ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

participă la constituirea Comitetului celor 12 refugiaţi ardeleni (O. Goga, V.Lucaci, Ion Nistor etc.). Acest comitet a declarat război Austro-Ungariei şi ainiţiat făurirea unităţii politice româneşti prin unirea Transilvaniei cu Ţara.Comitetului i-a revenit responsabilitatea recrutării de voluntari pentruArmata Română din numărul mare de prizonieri. Locul central de adunare avoluntarilor a fost Darniţa de lângă Kiev. În 15 iulie 1917, Sever Bocusoseşte la Kiev şi începe să-şi desfăşoare o activitate creatoare al cărei scopa fost înfăptuirea Unirii celei Mari. În lucrarea sa din 1933 Opt luni la Kiev,Sever Bocu redă eforturile grupului de ofiţeri de la Darniţa pentruconstituirea legiunilor de voluntari care se va îndrepta spre Iaşi pentru a seînregimenta în rândurile Armatei Române decisă să pună stăvilă definitivăiureşului german.La Darniţa, Sever Bocu a desfăşurat o activitate constructivă.Obiectivul său prioritar a fost fortificarea conştiinţei naţionale a voluntarilorpentru a-i face capabili să ia o decizie răsunătoare: participarea la luptă încadrul Armatei Române până la destrămarea marilor imperii europene –austro-ungar, în primul rând – şi făurirea României întregite. Sever Bocu aperceput corect dorinţa arzătoare a prizonierilor de-a trăi într-o ţară liberă şipe acest suport de mare rezistenţă psihică a implementat putereafermecătoare a cuvântului transmis prin paginile publicaţiei România Mare,al cărei prim număr a apărut în 20 iulie 1917 într-un tiraj de 5.000 deexemplare. Dar Sever Bocu cunoştea nevoia de comunicare a prizonierilorromâni cu colegii lor din alte lagăre, nevoia de-a transmite celor de acasăurări de bine şi de a înţelege bine ce „scrie la foaie”. Astfel a ajuns SeverBocu să facă din „România mare” o publicaţie de unificare sufletească aprizonierilor de la Darniţa. Rolul ei în fortificarea psihică a prizonierilor afost enorm. În 22 decembrie 1917 a apărut ultimul număr. A reapărut maitârziu la Paris. El a reuşit la Kiev să întărească relaţiile de cooperare cunaţionalităţile asuprite din Austro-Ungaria şi să participe în 6-15 septembrie1917 la Congresul tuturor naţionalităţilor din Rusia care s-a ţinut la Kiev 11 .Sever Bocu a participat în 1918 la marile decizii ce s-au luat la Iaşiîn acest an, unde sosise pe la sfârşitul anului 1917. Pentru organizareaunitară a activităţii refugiaţilor români de peste hotare a fost înfiinţată oinstituţie „Biroul român al refugiaţilor de peste hotare”, al cărui şef a fostnumit Sever Bocu.Un organism cu rol conducător a fost constituit şi la Odesa, în 2ianuarie 1918. E vorba de „Comitetul naţional al Românilor din Monarhia11 Sever Bocu, Dictatura se amuză, ediţie îngrijită de V. Popeangă, Bucureşti, Daco, 1997,p. 9.121