ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

democratizare a învăţământului public e vizibilă. Era vizibilă însă şipreocuparea statului de consolidare a structurilor sale. De peste Nistru ne vinînsă ameninţări periculoase. La orizont se conturează mărirea faliei dintredemocraţie şi fascism. În atmosfera şcolară a Aradului primul care dăsemnalul pericolelor e profesorul Găvănescu. În 1932, el şi-a prevenitcolegii că venirea lui Hitler la putere în Germania împinge Europa spredezastru. Ziarul Ştirea, condus de I. B. Martin, i-a publicat opiniile. În maipuţin de un deceniu, Europa e prinsă într-un conflict pustiitor. România îşipierde în 1940 părţi din teritoriul său. Din 1939 încep anii sacrificiilorromâneşti.II. Încă de la înfiinţarea Preparandiei, studiul limbii române adevenit obiect de de învăţământ. Aradul era în acei ani în plină fierberepentru alegerea unui episcop român, pentru numirea de directori şcolaridintre clericii români merituoşi, pentru tipărirea de cărţi româneşti. MoiseNicoară şi D. Ţichindeal erau în fruntea acestei lupte şi îşi căutau susţinătorişi sfătuitori. În 1805, Moise Nicoară se adresase şi ministrului de externefrancez Talleyrand solicitând sfaturi 7 . După înfiinţarea Preparandiei, celordoi li s-a alăturat Constantin Diaconovici-Loga, titularul catedrei de limbaromână.După trecerea celor două-trei zile cu activităţi protocolare şiorganizatorice, tinerii preparanzi aflaţi în faţa unui profesor constituie uncâmp de psihologie a cunoaşterii în care titularul cursului va acţiona pentruantrenarea elevilor săi în acte de cunoaştere. Dificultăţile sunt mari şinumeroase. Lipseau manualele, instrumentele de lucru (tablouri, hărţi,scheme sintetice etc.) şi profesorii sunt stânjeniţi de obstacolele ivite. Eiperseverează, totuşi, şi îi antrenează pe elevi în acţiuni diferenţiate deînvăţare, care îi vor conduce pe elevi spre aflarea adevărului. Pentru a avea oimagine adecvată a acţiunilor diferenţiate de învăţare, vom proceda la oprezentare sumară a fiecărei acţiuni în parte. Vom întâlni, alături de titularulcursului, elevi angajaţi în acte de învăţare. Să le urmărim:1. Învăţarea prin audiere şi notare - e cunoscută din timpurileimemoriale ale învăţării. Unii profesori aveau lecţiile redactate, care lasfârşitul anului, prin corelare şi numerotare, vor deveni un manual, un curssau o schiţă de curs. Profesorul-propunător citeşte mai rar cursul, iar eleviinotează. Lectura e întreruptă de pauze de notare, pauze de explicare a unortermeni sau chiar de notarea a unor concepte (noţiuni). Filosoful român leconsideră cursuri de comunicare de adevăruri în formare, deci, adevăruri7 Cornelia Bodea, Moise Nicoară, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2001, p. 25.204