ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

dar şi conceptele revoluţiei democratice, de egalitate, de drepturi ale omuluişi cetăţeanului. De asemenea, oglindeşte progresul conştiinţei naţionale şiafirmarea politică a intelectualităţii româneşti.1.1.3. Ideea identităţii naţionale. Aspecte filosofice.În general se admite că identitatea naţională rezultă printr-un procescomplex de „cristalizări ale unei mentalităţi sudate istoric şi interiorizărilogice ale unor atitudini axiologice” 22 . Or, de aici rezultă că identitateanaţională este funcţia unei paradigme. Din perspectivă filosofică surprindemmetamorfoza identităţii în planul raţiunii practice. Aici jocul identităţii şidiferenţei nu mai este perceput firesc ca în contextul ideal al dialecticiihegeliene, ci ca o formă de înstrăinare, percepută şi raţional şi sufleteşte.Coborând în istorie descoperim interese, motivaţii, sentimente, pasiuni etc.–o lume a contradicţiilor în care constitutivă este libertatea de gândire şi deacţiune politică. Relativ la acest refernţial putem să-i înţelegem pereprezentanţii Şcolii Ardelene, care au afirmat „o arzătoare mândrie deneam, pe care au apărat-o apelând, când era nevoie, la o polemică maidezvoltată, mai sistematică, decât fuseseră izbucnirile indignate alecronicarilor” 23 . Din punct de vedere filosofic, transilvănenii se găseau laîntretăierea a două tărâmuri spirituale: „luminist-deist, non-istorist, deciraţionalist, şi cosmopolit şi cel care iradia din jurul Blajului şi al Oradiei –clerical-dogmatic, istoric şi naţional” 24 .Şcoala Ardeleană şi generaţia paşoptistă au promovat ideea denaţiune drept „comunitate mentală de origine colectivă reflectândsentimentul dominant al ţării” 25 , ceea ce a impus identitatea naţională dreptcaracteristica principală a legitimităţii statului modern. Secolul luminiloreuropene a creat „modelul personajului voluntar, expresiv şi liber în gândireşi acţiune” 26 , iar Şcoala Ardeleană şi-a însuşit modelul cultural occidental, aîncercat să recupereze decalajele culturale atinse de „popoarele luminate”ale Europei, ceea ce a însemnat o reconfigurare a propriului standardidentitar românesc. Şcoala Ardeleană a păstrat filonul autohton din gândirearomânească, ideea naţională devine temei şi scop.Filosofia Şcolii Ardelene a reprezentat un instrument de modernizarea culturii româneşti şi a contribuit esenţial la formarea conştiinţei identităţii22 Grigore Georgiu, Naţiune, cultură, identitate, Editura Diogene, Bucureşti, 1997, p. 249.23 Emilia Guliciuc, Istoria filosofiei româneşti, Suceava, Editura Universităţii „Ştefan celMare”, 2004, p. 32.24 Ibidem, p. 33.25 Guy Hermet, Istoria naţiunilor şi naţionalismului în Europa, Iaşi, Editura InstitutulEuropean, 2005, p. 109.26 Ioan Chindriş, op. cit., p. 202.163