ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
Din scrisorile celor internaţi aflăm situaţia grea pe care ar trebui s-oîndure, adesea şi familia lor (unii erau chiar internaşi cu întreaga familie).Astfel, din plângerea preotului Iosif Ogrean din Săvârşin, cunoscutmemorandist şi membru de bază al Clubului comitatului arădean alPartidului Naţional Român, datată 22 decembrie 1916 şi adresatăepiscopului Papp, aflăm că era internat de patru luni împreună cu familiacompusă din 6 persoane, din care trei copii erau elevi 19 . Asemenea plângerisunt adresate episcopului arădean şi de către alţi preoţi arădeni internaţi:Teodor Ioaneş şi Petru Căprariu internaţi la Lock, Ioan Popovici din Bârsa,protopopiatul Ineu şi teologul Anasiu Conciat internaţi la Veperi (comitatulSopron) şi mulţi alţii,care erau internaţi din septembrie - octombrie 1916 şicare solicitau ajutor „potrivit împrejurărilor actuale”,adică ajutor derăzboi 20 .Din aceste scrisori-plângeri ale preoţilor internaţi, aflăm „mizeria denedescris” în care erau obligaţi să trăiască, adese luni şi chiar ani. Astfel, dincea de a doua scrisoare-plângere adresată lui Ioan I. Papp de preotul IoanPopovici din Bârsa, datată 28 iunie 1917 (Veperi) 21 , afăm că era de 10 luniarestat şi internat şi că cei internaţi la Veperi primeau de la statul maghiarlunar 70,50 coroane, adică 2,53 coroane pe zi cu toate că, după cum scriaIoan Popovici, pentru „a nu muri de foame” zilnic erau necesare cel puţin 12coroane, datorită măririi exagerate a preţurilor la alimente şi îmbrăcăminte.Episcopul Aradului intervine în repetate rânduri la „înaltul guvern”pentru eliberarea preoţilor şi învăţătorilor internaţi şi adesea obţine câştig decauză. Astfel, din raportul protopopiatului din Vinga (1917) aflăm că toţipreoţii din respectivul „tract” (protopopiat-n.n.) internaţi în toamna anului1916 au fost eliberaţi şi şi-au reluat parohiile 22 . Uneori Ministerul de Internemaghiar informa în scris Episcopia arădeană despre eliberarea unor preoţiinternaţi, aşa cum o face la 13 februarie 1917, când comunică că preotulRomulus Vaiţan din Ghioroc (arestat la 9 septembrie 1916) a fost eliberat şise întoarce la parohie 23 .Alteori aflăm de eliberarea unor preoţi internaţi din scrisorile demulţumire adresate episcopului de către respectivii preoţi, aşa cumprocedează preotul Nicolae Vulpe din Jadani, care în scrisoarea din 2/15martie 1917 arată că după cinci luni de internare a fost eliberat 24 .Episcopul şi „consistoriul” său au un merit deosebit de mare înapărarea şcolii confesionale româneşti, prin scutirea sau „absolvirea” petimp nelimitat şi chiar prin eliberarea din armată a zeci de învăţători români,mobilizaţi de autorităţile maghiare din dorinţa de a lovi şcoala confesionalăromânească. Sunt numeroase intervenţiile episcopului arădean pentruînvăţători în toată perioada 1914-1918, cu precădere în 1916-1918. Aici169
vom aminti doar câţiva din învăţătorii mobilizaţi şi eliberaţi ulterior caurmare a intervenţiei Eparhiei arădene; Cornel Vodă din Buteni 25 , GeorgeGabah din Moşniţa 26 , Petru Russu din Pecica 27 şi mulţi alţii 28 .Din toamna anului 1918, Aradul se transformă în centrul lupteinaţionale, devenind de la 2 noiembrie 1918 şi centrul Consiliului NaţionalRomân Central, care a fost un veritabil guvern românesc al Transilvaniei.După moartea mitropolitului în funcţie, episcopul Ioan I. Papp deţineinterimatul în fruntea Mitropoliei Ortodoxe transilvănene. El se achită cucinste şi demnitate de sarcinile reclamate de evenimentele vremii, potrivitdevizei sale „unde merge poporul, mergem şi noi vlădicii” 29 .Din iniţiativa Consiliului Naţional Român Central, episcopul Ioan I.Papp a solicitat ierarhilor români din Transilvania şi Banat să se pronunţedacă aderă la activitatea acestui organ şi „s-ar supune hotărârilor ca unuiguvern provizoriu al naţiunii noastre” 30 . Întruniţi la 8 noiembrie 1918 laArad sub preşedinţia lui Ioan I. Papp toţi îşi dau adeziunea recunoscândconsiliul drept „reprezentantul şi conducătorul politic al naţiunii române dinUngaria şi Transilvania” şi au decis „a