ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

Culmea curentul antitransilvănean se manifestă – este de părereIlarie Chendi în cel de-al cincilea articol din acest studiu – chiar printre„părinţii patriei”, adică în Parlamentul de la Bucureşti, care respinsese decurând o iniţiativă legislativă ce facilita acordarea cetăţeniei pentru româniidin Transilvania. Mai departe, Ilarie Chendi citează, în acest sens,„argumentaţia” acestei respigeri – cu 46, la 36 de voturi – din Monitoruloficial, interpelarea cu pricina aparţimându-i deputatului Nicolae Nicorescu:„D-lor deputaţi! De câte ori este vorba de recunoaşterea naţionalităţiiromânilor născuţi în ţări străine, ne gândim în primul rând la românii dinTransilvania, pentru că de acolo şi vin cei mai mulţi. Or, d-lor, cunoaşteţice gravă şi ce temeinică obiecţiune se poate ridica contra acestei marinăvăliri de transilvăneni în ţară la noi. Migraţia aceasta continuă, mereucrescând, poate deveni vătămătoare intereselor naţionale ale neamuluinostru...” 47 .Un alt vorbitor pe „argumentaţia” căruia s-a respins înlesnireaacordării cetăţeniei pentru românii din Ardeal a fost deputatul ConstantinPopovici, pe care Ilarie Chendi îl citează în continuare: „D-lor deputaţi, estenetăgăduit că poporul român este cel mai ospitalier din toate popoarele dinlume. Ospitalitatea a ajuns aşa departe la noi, încât a devenit un pericolpentru ţara românească...” 48 . În finalul articolului, Ilarie Chendi constatăcu tristeţe că doar un singur ziar din Bucureşti a sărit în apărarea românilortransilvăneni, „Apărarea naţională”.Ultimul articol este rezervat concluziilor: „Dar totuşi e necesar ca sămai spunem câteva vorbe acelora cari conduc curentul, şi pe urmă sătragem câteva concluzii practice pentru noi – căci în orice rău zace şi oînvăţătură” 49 . Cele „câteva vorbe” sunt repartizate de către aprigul IlarieChendi, cât se poate de judicios, celor două categorii de antitransilvăneni:„streinii” şi „românii lipsiţi de avânt naţional”. Dar, să le luăm pe rând.„Cei mai înverşunaţi sunt streinii, cari văd în transilvăneni o forţăputernică a românismului şi, în consecinţă, tind la slăbirea acestor forţe.Pentru ca aceşti streini să vază cari sunt legăturile noastre cu fraţii dinRomânia – îi poftim să deschidă istoria neamului nostru. Să se opreascăapoi la pagina pe care este scris numele lui George Lazăr. Aici străinii vorvedea că rolul lor în România a încetat atunci când George Lazăr a învinsasupra dascălului grec Veniamin de la Schitu-Măgureanu. Duhuldeznaţionalizării atunci a fost izgonit şi el nu va mai reînvia, oricât s-ar47 Ibidem, p. 179.48 Ibidem, p. 180.49 Ibidem, p. 182.115