ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

întemeiat pe drepturile istorice şi naturale ale românilor. Cele cinci puncteesenţiale ale memoriului se constituie într-un adevărat program politic alnaţiunii române, şi anume :1. Revocarea şi desfiinţarea în chip public, ca nedemne şi nedrepte anumirilor odioase şi pline de ocară, la adresa românilor, ca acelea detoleraţi, admişi, nesocotiţi între Stări, iar naţiunea română, renăscută, să fierepusă în toate drepturile civile şi religioase;2. Respectarea drepturilor naţiunii române ca naţiune regnicolară, laegalitate cu ale naţiunii ungare, aşa cum prevede un decret al sfântului regeŞtefan, în care şi ungurii şi românii au aceleaşi imunităţi, fapt consemnat înscrisoarea conventului din Cluj-Mănăştur din anul 1437;3. Clerul, atât cel care s-a unit cât şi cel care nu s-a unit, nobilimea şiplebea, atât cea orăşenească cât şi cea rurală, să fie socotite, şi în cazulromânilor, ca părtaşe la aceleaşi beneficii de care se bucură acestea în cazulcelorlalte naţiuni care alcătuiesc sistemul uniunii constituţionale a ţării;4. Reprezentarea proporţională în dietă, comitate, scaune, districte şioraşe a naţiunii române, respectarea procedurilor la numirile noi şi înaintăriiîn slujbe, fie la oficiile aulice, fie la cele provinciale;5. Unităţile administrative cu majoritate românească să aibă şinumire românească, celelalte să poarte nume mixte, ori să-şi păstrezenumele după râuri şi cetăţi. Să se declare că toţi locuitorii Principatului fărădeosebire de naţiune sau religie trebuie să se bucure, după starea şi condiţiafiecăruia, de aceleaşi libertăţi şi beneficii şi să poarte pe măsura puterii loraceleaşi sarcini 20 .Cererile erau alcătuite pe baza argumentelor istorice, demografice,fiscale, afirmându-se în primul rând originea romană a poporului, latinitatealimbii şi continuitatea „în acea parte a Daciei care astăzi poartă numele deTransilvania” 21 . Pentru susţinerea ideii continuităţii românilor se aduce camărturie cronica notarului anonim al regelui Bela, relatându-se episodulTuhutum, lupta acestuia cu Gelu şi „pactum convectum”, înţelegerea întrecele două popoare pentru convieţuire paşnică, iar românii, creştinaţi încă dinsecolul al IV-lea, au avut o înrâurire şi asupra maghiarilor creştinaţi şi eiiniţial „după ritul bisericii răsăritene”.Supplex-ul cerea o „reintegratio”, prin cereri noi, revendicări,formulare şi argumentare raţionalistă, ce aveau ca scop modificareasistemului constituţional. Sunt introduse idei generate de climatul iluminist,20 Istoria României. Transilvania, vol. I., Coordonator: dr. Anton Drăgoescu, Cluj-Napoca,Editura „George Bariţiu”, 1997, p. 708.21 David Prodan – op. cit., p. 558.162