ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

vom aminti doar câţiva din învăţătorii mobilizaţi şi eliberaţi ulterior caurmare a intervenţiei Eparhiei arădene; Cornel Vodă din Buteni 25 , GeorgeGabah din Moşniţa 26 , Petru Russu din Pecica 27 şi mulţi alţii 28 .Din toamna anului 1918, Aradul se transformă în centrul lupteinaţionale, devenind de la 2 noiembrie 1918 şi centrul Consiliului NaţionalRomân Central, care a fost un veritabil guvern românesc al Transilvaniei.După moartea mitropolitului în funcţie, episcopul Ioan I. Papp deţineinterimatul în fruntea Mitropoliei Ortodoxe transilvănene. El se achită cucinste şi demnitate de sarcinile reclamate de evenimentele vremii, potrivitdevizei sale „unde merge poporul, mergem şi noi vlădicii” 29 .Din iniţiativa Consiliului Naţional Român Central, episcopul Ioan I.Papp a solicitat ierarhilor români din Transilvania şi Banat să se pronunţedacă aderă la activitatea acestui organ şi „s-ar supune hotărârilor ca unuiguvern provizoriu al naţiunii noastre” 30 . Întruniţi la 8 noiembrie 1918 laArad sub preşedinţia lui Ioan I. Papp toţi îşi dau adeziunea recunoscândconsiliul drept „reprezentantul şi conducătorul politic al naţiunii române dinUngaria şi Transilvania” şi au decis „a conlucra din toate puterile laîntruparea aspiraţiilor noastre naţionale” 31 .Peste numai două zile(10/23 noiembrie 1918) are loc tot laArad,sinodul mitropolitan,în prezenţa fruntaşilor Bisericii OrtodoxeRomâne din Transilvania şi sub preşedinţia episcopului arădean,s-a deciseliminarea rugăciunilor îndătinate pentru conducătorii monarhiei austroungare,acesteafiind înlocuite cu formula „Pentru Înalta noastră stăpânirenaţională şi pentru marele Sfat al românilor...Domnului să ne rugăm” 32 . Totîn aceeaşi zi, Ioan I. Papp informa credincioşii, şcolile şi învăţătorii căpredarea la clase se face numai în limba română, lucru ce spune multedespre ţinuta patriotică a acestui ierarh arădean 33 .Un document de epocă, descoperit de mitropolitul AntoniePlămădeală în Arhiva Cancelariei Sfântului Sinod, ne introduce în atmosferapregătirii unirii, în toamna anului 1918. Este vorba despre o scrisoare a luiTeodor Mihali, fruntaş român naţionalist, adresată episcopuluiCaransebeşului, Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României, din 8octombrie 1918. Ierarhul era invitat la un „sfat intim” ce urma să aibă loc la12 octombrie 1918 la Oradea Mare: „Ilustritate e de prisos să accentuez că,în zilele acestea de importanţă istorică în care se va hotărî şi soarta viitoare aneamului românesc, ne incumbă tuturor datoria să veghem ca în deplinasolidaritate să facem tot ce poate servi spre binele obştesc şi să evităm aîntreprinde ceva ce ar putea fi în detrimentul naţiunii noastre. Nu putemproceda însă solidar fără de a ne sfătui mai intim şi fără de a lua o hotărâre,atât referitor la modul de procedare, cât şi referitor la bazele principiale pe170