ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Permanenţe pedagogice în procesul formăriieducatorilor arădeniVasile PopeangăUniversitatea de Vest „Vasile Goldiş” din AradPreparandia din Arad şi-a deschis cursurile la 15 noiembrie 1812.Este data debutului procesului organizat de formare a educatorilor. În celedouă secole care s-au scurs de atunci au absolvit şcoala sute de serii deînvăţători, învăţătoare-maestre, educatoare şi institutori. E un procesîndelungat, în care s-au conturat prin eficienţă şi evaluare câteva idei desinteză, care au jucat rolul de instrumente de centralizare, integralitate şiorganizare a acţiunii educative. Sunt permanenţele de acţiune care asigurăcontinuitatea şi vitalitatea unei instituţii şcolare. Cu o sintagmă, am denumitaceste idei de sinteză şi de orientare a acţiunii permanenţe pedagogice.Detectarea acestor permanenţe şi racordarea procesului învăţării la ele facobiectul studiului de faţă. Cele trei permanenţe pedagogice la care ne vomreferi sunt următoarele: I. Promovarea unei politici şcolare; II. Cultivareaexprimării în limba maternă şi considerarea limbii române ca obiect centralde studiu; III. Formarea pedagogică şi culturală racordată la exigenţelesatului.Aceste idei pedagogice şi culturale au un caracter sintetic construitprin inducţie, căci sunt generate de fapte educative la care au participat elevidin diferite clase. Raţiunea de a fi a faptelor e schimbarea comportamentelorelevilor. Efectuarea de asemenea fapte are loc zilnic. O faptă: Silviu dinclasa a III-a a greşit compunerea familiei de cuvinte a substantivului “copil”.Enumerăm şi alte fapte: scrierea cu litere mari în propoziţie; stabilirealungimii unui zid din clasă; formularea ideilor principale dintr-un text;lectura unei povestiri; venirea la şcoală fără caietul de aritmetică într-o zicând aveam oră de aritmetică; chiulul de la şcoală; bătaia cu un coleg declasă; învăţarea unei poezii; desenarea unei hărţi; rezolvarea unei problemela tablă; orientarea pe hartă şi în natură - şi multe altele. Grupând faptele,vom reţine că ele pot fi grupate în fapte de cunoaştere şi exerciţii de acţiune.Reţinem, deci, că faptele săvârşite de elevi au legătură cu îmbogăţireacunoaşterii şi formarea deprinderilor de mişcare, de operare cu lucrurile(măsurarea dimensiunii, orientarea, confecţionarea unui obiect etc.). Cândobiectul cunoaşterii şi al acţiunii (satul, limba, gramatica, inovarea) rămâne199
acelaşi, sunt posibile ideile de sinteză, deci, permanenţele pedagogice. Faptaomenească, notează profesorul Traian Herseni în a sa Sociologie, eoperativă, defineşte conduita şi te împinge la acţiune, este, deci, generatoarede acţiuni şi evaluări. De aceea, fapta trebuie privită ca instrument deevaluare a conduitei umane. O faptă individuală e un act social prininfluenţele ei pozitive sau negative. O informaţie transmisă printr-un canalt.v. îi informa pe telespectatori că într-un centru şcolar îndepărtat de Aradnişte elevi s-au luat la bătaie pe baza unei diferenţe de opinii şi în toiulîmbrâncelilor unul dintre actori a scos un cuţit să-şi ameninţe adversarul.Apelul la cuţit este o manifestare obiectivată şi devine în grupul de elevi “obază de plecare absolut necesară pentru evaluare conduitei” 1 . Analizând şievaluând fapta, vom constata dezechilibrul unui factor de substrat educativ:absenţa conştiinţei datoriei, a obligaţiilor de a păstra atmosfera de linişte şirespect academic a clasei. Nu posedau conştiinţa datoriilor lor în clasă, înşcoală şi în societate. Toţi elevii, toţi adulţii, bărbaţi şi femei, au şi drepturişi datorii sociale, iar şcoala are obligaţia să cultive conştiinţa respectării lorde către elevi. De aceea, echilibrarea educaţiei morale a elevilor noştri e unimperativ istoric al contemporaneităţii.I. Echilibrarea unor acţiuni educative şi permenenţa principiilorformative se asigură prin acţiuni concrete de îndrumare. În 1812, cândPreparandia din Arad şi-a deschis cursurile, D. Ţichindeal, seniorul ei, îiinformează pe profesori că ei sunt rugaţi să se conducă „în cele scolastice”de Doctrina Natio, adică, învăţătura despre şcoala naţională, despre culturanaţională şi istoria naţională. Urmează acţiuni binevenite pentrufamiliarizarea cu termenul naţional. Se vorbeşte de existenţa în Ungaria a „9directori naţionali” 2 , de „şcoale naţionale” şi de „învăţător naţionalnic”. În1819 asistă la lucrările consiliului profesoral şi Naum Petrovici, perceptorulCasei Fondurilor Şcolare. El se manifestase ca un susţinător activ al ideiidezvoltării unei pedagogii naţionale. El a scris prefaţa traducerii în limbaromână a cărţii lui Villom (Villaume) Pedagogia şi metodica pentruînvăţătorii şcolilor orăşeneşti şi săteşti de Villom, întâi acum pre limbadaco-românească tradusă şi prefăcută de Naum Petrovici al fundusurilorşcoalelor de legea grecească numită naţionale în Krăimea Ungariei crăiescperceptor. Lui Naum Petrovici îi revine meritul familiarizării viitorilorînvăţători cu principiul organizării naţionale a şcolii. Directorul şcolar1 T. Herseni, Sociologie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1982, p. 156.2 T. Botiş, Istoria Şcoalei Normale (Preparandia) şi a Institutului Teologic Ortodox Romândin Arad, Editura Consistoriului, Arad, 1922, p. 14.200
