ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

anul 96 până la anul 1739; ea se constituie şi azi într-un izvor bogat pentrucercetarea istorică.Totodată, dintre reprezentanţii Şcolii Ardelene, Gheorghe Şincai afost cel care a popularizat cunoştinţele ştiinţifice combătând superstiţiile depe poziţiile fizicii galileo-newtoniene. Pentru Şincai, toate lucrurile şifenomenele au „pricini trupeşti” (corporale, materiale), care pot fi cunoscuteşi, cunoscându-le, oamenii pot înlătura efectul lor negativ. Prin scrierile sale,Şincai a contribuit la întemeierea literaturii ştiinţifice şi la creareaterminologiei ştiinţifice pentru o serie de discipline. El a promovatintroducerea unor manuale în limba română la un nivel corespunzătorepocii, fiind el însuşi autor al manualului Îndreptare către aritmetică.Petru Maior este iluminist prin formaţie şi a activat ca profesor delogică, metafizică şi drept natural la Blaj. Din punct de vedere istoric, aabordat în special problema „latinităţii” şi „continuităţii” românilor înDacia, iar ca lingvist a militat pentru latinismul etimologic extremist.Deşi toţi trei erau preocupaţi de istorie, totuşi Samuil Micu sedetaşează prin „spiritul mai pronunţat filosofic, iluminist-raţionalist, îndescrierea şi explicarea faptelor istorice”. De asemenea, el „poate fi privit caun precursor al ştiinţei politice (politologiei) româneşti. În Prolegomena laÎnvăţătura politicească el a considerat politica, în sens wolffian, ca o parte afilosofiei «lucrătoare»/practice” 17 . Relativ la istorie şi evenimentele dinviaţa politică, el a depăşit în general empirismul, căutând explicaţia raţionalăa cauzelor.1.1.2. Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae - program politic.Un moment memorabil al luptei românilor intelectuali dinTransilvania este Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae. Memoriul afost redactat de Iosif Mehesi, cu colaborarea lui Samuil Micu, GheorgheŞincai, Petru Maior, Ioan Piuariu Molnar, Budai Deleanu, istorici şi jurişti,ecleziaşti şi laici, uniţi şi ortodocşi 18 . Semnat în numele naţiunii decategoriile sale libere (Clerus, Nobilitas, Civicusque Status UniversaeNationis in Transilvaniae Valchicae), se cerea împăratului Leopoldreintegrarea „naţiunii” române în cadrul corpurilor politice.Conform istoricului David Prodan, Supplex Libellus ValachorumTranssilvaniae constituie „un moment într-o organică şi istorică luptăpolitică, un act fundamental, intrat ca atare în conştiinţa istorică” 19 , fiind17 Istoria filosofiei româneşti, vol. I, Ediţia a II-a, Editura Academiei, 1985, p. 255.18 Ştefan Ştefănescu, Istoria românilor în secolul al XVIII-lea. Între tradiţie şi modernitate,Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti, 1999, p. 115.19 David Prodan, Supplex Libellus Valachorum. Din istoria formării naţiunii române,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984, p. 9.161