ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

din care elevul înţelege ceva din ele 8 . Un asemenea mod de învăţare prinaudiere şi notare are importanţă didactică prin faptul că îl introduce pe elev(student) în relaţia de comunicare în cadrul căreia el (elevul, studentul) estereceptorul comunicării. Suntem pe drumul constituirii relaţiei de comunicarecu cei doi termeni ai săi: emitent şi receptor.2. Învăţarea prin copiere. Unii profesori aveau redactate primelelecţii la data începerii cursului. Era un capitol informativ pe care-l puteauoferi elevilor să copieze lecţia în microgrupuri (câte patru) sau unei perechide parteneri care se angaja să copieze lecţia în mai multe exemplare difuzateprintre elevi. În această direcţie s-a remarcat profesorul de pedagogie IoanMihuţ. Din lecţiile sale de pedagogie se găsesc şi azi unele, cu autoriicopierii însemnaţi, în fonduri vestite de arhivă: Filiala din Cluj-Napoca aAcademiei Române; „Astra” Sibiu; Biblioteca Mitropoliei OrtodoxeRomâne Sibiu etc. În acest caz în care revine repetarea textului are loc un actde memorare, care uşurează orice act ulterior de învăţare. Acest act afacilitat şi constituirea de microgrupuri în jurul profesorului-autor.3. Copierea selectivă din cărţile elogiate în prealabil s-a întâlnit încazul în care circulaţia cărţii era redusă, iar profesorul-propunător consideraoportună copierea unor lecţii, a unor tabele, date cronologice, definiţii etc.Pentru a facilita dezvoltarea interesului cognitiv faţă de cărţile respective, seproceda la elogiul cărţii. Întâlnim astfel de elogii, binevenite, de altfel, înPedagogia şi metodica pentru învăţătorii şcoalelor orăşeneşti şi săteşti deVillom, tradusă şi prefăcută de Naum Petrovici, Buda, TipografiaUniversităţii, 1818; C. Diaconovici-Loga, Epistolariul românesc, Buda,1841 şi eleganta Chiemare la tipărirea cărţilor româneşti şi versuri pentruîndreptarea tinerilor, Buda, 1821. În ultima carte sunt abordate problemeale creşterii (educaţiei) tinerilor. Învăţătura morală care ar decurge dintr-onaraţiune, dintr-un text, e condensată şi redată sub forma unui proverb careexprimă o privire filosofică, de multe ori locală, asupra unui act demoralitate. Redăm câteva proverbe la care a făcut apel C. Diaconovici-Loga:“Mai mult s-asculţi decât să vorbeşti”; „Tot lucrul la început e greu”; „Numinţi, căci omul mincinos nicăieri n-are omenie” şi alte asemenea îndemnurila moralitate. Problema prezenţei proverbului în gândirea Evului Mediu afost abordată de un gânditor de renume european, Johan Huizinga, încercetarea sa de mare răsunet, Amurgul Evului Mediu, apărută la EdituraUnivers în 1970, având o prefaţă semnată de Edgar Papu. E o carte dectitorie a culturii, din care desprindem o concluzie ce ne aduce în faţă8 Nicolae Bagdasar, Teoria cunoştinţei, Editura Univers Enciclopedic, 1995, p. 169205