ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

să sprijine difuzarea în Eparhia Aradului a revistei „Misionarul” ce apărea laChişinău. În anul următor, în 6-8 octombrie 1929 a avut loc la Chişinău celde-al doilea „Congres general al preoţilor misionari români”, care l-a avut cainvitat pe Episcopul Grigorie Comşa al Aradului. În 1930 a avut loc un noucongres al preoţilor misionari. A fost organizat de data asta la Cernăuţi şi lael au participat şi preoţii arădeni Traian Cibian (Birchiş), Mihai Cozma(Ineu), Ştefan Lungu (Buteni) şi profesorii Gheorghe Popovici şi SimionŞiclovan de la Institutul Teologic Arad. Platforma teologică pe care au avutloc aceste congrese a fost constituită de ideea stăvilirii programelor ateistecomuniste tot mai puternic susţinută de cercurile ateiste de peste Nistru.Pentru a sprijini activitatea preoţilor misionari, Episcopul Grigorie Comşa aeditat în 1932 lucrarea Ce este comunismul şi unde duce el?, apărută în„Biblioteca creştinului dreptcredincios”.În viziunea educativă a celor doi ierarhi români, Grigorie Comşa şiGurie Grosu, acţiunea de întărire a sufletului românesc în faţa „tentativelorlugubre ale Moscovei teroriste” începe cu educaţia tineretului. Fortificareamorală a tineretului se realizează prin creşterea lui în familie, în şcoală şi însocietate prin influenţele pe care le poate exercita Biserica Ortodoxă.Învăţarea rugăciunii în ora de educaţie religioasă din şcoală e debutulacestui proces de fortificare morală a tineretului. Prezenţa profesorilor dereligie din Arad şi Chişinău la congresele misionare era o dovadă ainteresului care se acordă în cele două eparhii problemelor de educaţiereligioasă. Grigorie Comşa a remarcat în lucrarea sa Tineretul României,publicată în 1934 la Diecezana Arad că a avut ca obiect analiza procesuluide educare a tineretului în sprijinul învăţăturii ortodoxe în vederea propăşiriivieţii culturale şi patriotice a românilor.Relaţiile culturale dintre Arad şi Basarabia în lupta pentru făurireastatului român unitar şi consolidarea lui au constituit o componentă aamplului proces educativ şi cultural de unificare spirituală a sufletuluiromânesc şi de întărire a solidarităţii naţionale în acţiune. A fost un procesde afirmare a solidarităţii naţionale căci solidaritatea naţională nu semanifestă pe planul comunicării, ci prin acel al acţiunii din care rezultăconstrucţii sociale în diferite arii existenţiale: în economie, construcţii,comunicaţii, sănătate publică, culturi, învăţământ, arte şi relaţii umane.Acest proces de cooperare cultural-educativă care a angajat competenţeleculturale şi productive ale celor două regiuni de la marginea statului român afost frânt brusc în 1940 sub şenilele tancurilor sovietice. Tineretul, înspecial, din zona de frontieră răsăriteană a Basarabiei a plecat în lume.Acum câţiva ani, când Universitatea noastră a acordat titlul de DoctorHonoris Causa profesorului Ion Paraschivoiu, preşedintele Academiei133