ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
naţional al districtului Oradea Mare a introdus termenul naţional înterminologia administrativă a rapoartelor sale. Naum Petrovici a contribuitla promovarea ideii de politică şcolară naţională prin introducerea în câmpulactivităţii educative a tezei pedagogiei naţionale. Deşi a fost la conducereaPreparandiei doar 15 luni, D. Ţichindeal a cultivat ideea lărgirii sistemuluişcolar prin înfiinţarea uneri academii şi intelectualizarea învăţământului princhemarea sa: „Mintea! Merită Naţia Românească!”.Doi gânditori arădeni au contribuit decisiv la promovarea ideii depolitică şcolară naţională prin contribuţia lor. Ei sunt Vincenţiu Babeş, prinproiectul său coerent şi bine întemeiat sub raport logic de formulare a uneipolitici şcolare proprii aspiraţiilor româneşti, şi Petre Pipoş, prin definiţia pecare a dat-o, mai târziu însă, conceptului de educaţie naţională. Vom stăruiasupra celor doi gânditori care au asigurat persistenţa ideii de doctrină depolitică şcolară până în 1924, la apariţia Legii învăţământului primar şinormal-primar al statului.Vincenţiu Babeş este fiu al localităţii Hodani, sat care aparţinecomunei Satchinez, judeţul Timiş. A urmat cursurile şcolii confesionale dinsat, apoi şi-a întregit studiile gimnaziale la Timişoara, Carloviţ şi Seghedin.Ultimele două clase de liceu le-a făcut la Seghedin între 1839-1841. Erauclasele destinate formării ştiinţifice 3 . Probabil la dorinţa familiei, între 1841-1843 îl găsim la Arad, unde frecventează cursurile Institutului Teologic şiPedagogic. În următorii doi ani, 1843-1845, îl găsim student al Universităţiidin Pesta pentru a se specializa în ştiinţa dreptului. Dar Aradul îl atrage, căcidin noiembrie 1846 până în iulie 1848 este profesor al instituţiei ale căreicursuri le urmase cu câţiva ani mai înainte. Probabil învăţământul îl atrăgea,căci spre sfârşitul lui mai 1849 e numit inspector al şcolilor ortodoxeromâne din Caraş. Sediul activităţii sale va fi la Lugoj. În toamna anului1849 şi-a încheiat activitatea în Caraş şi s-a îndreptat spre Viena. Interesatde evoluţia politicii imperiale şi a lucrărilor dietei maghiare, VincenţiuBabeş a asistat la dezbaterile acestui for legislativ, „luând chiar atitudine faţăde dezbaterile lor în coloanele ziarului Amicul Poporului din Pesta, schiţândtotodată îndemnuri la adresa deputaţior români, datori să apere în dietăpostulatele naţionale” 4 . Ziarul Amicul Poporului a apărut în 3/15 iunie 1848sub redacţia lui Sigismund Pop. În numerele 11-13 a fost publicată „o darede seamă” asupra „proiectului Ministerului Cultelor pentru creştere”, deci,pentru educaţie, având ca subtitlu „De la Babeşiu”. În „Darea de seamă”,3 George Cipăianu, Vincenţiu Babeş, Facla, Timişoara, 1980, p. 12.4 Idem, ibidem, p. 76.201
copiată de Sabin Evuţianu şi rămasă printre manuscrisele sale 5 , sunt expuseopiniile participanţilor la dezbaterea parlamentară privind limba de predareîn şcolile elementare. În aceste dezbateri a intervenit deputatul bihorean IosifAmbruş, care a afirmat următoarele: „Eu în Ungaria cunosc numai unanaţionalitate, dar cunoscut mai mult feliuri (speţe, genuri, fajokat)”. Pe bazaacestei constatări individuale, deputatul bihorean Iosif Ambruş propune ca„limba maghiară să fie limba ordinară de propunere”.Faţă de această teză, Vincenţiu Babeş s-a decis să intervină precizândcă termenul „naţiune” are două înţelesuri: etimologic şi politic. Obişnuit, seia primul înţeles, care înseamnă totalitatea oamenilor de aceeaşi origine,limbă, aceleaşi datini, caractere, oriunde ar fi, fie liberi ori supuşi. Deci,conchide Babeş, originea, limba, veşmântul, datinile, caracterele şi alte notecaracteristice ale oamenilor, dau caracterele lor naţionale. Retoric, VincenţiuBabeş se întreabă: „Cele trei milioane de români din naţiune … au toţi unaşi aceeaşi origine - română -, una şi aceeaşi caracteristică fizionomică -română -, unele aceleaşi melodii (naţionale), dulci şi duioase - române -, cuun cuvânt, aceeaşi fire şi simţire română. Mai rar se întâlneşte înţelesulpolitic, adică, gruparea totalităţii oamenilor dintr-o ţară cu aceeaşi limbădiplomatică. În acest sens, românimea din Ungaria nu este o naţiune politică,ci numai parte existenţială a aceleia”.Explicaţiile lui Vincenţiu Babeş din darea de seamă publicată înAmicul Poporului sunt amplificate cu analizele din lucrarea sa Causalimbilor şi naţionalităţilor în Austria, Viena. Cu tiparul mechitariştilor,1860, conturează o doctrină de politică şcolară pe care el o dorea aşezată labaza activităţii de formare a tinerei generaţii de români din Transilvania, darşi la baza studiilor preparandiale. Ideea fundamentală a acestei doctrine edreptul fiilor naţiunii române de a învăţa în limba mumească (mămească) şide a fi consideraţi fii ai naţiunii române. Au fost duse lupte grele pentruapărarea dreptului limbii române, dar, în special după biruinţa lui Şagunaprin Statutul organic, victoria se apropia. A proclamat-o la începutul luidecembrie 1918 Vasile Goldiş, care a declarat limba română ca limbăoficială în şcolile româneşti din Transilvania. Pe drumul parcurs spre MareaUnire din 1918, înregistrăm şi biruinţa conceptului de educaţie naţională,adică, a educaţiei organizate în viziunea respectării specificului naţional atâtde bine surprins de Vincenţiu Babeş în 1848 şi de Ioan Slavici mai târziu,5 Aflate în posesia noastră. Cele cinci caiete de amintiri au fost tehnoredactate în vedereaunei publicări de prof. univ. A. Ilica. Din motive independente de voinţa noastră, lucrareanu a fost finalizată.202
