ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

sale rezultă clar că a acordat o atenţie deosebită problematicii statului,naţiunii şi conştiinţei naţionale, aspect firesc pentru un luptător angajat atâtteoretic, cât şi practic pentru emancipărea românilor, pentru realizareaidealurilor de libertate naţională, de unire cu România-mamă. „Teoreticianremarcabil – lucru dovedit de referinţele pe care le întâlnim sub pana sa, dela Kant, Herder, Spencer etc., - dar şi un clarvăzător spirit practic, totodată,el a elaborat documentele Adunării de la Alba Iulia din această perspectivăfilosofică umanistă şi raţionalistă, conferindu-le un conţinut democratic şiavansat, refuzând orice urmă de şovinism şi de naţionalism revanşard” 1 .Vasile Goldiş afirma de fapt ideea ca şi românii să se înscrie în devenireaistorică a Europei şi a lumii, ceea ce presupune în mod necesar ca existenţalor să fie legitimată printr-un stat organizat politic şi juridic.1.1. Elemente de gândire filosofică la intelectualii români. Iluminismultransilvan.Secolul al XVIII-lea a fost un secol decisiv, fiind „o epocă demetamorfoză a mentalităţilor” 2 , reprezentând în istoria românilor unmoment de demarare a mişcării de emancipare politică, trecerea la acţiuneaprogramatică desfăşurată în numele naţiunii. Românii au fost îndreptăţiţi săaspire la cuceririle spirituale europene, la emanciparea politică, care să-ireaducă în familia popoarelor Europei.În Transilvania, spaţiu istoric de convergenţă, decretarea principiuluică statul nu se compune decât din cele trei „naţiuni” privilegiate şi patrureligii „recepte” a alterat mersul cursiv al istoriei din punct de vedere politic,social şi economic. Dominaţia şi exclusivismul oligocraţiei celor „treinaţiuni” a generat o reacţie din partea intelectualilor români. Se poatesusţine cu argumente tari că în Transilvania, s-a desfăşurat o adevăratăcampanie de descoperire a istoriei neamului, o campanie ce a creat oadevărată şcoală de istorie şi cultură românească: Şcoala Ardeleană. Încondiţiile epocii, aceasta a îndeplinit un rol progresist prin conţinutul şinatura problemelor abordate, respectiv critica instituţiilor şi claselorprivilegiate, lupta împotriva privilegiilor şi a inegalităţii politice, eforturilede a crea o cultură naţională proprie prin răspândirea ştiinţei de carte,originea unei literaturi beletristice, istorice şi filosofice în limba română.Alexandru Surdu consideră în spiritul lui Cantemir „aceleaşi preocupări deîntemeietori culturali le-au avut şi reprezentanţii Şcolii Ardelene, pe care i-au interesat în egală măsură logica şi istoria. Remarcabil este manualul de1 Grigore Georgiu, Istoria culturii române moderne, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,2002, p. 244.2 Remus Câmpeanu – Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea,Cluj, Presa Universitară Clujeană, 1999, p. 5.156