ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

„Dintre toate institutele financiare române nici unul nu s’aimpus-cu deosebire în timpul din urmă-atât de mult opinii noastrepublice ca institutul al cărui nume figurează în fruntea acestor şire.Succesele «Victoriei» căci despre ea e vorba, au devenit an de an totmai impunătoare. Ele sunt şi trebuie să fie o mândrie pentru orice om debine. Şi cu tot dreptul; pentru că «Victoria» în timp relativ foarte scurt s’aridicat de la bancă cu importanţă teritorială, cum era acum câţiva ani, larangul de bancă capitală, cunoscută, apreciată şi de folos aproape pentruîntregul nostru popor [...] Din bilanţul «Victoriei», care se prezintă din toatepunctele de vedere în cele mai excelente condiţiuni, ies la iveală câtevamomente, pe cari ne face plăcere să le fixăm tocmai acum în preajmaadunării generale a acestui fruntaş institut financiar al nostru. Înainte detoate se remarcă faptul cum că progresele «Victoriei», cari ne-a surprins înultimii trei ani prin mărirea lor, sunt în creştere progresivă, creştere, care seva continua în aceiaşi măsură ca până acum, va fi de natură să ridice«Victoria» nu numai în şirul dintâi al băncilor româneşti, ci chiar în rândulcelor mai de seamă bănci din ţara întreagă. E în adevăr caracteristic, că înaceşti ani din urmă averea de sub administraţia acestei fruntaşe bănci acrescut cu nu mai puţin decât 10 milioane coroane. Această creştere, care încomparaţie cu activele «Victoriei» de la finea anului 1909 e de peste 70%, eaşa de însemnată, încât cutezăm a zice că aceste progrese-sub raportrelativ-abia dacă va fi ajuns vre-o altă bancă din provincie.E un progres unic în felul său şi nu ne îndoim că, conducătoriii«Victoriei» urmând politica lor financiară de până acum, vor fi în stare săasigure progresul realizat în trecut şi pentru viitor” (A XXIV-a adunare a«Victoriei» ţinută la 3 Martie1912 [în] Tribuna, Arad, 6 Martie 1912, p. 8).Cu doi ani înainte de începerea primului război mondial situaţiaBăncii «Victoria» era, aşa după cum s-a putut constata, dintre cele maiînfloritoare, fiind una dintre puţinele bănci din Austro-Ungaria cu asemenearealizări îmbucurătoare pentru acţionarii săi.Toate aceste rezultate sunt rodul unei munci rodnice pe terenulfinanciar-economic depuse de funcţionarii băncii conduşi de Sava Raicu,expert necontestat în operaţiuni financiar bancare, Nicolae Oncu având,chiar în calitatea sa de director executiv alte resorturi pe linie juridică.În acel an, 1912, Sava Raicu se pregătea să ia întreaga conducerea băncii în mâinile sale ca urmare a retragerii din activitatea bancară,datorită vârstei şi sănătăţii, lui Oncu.140