ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

copiată de Sabin Evuţianu şi rămasă printre manuscrisele sale 5 , sunt expuseopiniile participanţilor la dezbaterea parlamentară privind limba de predareîn şcolile elementare. În aceste dezbateri a intervenit deputatul bihorean IosifAmbruş, care a afirmat următoarele: „Eu în Ungaria cunosc numai unanaţionalitate, dar cunoscut mai mult feliuri (speţe, genuri, fajokat)”. Pe bazaacestei constatări individuale, deputatul bihorean Iosif Ambruş propune ca„limba maghiară să fie limba ordinară de propunere”.Faţă de această teză, Vincenţiu Babeş s-a decis să intervină precizândcă termenul „naţiune” are două înţelesuri: etimologic şi politic. Obişnuit, seia primul înţeles, care înseamnă totalitatea oamenilor de aceeaşi origine,limbă, aceleaşi datini, caractere, oriunde ar fi, fie liberi ori supuşi. Deci,conchide Babeş, originea, limba, veşmântul, datinile, caracterele şi alte notecaracteristice ale oamenilor, dau caracterele lor naţionale. Retoric, VincenţiuBabeş se întreabă: „Cele trei milioane de români din naţiune … au toţi unaşi aceeaşi origine - română -, una şi aceeaşi caracteristică fizionomică -română -, unele aceleaşi melodii (naţionale), dulci şi duioase - române -, cuun cuvânt, aceeaşi fire şi simţire română. Mai rar se întâlneşte înţelesulpolitic, adică, gruparea totalităţii oamenilor dintr-o ţară cu aceeaşi limbădiplomatică. În acest sens, românimea din Ungaria nu este o naţiune politică,ci numai parte existenţială a aceleia”.Explicaţiile lui Vincenţiu Babeş din darea de seamă publicată înAmicul Poporului sunt amplificate cu analizele din lucrarea sa Causalimbilor şi naţionalităţilor în Austria, Viena. Cu tiparul mechitariştilor,1860, conturează o doctrină de politică şcolară pe care el o dorea aşezată labaza activităţii de formare a tinerei generaţii de români din Transilvania, darşi la baza studiilor preparandiale. Ideea fundamentală a acestei doctrine edreptul fiilor naţiunii române de a învăţa în limba mumească (mămească) şide a fi consideraţi fii ai naţiunii române. Au fost duse lupte grele pentruapărarea dreptului limbii române, dar, în special după biruinţa lui Şagunaprin Statutul organic, victoria se apropia. A proclamat-o la începutul luidecembrie 1918 Vasile Goldiş, care a declarat limba română ca limbăoficială în şcolile româneşti din Transilvania. Pe drumul parcurs spre MareaUnire din 1918, înregistrăm şi biruinţa conceptului de educaţie naţională,adică, a educaţiei organizate în viziunea respectării specificului naţional atâtde bine surprins de Vincenţiu Babeş în 1848 şi de Ioan Slavici mai târziu,5 Aflate în posesia noastră. Cele cinci caiete de amintiri au fost tehnoredactate în vedereaunei publicări de prof. univ. A. Ilica. Din motive independente de voinţa noastră, lucrareanu a fost finalizată.202