ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

În dimineaţa zilei de 1 decembrie 1918, s-a săvârşit Sfânta Liturghieîn cele două biserici ortodoxă şi greco-catolică. Slujba ortodoxă a fostsăvârşită de episcopul Aradului Ioan I. Papp. Episcopul Caransebeşului,Miron Cristea, a asistat în scaunul arhieresc. În locul pricesnei, corul condusde profesorul Timotei Popovici de la „seminarul Andreian” din Sibiu acântat imnul legiunilor române, compus de poetul Ioan Broşu. La sfârşitulLiturghiei, episcopul Miron Cristea a citit rugăciunea „pentru dezrobireaneamului”. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoţie foarteputernică în rândul celor prezenţi, încât întreaga biserică a intonat apoiimnul „Deşteaptă-te române”. „Nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturorcurgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naţionale” 51 . În biserica grecocatolicăslujba a fost săvârşită de asemenea,cu mare fast, de către episcopulValeriu Traian Frenţiu.Adunarea naţională constituantă a celor 1228 de delegaţi şi-a începutlucrările la orele 10 şi fost deschisă prin cuvântul rostit de Ştefan Cicio-Pop,care a salutat reprezentanţii poporului român din Transilvania, Banat,Ungaria, România,Basarabia şi Bucovina. Au fost aleşi trei preşedinţi(Gheorghe Pop de Băseşti, Ioan I.Papp, şi Demetriu Radu), treivicepreşedinţi şi nouă secretari. Vasile Goldiş a citit proiectul de rezoluţiepentru unirea Transilvaniei cu România. A urmat la cuvânt Iuliu Maniu şiI.Jumanca. A fost ales apoi Marele Sfat Naţional constituit din 212 membri.Episcopul greco-catolic Demetriu Radu al Oradiei a rugat arhiereii prezenţisă binecuvânteze lucrările adunării. Şedinţa s-a încheiat cu cuvântulepiscopului ortodox Ioan I. Papp. Pe câmpul lui Horea, în faţa a 100.000 deromâni, au vorbit între alţii, episcopul ortodox Miron Cristea alCaransebeşului şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu al Gherlei.Relevanţa sărbătorii nu era dată de numărul delegaţilor sau a celorprezenţi la Alba Iulia,ci de însuşi scopul întrunirii. Episcopul Aradului, IoanI. Papp îşi încheia discursul prin îndemnul la rugăciune de mulţumire cătreDumnezeu pentru toate cele realizate.Prezentând evenimentele desfăşurate în ziua de 1 decembrie 1918 laAlba Iulia, redacţia revistei bisericeşti arădene Biserica şi şcoala aducea îndiscuţie necesitatea unirii bisericeşti dintre românii ortodocşi şi grecocatolici,ca urmare a celei naţionale, concepută ca o reîntoarcere a grecocatolicilorîn Biserica ortodoxă. Statul unitar, creat în acele zile, putea creapremisele revenirii la o singură „lege” (credinţă-n.n.), cea a strămoşilorromânilor. Slujirea celor cinci ierarhi „la acelaşi altar al vechei noastrelegi” 52 ar fi fost foarte impozantă. Chiar în ziua de 1 decembrie 1918 laAlba Iulia, unii preoţi „greco orientali” din Banat s-au exprimat în acestsens 53 . Reacţia românilor greco-catolici a fost negativă. Constatând „trecutul175