ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

legătură sufletească bazată pe încredere, competenţă, dar mai ales pe acelaşicrez şi ideal naţional.De multe ori, ceva mai târziu, dr. N. Oncu în calitatea sa de deputatîn Parlamentul de la Budapesta, fiind foarte ocupat cu probleme politice,fiind mereu plecat, îi va încredinţa pe perioadă limitată întreaga conducerea băncii lui Sava Raicu, având deplină încredere în competenţa sa în acestdomeniu.Dr. N. Oncu (1843-1914) va avea de jucat un rol de foarte mareimportanţă în lupta naţională a românilor din ţinutul Aradului, fie încalitatea sa de deputat, fie prin politica sa economică de stimulare adezvoltării unei puternice clase sociale româneşti în domeniul industrial şide sprijinire a gospodăriilor ţărăneşti, prin politica sa în domeniul bancar,de acordare a unor importante împrumuturi şi facilităţi bancare, destinateemancipării economice a românilor din monarhie, politică bancarăbineînţeleasă de Sava Raicu şi urmată cu consecvenţă prin acţiunile salefinanciare îndreptate în acest scop.Mihai Veliciu (n.n. cuscrul de mai târziu a lui Sava Raicu) şi NicolaeOncu vor fi în acel moment de sfârşit de secol, personalităţile cele maihotărâte ale mişcării naţionale ale românilor arădeni, în umbra cărora s-aformat Sava Raicu, fără însă a fi atras în mod direct în lupta politică, elavând de îndeplinit un alt rol, la fel de important, asigurând un suporteconomic luptei naţionale, ce va începe cât de curând, Aradul devenindcentrul politic al acesteia.Banca „Victoria”, cum era cunoscută, va prospera mereu de la an laan, datorită în primul rând, celor doi oameni ce se aflau în fruntea sa, dr. N.Oncu, un avocat de excepţie, cu o strălucită pregătire profesională, şi SavaRaicu, neîntrecut în lumea financiară, cu un „talent şi simţ comercial”desăvârşit.Nicolae Oncu, originar din părţile Hălmagiului, va ajunge săstudieze dreptul la Universitatea din Viena, începând din 1867, având obursă de la „Fundaţia Transilvania” din Bucureşti, impunându-se prinactivitatea sa în cadrul societăţiilor studenţilor români care studiau încapitala Imperiului. La Viena va lega o prietenie durabilă, ce va continuamultă vreme, cu Ioan Slavici şi Mihai Eminescu, fiind de fapt cel care vapune în circulaţie poza clasică a poetului naţional, studentul cu plete, pecare o primise de la acesta şi pe care i-a dat-o cumnatului său Enea Hodoş(cunoscut scriitor şi istoric literar originar şi el din Gurahonţ-Hălmagiu),poză ce va apărea pentru prima dată în a sa istorie literară a românilor.Termină cu rezultate strălucite facultatea, devenind doctor în drept,fapt ce îl determină pe Titu Maiorescu, şi el doctor în drept şi în filosofie,138