ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

delegaţii partidului social-democrat, ca reprezentanţi ai muncitorimii, doidelegaţi ai studenţilor universitari şi cinci delegaţi ai fiecărui cerc electoral,în care locuiau români. Alături de delegaţii oficiali, erau chemaţi la AlbaIulia cât mai mulţi locuitori ai Transilvaniei, ca să consfinţească, prinprezenţa lor, deciziile de urmau a fi luate. Consiliul Naţional Român anunţade asemenea săvârşirea Sfintei Liturghii în cele două biserici din Alba Iulia,„cea ortodoxă răsăriteană şi cea greco-catolică” 37 , care să preceadădeschiderea lucrărilor Adunării Naţionale.Convocarea Adunării Naţionale de la Alba Iulia a generat un mareentuziasm şi pe meleagurile arădene. Preoţimea românească de ambeleconfesiuni în frunte cu ierarhii ei rămânea şi în aceste momente alături depăstoriţii ei. Preoţii ortodocşi care au luptat pentru păstrarea „în deplinacurăţie românească a limbii,legii şi moşiei strămoşeşti,...care cu sufletul lorcald de însufleţire curată, au uscat umezeala temniţelor de stat” 38 , porneauacum „cu crucea în fruntea oastei creştine”, pentru a pune „umărul laînfăptuirea idealului întregii suflări româneşti” 39 . Congresul preoţimii grecocatolice,convocat la începutul anului 1919, urma să afirme de asemenea „cutărie, rolul ce revenea preoţimii în toate revendicările trecutului şi înaspiraţiile din viitor” 40 . Ierarhii români ortodocşi, Ioan Ignatie Papp alAradului - care era şi locţiitor de mitropolit - şi dr. Elie Miron Cristea alCaransebeşului şi cei greco-catolici, dr. Demetriu Radu al Oradiei, dr.Valeriu Traian Frenţiu al Lugojului şi dr. Iuliu Hossu al Gherlei şi-auexprimat în scris adeziunea la Consiliul Naţional Român: „Noi subsemnaţiiepiscopi ai bisericii ortodoxe române şi greco-catolice române avem fermaconvingere că interesele de viaţă ale neamului românesc, ai cărui păstorisufleteşti suntem, pretind ca un categoric imperativ înfăptuirea acestui dreptde liberă dispunere şi faţă de neamul nostru” 41 . În continuarea adeziunii lor,recunoşteau „marele consiliu naţional român de reprezentantul şiconducătorul politic al naţiunii române din Ungaria şi Transilvania” 42 ,exprimându-şi sprijinul pentru întruparea „aspiraţiunilor naţionale”. Cumera firesc, nici clericii locali,în frunte cu episcopul Ioan I. Papp, n-au fostmai prejos de înalta misiune ce le-a pus-o în faţă istoria.La numai două zile după semnarea comună a actului oficial deadeziune la mişcarea naţională, la 10/23 noiembrie 1918 se luau deciziisemnificative de către fiecare Biserică în parte. La Arad a fost convocatăşedinţa sinodului episcopilor Mitropoliei Ortodoxe Române din Ungaria şiTransilvania, care a decis printre altele unele modificări privitoare laecteniile pentru conducători, rostite la Sfânta Liturghie. Sinodalii îşiîntemeiau hotărârile pe tradiţia Bisericii ortodoxe, care „a fost în slujbelesale totdeauna cu deosebită luare aminte la autoritatea sau stăpânirea172