- Page 154 and 155: Ziarul Românul în numărul său d
- Page 156 and 157: a deţinut, printr-o muncă continu
- Page 158 and 159: Vasile Goldiş şi ideea de evoluţ
- Page 160 and 161: logică al lui Samuil Micu, Loghica
- Page 162 and 163: unei reforme însemna implicit şi
- Page 164 and 165: anul 96 până la anul 1739; ea se
- Page 166 and 167: dar şi conceptele revoluţiei demo
- Page 168 and 169: Biserica arădeană şi Marea Unire
- Page 170 and 171: Datorită repetatelor plângeri tri
- Page 172 and 173: Din scrisorile celor internaţi afl
- Page 174 and 175: cari va fi să stăm cu toţii... c
- Page 176 and 177: lumească” 43 . Luându-se în co
- Page 178 and 179: În dimineaţa zilei de 1 decembrie
- Page 180 and 181: 10 Ibidem, Actul 1615/1916.11 Ibide
- Page 182 and 183: Trecerea Tisei de către Armata Rom
- Page 184 and 185: În aceste condiţii extrem de difi
- Page 186 and 187: inimile spre rugăciune pentru brav
- Page 188 and 189: Konderes Szolnok, unităţile milit
- Page 190 and 191: Diviziilor de vînători bombardare
- Page 192 and 193: După trecerea Tisei, trupele româ
- Page 194 and 195: decizionali şi categoriile cele ma
- Page 196 and 197: urmărite, la organizarea de turnee
- Page 198 and 199: luarea în seamă a roadelor va ţi
- Page 200 and 201: spaţiu alocat de Înnoirea creaţi
- Page 202 and 203: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 206 and 207: prin ideea respectării firii româ
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 234 and 235: Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 244 and 245: ătut până o spus parola prin car
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
- Page 252 and 253: arestat mai târziu decât ceilalţ
naţional al districtului Oradea Mare a introdus termenul naţional înterminologia administrativă a rapoartelor sale. Naum Petrovici a contribuitla promovarea ideii de politică şcolară naţională prin introducerea în câmpulactivităţii educative a tezei pedagogiei naţionale. Deşi a fost la conducereaPreparandiei doar 15 luni, D. Ţichindeal a cultivat ideea lărgirii sistemuluişcolar prin înfiinţarea uneri academii şi intelectualizarea învăţământului princhemarea sa: „Mintea! Merită Naţia Românească!”.Doi gânditori arădeni au contribuit decisiv la promovarea ideii depolitică şcolară naţională prin contribuţia lor. Ei sunt Vincenţiu Babeş, prinproiectul său coerent şi bine întemeiat sub raport logic de formulare a uneipolitici şcolare proprii aspiraţiilor româneşti, şi Petre Pipoş, prin definiţia pecare a dat-o, mai târziu însă, conceptului de educaţie naţională. Vom stăruiasupra celor doi gânditori care au asigurat persistenţa ideii de doctrină depolitică şcolară până în 1924, la apariţia Legii învăţământului primar şinormal-primar al statului.Vincenţiu Babeş este fiu al localităţii Hodani, sat care aparţinecomunei Satchinez, judeţul Timiş. A urmat cursurile şcolii confesionale dinsat, apoi şi-a întregit studiile gimnaziale la Timişoara, Carloviţ şi Seghedin.Ultimele două clase de liceu le-a făcut la Seghedin între 1839-1841. Erauclasele destinate formării ştiinţifice 3 . Probabil la dorinţa familiei, între 1841-1843 îl găsim la Arad, unde frecventează cursurile Institutului Teologic şiPedagogic. În următorii doi ani, 1843-1845, îl găsim student al Universităţiidin Pesta pentru a se specializa în ştiinţa dreptului. Dar Aradul îl atrage, căcidin noiembrie 1846 până în iulie 1848 este profesor al instituţiei ale căreicursuri le urmase cu câţiva ani mai înainte. Probabil învăţământul îl atrăgea,căci spre sfârşitul lui mai 1849 e numit inspector al şcolilor ortodoxeromâne din Caraş. Sediul activităţii sale va fi la Lugoj. În toamna anului1849 şi-a încheiat activitatea în Caraş şi s-a îndreptat spre Viena. Interesatde e<strong>vol</strong>uţia politicii imperiale şi a lucrărilor dietei maghiare, VincenţiuBabeş a asistat la dezbaterile acestui for legislativ, „luând chiar atitudine faţăde dezbaterile lor în coloanele ziarului Amicul Poporului din Pesta, schiţândtotodată îndemnuri la adresa deputaţior români, datori să apere în dietăpostulatele naţionale” 4 . Ziarul Amicul Poporului a apărut în 3/15 iunie 1848sub redacţia lui Sigismund Pop. În numerele 11-13 a fost publicată „o darede seamă” asupra „proiectului Ministerului Cultelor pentru creştere”, deci,pentru educaţie, având ca subtitlu „De la Babeşiu”. În „Darea de seamă”,3 George Cipăianu, Vincenţiu Babeş, Facla, Timişoara, 1980, p. 12.4 Idem, ibidem, p. 76.201