ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

asarabeni au devenit tot mai cooperante şi mai dinamice. La adunarea de laZalău a „Astrei” ţinută în 12 septembrie 1926 au participat 60 de intelectualibasarabeni care erau dornici să cunoască realităţile culturale transilvănene.Între timp Vasile Goldiş s-a pregătit şi la începutul lui noiembrie 1926 apornit spre Chişinău însoţit de un valoros grup de energii naţionale. Dinacest grup de energii naţionale” făceau parte cunoscuţii oameni de ştiinţă aiFacultăţii de medicină din Cluj, Iuliu Haţeganu, Iosif Iacovobici şi IuliuMoldovan. Din grup mai făceau parte spirite productive în acţiune prinideile lor care reprezentau nucleul secţiilor „Astrei” basarabene: AlexandruLepădatu (Cluj) pentru secţia istorie, Tiberiu Brediceanu (Cluj) secţiaartistică; Sabin Manuilă (Arad) secţia medicală şi Victor Stanciu, fostprofesor director al Şcolii civile de fete Arad şi în 1925 profesor denumerologie al Universităţii din Cluj.Atmosfera culturală din Basarabia a receptat pozitiv extinderea„Asociaţiei” activitatea delegaţiei „Astrei” fusese pregătită de solidaritateamanifestată de prefecţii şi primarii municipiilor din Transilvania care auoferit lui Goldiş în jur de 3000.000 lei pentru înfiinţarea unor biblioteci înBasarabia. Din îndemnul preşedintelui „Astrei” au fost înfiinţate biblioteciîn localităţile Osliceni, Cobalca, Branicea, Chiperceni şi Ciocălteni.„Uniunea oraşelor din România” a intervenit şi ea ţinându-şi congresulanual din 1925 la Chişinău. Primarul oraşului Arad a îndeplinit atribuţiile desecretar al Congresului din Chişinău şi a susţinut ideea înfiinţării de societăţiculturale şi biblioteci. Societatea „Arboroasa” din Cernăuţi a luat şi eainiţiativa înfiinţării unor biblioteci în diferite localităţi între Prut şi Nistru.Temeinic organizaţi după o rodnică pildă germană, românii din Bucureştidispun din toamna lui 1918 de o foaie dinamică ai cărei redactori suntpreocupaţi să aibă colaboratori din întregul spaţiu românesc şi ca toţiinterlocutori să fie într-o bună comunicare. Dar să-l ascultăm pe SextilPuşcariu, „fruntaş 22 între filologii vremii” cum îşi deapănă amintirile dintruntimp de veghe, luna octombrie a anului 1918, când se creează Consiliulnaţional Român din Bucovina, în cadrul căruia are responsabilitateaResortului Externelor: „Duminică în 13 octombrie (1918) ne-am adunat ladoctorul Bodea 23 . Am hotărât să tipărim imediat o revistă politică, care săapară de trei ori pe săptămână şi căreia Vasile Bodnărescu i-a pus numele22 Sextil Puşcariu (1877-1948). Glasul Bucovinei a apărut în 22 octombrie 1918 avându-l cadirector pe Sextil Puşcariu, care îndeplinea şi atribuţiile de secretar pentru externe alConsiliului Naţional. Mare filolog. Profesor universitar la Viena, Cernăuţi şi Cluj. Membrual Academiei.23 Isidor Bodea (1866-1938), medic pediatru în Cernăuţi.128