al VIII-lea Congres internaţionalde epigrafie greacă şi latină (Constanţa – 1977) sau Congresele de studii asuprafrontierelor romane (Bucureşti – 1972 şi Zalău – 1997) …Arheologia românească se află – prin valoarea cercetătorilor şi prinmetodele utilizate de aceştia, prin rezultatele obţinute – în topul cercetării peplan internaţional. Arheologii români depun eforturi considerabile pentru arăspunde la întrebările fundamentale ale preistoriei şi istoriei vechi legate dezona geografică în care ne-am format ca popor şi în care trăim.9 M. Macrea, Omagiu lui Constantin Daicoviciu, Bucureşti, 1960, pp. XI–XIV; C. Preda,op. cit., pp. 117–118.18