- Page 152 and 153: 149
- Page 154 and 155: Ziarul Românul în numărul său d
- Page 156 and 157: a deţinut, printr-o muncă continu
- Page 158 and 159: Vasile Goldiş şi ideea de evoluţ
- Page 160 and 161: logică al lui Samuil Micu, Loghica
- Page 162 and 163: unei reforme însemna implicit şi
- Page 164 and 165: anul 96 până la anul 1739; ea se
- Page 166 and 167: dar şi conceptele revoluţiei demo
- Page 168 and 169: Biserica arădeană şi Marea Unire
- Page 170 and 171: Datorită repetatelor plângeri tri
- Page 172 and 173: Din scrisorile celor internaţi afl
- Page 174 and 175: cari va fi să stăm cu toţii... c
- Page 176 and 177: lumească” 43 . Luându-se în co
- Page 178 and 179: În dimineaţa zilei de 1 decembrie
- Page 180 and 181: 10 Ibidem, Actul 1615/1916.11 Ibide
- Page 182 and 183: Trecerea Tisei de către Armata Rom
- Page 184 and 185: În aceste condiţii extrem de difi
- Page 186 and 187: inimile spre rugăciune pentru brav
- Page 188 and 189: Konderes Szolnok, unităţile milit
- Page 190 and 191: Diviziilor de vînători bombardare
- Page 192 and 193: După trecerea Tisei, trupele româ
- Page 194 and 195: decizionali şi categoriile cele ma
- Page 196 and 197: urmărite, la organizarea de turnee
- Page 198 and 199: luarea în seamă a roadelor va ţi
- Page 200 and 201: spaţiu alocat de Înnoirea creaţi
- Page 204 and 205: naţional al districtului Oradea Ma
- Page 206 and 207: prin ideea respectării firii româ
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
- Page 222 and 223: cei trei colţi din gură, Baba Sid
- Page 224 and 225: Consecinţa locală imediată a mac
- Page 226 and 227: Această frumoasă serie de timbre,
- Page 228 and 229: ilustrată a revenit la Tg. Mureș,
- Page 230 and 231: Fig. 6Fig. 7227
- Page 232 and 233: Nebeneficiind de caracterul spectac
- Page 234 and 235: Fig. 11 Fig. 12Fig. 13231
- Page 236 and 237: Forme organizate şi spontane ale r
- Page 238 and 239: descoperite după 1989 şi mărturi
- Page 240 and 241: participant la luptele de la moară
- Page 242 and 243: -Ţărăniştii, atât, nu ştiu c
- Page 244 and 245: ătut până o spus parola prin car
- Page 246 and 247: Viena, atunci, din nou ne-an întâ
- Page 248 and 249: - Păi, zic, Gligor are, a primit t
- Page 250 and 251: până o vinit un şăf de post, un
Permanenţe pedagogice în procesul formăriieducatorilor arădeniVasile PopeangăUniversitatea de Vest „Vasile Goldiş” din AradPreparandia din Arad şi-a deschis cursurile la 15 noiembrie 1812.Este data debutului procesului organizat de formare a educatorilor. În celedouă secole care s-au scurs de atunci au absolvit şcoala sute de serii deînvăţători, învăţătoare-maestre, educatoare şi institutori. E un procesîndelungat, în care s-au conturat prin eficienţă şi evaluare câteva idei desinteză, care au jucat rolul de instrumente de centralizare, integralitate şiorganizare a acţiunii educative. Sunt permanenţele de acţiune care asigurăcontinuitatea şi vitalitatea unei instituţii şcolare. Cu o sintagmă, am denumitaceste idei de sinteză şi de orientare a acţiunii permanenţe pedagogice.Detectarea acestor permanenţe şi racordarea procesului învăţării la ele facobiectul studiului de faţă. Cele trei permanenţe pedagogice la care ne vomreferi sunt următoarele: I. Promovarea unei politici şcolare; II. Cultivareaexprimării în limba maternă şi considerarea limbii române ca obiect centralde studiu; III. Formarea pedagogică şi culturală racordată la exigenţelesatului.Aceste idei pedagogice şi culturale au un caracter sintetic construitprin inducţie, căci sunt generate de fapte educative la care au participat elevidin diferite clase. Raţiunea de a fi a faptelor e schimbarea comportamentelorelevilor. Efectuarea de asemenea fapte are loc zilnic. O faptă: Silviu dinclasa a III-a a greşit compunerea familiei de cuvinte a substantivului “copil”.Enumerăm şi alte fapte: scrierea cu litere mari în propoziţie; stabilirealungimii unui zid din clasă; formularea ideilor principale dintr-un text;lectura unei povestiri; venirea la şcoală fără caietul de aritmetică într-o zicând aveam oră de aritmetică; chiulul de la şcoală; bătaia cu un coleg declasă; învăţarea unei poezii; desenarea unei hărţi; rezolvarea unei problemela tablă; orientarea pe hartă şi în natură - şi multe altele. Grupând faptele,vom reţine că ele pot fi grupate în fapte de cunoaştere şi exerciţii de acţiune.Reţinem, deci, că faptele săvârşite de elevi au legătură cu îmbogăţireacunoaşterii şi formarea deprinderilor de mişcare, de operare cu lucrurile(măsurarea dimensiunii, orientarea, confecţionarea unui obiect etc.). Cândobiectul cunoaşterii şi al acţiunii (satul, limba, gramatica, inovarea) rămâne199
Change language