conlucra din toate puterile laîntruparea aspiraţiilor noastre naţionale” 31 .Peste numai două zile(10/23 noiembrie 1918) are loc tot laArad,sinodul mitropolitan,în prezenţa fruntaşilor Bisericii OrtodoxeRomâne din Transilvania şi sub preşedinţia episcopului arădean,s-a deciseliminarea rugăciunilor îndătinate pentru conducătorii monarhiei austroungare,acesteafiind înlocuite cu formula „Pentru Înalta noastră stăpânirenaţională şi pentru marele Sfat al românilor...Domnului să ne rugăm” 32 . Totîn aceeaşi zi, Ioan I. Papp informa credincioşii, şcolile şi învăţătorii căpredarea la clase se face numai în limba română, lucru ce spune multedespre ţinuta patriotică a acestui ierarh arădean 33 .Un document de epocă, descoperit de mitropolitul AntoniePlămădeală în Arhiva Cancelariei Sfântului Sinod, ne introduce în atmosferapregătirii unirii, în toamna anului 1918. Este vorba despre o scrisoare a luiTeodor Mihali, fruntaş român naţionalist, adresată episcopuluiCaransebeşului, Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României, din 8octombrie 1918. Ierarhul era invitat la un „sfat intim” ce urma să aibă loc la12 octombrie 1918 la Oradea Mare: „Ilustritate e de prisos să accentuez că,în zilele acestea de importanţă istorică în care se va hotărî şi soarta viitoare aneamului românesc, ne incumbă tuturor datoria să veghem ca în deplinasolidaritate să facem tot ce poate servi spre binele obştesc şi să evităm aîntreprinde ceva ce ar putea fi în detrimentul naţiunii noastre. Nu putemproceda însă solidar fără de a ne sfătui mai intim şi fără de a lua o hotărâre,atât referitor la modul de procedare, cât şi referitor la bazele principiale pe170
- Page 122 and 123: Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexand
- Page 124 and 125: participă la constituirea Comitetu
- Page 126 and 127: a retras şi el cu ele, ajungând d
- Page 128 and 129: „pătimise pentru cauza naţional
- Page 130 and 131: generalul francez Berthelot, N.C. A
- Page 132 and 133: Glasul Bucovinei. Cu redactarea ei
- Page 134 and 135: Friptu; Petru Firică, C. Georgescu
- Page 136 and 137: să sprijine difuzarea în Eparhia
- Page 138 and 139: Sava Raicu şi politica financiar-b
- Page 140 and 141: politic, militant pentru drepturile
- Page 142 and 143: să îl solicite, în 1874, în cal
- Page 144 and 145: Acţiune a Băncii „Victoria” e
- Page 146 and 147: direcţiune, dl. Axente Secula, mer
- Page 148 and 149: Prin noua anexare institutul ungure
- Page 150 and 151: să facă faţă orcăror „eventu
- Page 152 and 153: 149
- Page 154 and 155: Ziarul Românul în numărul său d
- Page 156 and 157: a deţinut, printr-o muncă continu
- Page 158 and 159: Vasile Goldiş şi ideea de evoluţ
- Page 160 and 161: logică al lui Samuil Micu, Loghica
- Page 162 and 163: unei reforme însemna implicit şi
- Page 164 and 165: anul 96 până la anul 1739; ea se
- Page 166 and 167: dar şi conceptele revoluţiei demo
- Page 168 and 169: Biserica arădeană şi Marea Unire
- Page 170 and 171: Datorită repetatelor plângeri tri
- Page 174 and 175: cari va fi să stăm cu toţii... c
- Page 176 and 177: lumească” 43 . Luându-se în co
- Page 178 and 179: În dimineaţa zilei de 1 decembrie
- Page 180 and 181: 10 Ibidem, Actul 1615/1916.11 Ibide
- Page 182 and 183: Trecerea Tisei de către Armata Rom
- Page 184 and 185: În aceste condiţii extrem de difi
- Page 186 and 187: inimile spre rugăciune pentru brav
- Page 188 and 189: Konderes Szolnok, unităţile milit
- Page 190 and 191: Diviziilor de vînători bombardare
- Page 192 and 193: După trecerea Tisei, trupele româ
- Page 194 and 195: decizionali şi categoriile cele ma
- Page 196 and 197: urmărite, la organizarea de turnee
- Page 198 and 199: luarea în seamă a roadelor va ţi
- Page 200 and 201: spaţiu alocat de Înnoirea creaţi
- Page 202 and 203: Permanenţe pedagogice în procesul
- Page 204 and 205: naţional al districtului Oradea Ma
- Page 206 and 207: prin ideea respectării firii româ
- Page 208 and 209: din care elevul înţelege ceva din
- Page 210 and 211: Pedagogia de la începutul secolulu
- Page 212 and 213: lingvişti ai lumii: Eugen Coseriu.
