ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Alba Iulia, între care şi lista cu Parlamentarii Adunării naţionale care auvotat Unirea cu România la 1 Decembrie 1918.La Adunarea de la Alba Iulia au participat mai mulţi clerici arădeni,unii de drept, alţii aleşi, iar alţii reprezentând diferite instituţii sau revistelocale. Clericii arădeni care au participat de drept au fost: episcopul IoanI.Papp şi protopopii săi -Fabriţiu Manuilă (Lipova), Patrichie Ţiurca(Vinga), Procopie Givulescu (Radna), Traian Văţianu (Arad), DimitrieBarbu (Chişineu-Criş), Mihai Leucuţa (Şiria), Ioan Gorgea (Ineu), FlorianSorin (Buteni) şi Cornel Lazăr (Hălmagiu). Gheorghe Ciuhandu areprezentat „consistoriul”, Teodor Botiş a reprezentat Institutul teologic, iarprofesorul-diacon Sabin Evuţianu a fost reprezentantul Preparandiei. Darclericii arădeni au participat la Adunarea Naţională de la Alba Iulia şi întrecei 5 delegaţi care erau aleşi de fiecare cerc electoral şi prevăzuţi cu„credenţiale”. Dintre aceştia amintim pe: Lazăr Iacob (cercul electoralArad), Iosif Manţia (Ineu), Mihail Cosma (Răpsig), Romulus Ganea(Pecica), Romulus Nestor (Nădlac), Iancu Ştefănuţ din Mândruloc (Radna),Aurel Sebeşan din Felnac (Aradul Nou) şi Nicolae Vulpe din Jadani. Au maifost prezenţi din proprie inişiativă şi alţi preoţi arădeni, ca de exempluVasile Debău din Lipova, Vasile Deheleanu din Ususău, ş.a. 48 . Tinerimeauniversitară arădeană a fost reprezentată de 4 studenţi, dintre care 2 - ŞtefanMiu şi Emil Petrovici reprezentau Societatea Studenţilor de la InstitutulTeologic Greco-Ortodox Român din Arad 49 .În ziua de 1 decembrie 1918, episcopul Aradului, clericii şicredincioşii săi au votat unirea Transilvaniei cu România. Episcopul Ioan I.Papp, alături de George Pop de Băseşti şi Demetriu Radu, la propunereaarădeanului Ioan Suciu, organizatorul Adunării Naţionale, este alespreşedinte. Prin cuvântul rostit la încheierea Adunării Naţionale, el a făcutîncă odată dovada patriotismului fierbinte de care era animat. Arătând că„trăim de veacuri pe acest pământ pe care ne-a aşezat divul Traian” şi cămoşii şi strămoşii noştri l-au „apărat cu sângele şi viaţa lor”, episcopularădean preciza: „Ne-am prezentat...în corpore la această mare sărbătoarenaţională, ca să dăm probe învederate, că de câte ori se tractează despresoarta neamului românesc, clerul şi poporul...ca fii adevăraţi, sunt una încugete şi simţiri, sunt una în dorinţele şi aspiraţiile naţionale...”, apoi asubliniat foarte plastic şi semnificativ, importanţa Adunării Naţionalespunând: „Este mare şi însemnată această sărbătoare naţională, chiar şinumai prin numărul impunător al celor prezenţi, dar timbru adevărat alacestei sărbători-unice în felul ei - nu-l dă nici numărul nostru al celor defaţă, nici numărul celor reprezentaţi prin noi la această adunare, ci aceltimbru îl dă însuşi scopul pentru care ne-am întrunit” 50 .174