- Page 214 and 215: au venit şi de peste Carpaţi, de
- Page 216 and 217: agricolă în jurul şcolii şi să
- Page 218 and 219: domeniul pregătirii muzicale a vii
- Page 220 and 221: constituirii bibliotecilor şcolare
vom aminti doar câţiva din învăţătorii mobilizaţi şi eliberaţi ulterior caurmare a intervenţiei Eparhiei arădene; Cornel Vodă din Buteni 25 , GeorgeGabah din Moşniţa 26 , Petru Russu din Pecica 27 şi mulţi alţii 28 .Din toamna anului 1918, Aradul se transformă în centrul lupteinaţionale, devenind de la 2 noiembrie 1918 şi centrul <strong>Consiliul</strong>ui NaţionalRomân Central, care a fost un veritabil guvern românesc al Transilvaniei.După moartea mitropolitului în funcţie, episcopul Ioan I. Papp deţineinterimatul în fruntea Mitropoliei Ortodoxe transilvănene. El se achită cucinste şi demnitate de sarcinile reclamate de evenimentele vremii, potrivitdevizei sale „unde merge poporul, mergem şi noi vlădicii” 29 .Din iniţiativa <strong>Consiliul</strong>ui Naţional Român Central, episcopul Ioan I.Papp a solicitat ierarhilor români din Transilvania şi Banat să se pronunţedacă aderă la activitatea acestui organ şi „s-ar supune hotărârilor ca unuiguvern provizoriu al naţiunii noastre” 30 . Întruniţi la 8 noiembrie 1918 laArad sub preşedinţia lui Ioan I. Papp toţi îşi dau adeziunea recunoscândconsiliul drept „reprezentantul şi conducătorul politic al naţiunii române dinUngaria şi Transilvania” şi au decis „a conlucra din toate puterile laîntruparea aspiraţiilor noastre naţionale” 31 .Peste numai două zile(10/23 noiembrie 1918) are loc tot laArad,sinodul mitropolitan,în prezenţa fruntaşilor Bisericii OrtodoxeRomâne din Transilvania şi sub preşedinţia episcopului arădean,s-a deciseliminarea rugăciunilor îndătinate pentru conducătorii monarhiei austroungare,acesteafiind înlocuite cu formula „Pentru Înalta noastră stăpânirenaţională şi pentru marele Sfat al românilor...Domnului să ne rugăm” 32 . Totîn aceeaşi zi, Ioan I. Papp informa credincioşii, şcolile şi învăţătorii căpredarea la clase se face numai în limba română, lucru ce spune multedespre ţinuta patriotică a acestui ierarh arădean 33 .Un document de epocă, descoperit de mitropolitul AntoniePlămădeală în Arhiva Cancelariei Sfântului Sinod, ne introduce în atmosferapregătirii unirii, în toamna anului 1918. Este vorba despre o scrisoare a luiTeodor Mihali, fruntaş român naţionalist, adresată episcopuluiCaransebeşului, Elie Miron Cristea, viitorul patriarh al României, din 8octombrie 1918. Ierarhul era invitat la un „sfat intim” ce urma să aibă loc la12 octombrie 1918 la Oradea Mare: „Ilustritate e de prisos să accentuez că,în zilele acestea de importanţă istorică în care se va hotărî şi soarta viitoare aneamului românesc, ne incumbă tuturor datoria să veghem ca în deplinasolidaritate să facem tot ce poate servi spre binele obştesc şi să evităm aîntreprinde ceva ce ar putea fi în detrimentul naţiunii noastre. Nu putemproceda însă solidar fără de a ne sfătui mai intim şi fără de a lua o hotărâre,atât referitor la modul de procedare, cât şi referitor la bazele principiale pe170