ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ... ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...
tendinţele noastre de unitate naţională şi culturală... Tactica acestorelemente streine – cari nouă, românilor de aici, ne sunt cunoscute mai multdin scrierile lui Eminescu – se observă consecvent. De câte ori un curentputernic şi ideal ne uneşte pe toţi românii la un loc, ele tac pitulate sau celmult simulează o afecţiune, pentru a nu fi notă discordantă. Aşa au făcut întimpul ultimelor noastre mişcări naţionale. Când însă ne găsim în o epocăde puţină coeziune, elementele streine ies la iveală, se pornesc pe pescuite,încearcă muncă de şobolani, o subnimare a bunei înţelegeri între noi.Străinii aţâţă pasiunile, asmuţă pe unii împotriva altora, îndepărtează peromâni de la îndatoririle lor naţionale şi tind a perverti cele mai elementareprincipii de cari se leagă viitorul nostru comun”.Un alt pericol îl reprezintă cosmopolitismul, produs de aceiaşi„străini”: „Străinii au produs prin ziaristică şi prin literatură un curent develeităţi internaţionale în România. Dată fiind libertatea presei pe de-oparte, nemulţumirile agrare pe de alta, acest curent va continua a rămâneun pericol capital pentru interesele românismului, dacă străinii nu vor fipuşi de timpuriu la carantină” 42 .În fine, un ultim pericol vine tocmai din partea conducătorilorpolitici: „Şi va mai fi ameninţată conştiinţa unităţii noastre totdeaunaatunci când conducerea poporului, la noi, în regat, sau în oricare altăparte, va fi pusă în mâini nechemate. Când se întâmplă – şi cărui popor nu ise întâmplă? – ca neputincioşi, speculanţi sau şarlatani să pună mâna pecârma politică şi naţională; când conducerea culturală încape pe mâinileunor obscuranţi şi agramaţi, evident că nimeni din acest soi de diriguitori aidestinelor unui popor nu se va putea avânta până la adevărata concepţiunea ideii unităţii de rasă”.Abia începând cu cel de-al treilea articol Ilarie Chendi abordează,făţiş, tema curentului atitransilvănean, pornind de la convingerea că româniiardeleni sunt singurii vinovaţi de această stare de lucruri: „Cauza acestuicurent suntem în primul rând noi înşine...Îndată ce luptele noastre auapucat-o spre declin – şi încă fără a fi ajuns la vreo izbândă potrivită –adversarii noştri s-au ridicat puhoi şi şi-au început acţiunea” 43 . Chendiscoate în evidenţă practica conservatorilor de la putere, care îi consideră peromânii din Transilvania ca fiind străini din punct de vedere legal înRomânia, dacă nu s-au naturalizat: „Acesia deci cari din motive încă puţinclare forţează să stabilească cetăţenia juridică drept condiţie pentruromânii din orice provincie, pentru ca să poată beneficia de drepturile ce le42 Ibidem, p. 173.43 Ibidem, p. 174.113
acordă simpla calitate etnică, lucrează în direcţie străină şi de concepţiaistorică a românismului, şi de „constituţia României”, dar mai alesîmpotriva ideii unităţii noastre naţionale şi culturale. E trist când, în loc dea se dărâma barierele dintre român şi român, ele se înmulţesc” 44 .Cel de-al patrulea articol din seria curentului antitransilvănean estededicat presei. Chendi sesizează faptul că acest curent antitransilvănean „aluat proporţii mari după ce s-a înfiinţat ziarul „România jună” laBucureşti” 45 , ziar la care sunt angajaţi şi câţiva transilvăneni în conducereaacestuia şi care se ghidează după următoarele „principii esenţiale:naţionalismul, dinasticismul, susţinerea şi apărarea credinţei şi a armateinaţionale.” De cealaltă parte a baricadei se găsesc ziarele „blestemătorilorneamului”, pe care Ilarie Chendi le asociază cu numele patronilor acestora:„directorul „Adevărului” se numeşte Rubinstein, al „Epocii”, Pisanis, al„Dreptăţii”, Ranetti, al ziarului francez „La Roumanie”, Papamihalopulos,iar al „Antisemitului”, Gongopulos” 46 . Mai ales din acesta din urmă,Chendi citează copios: „Aici (în România n.n.) au găsit nişte fraţi buni, carinu i-au întrebat nici ce au făcut, nici de ce au venit; le-au dat casă şi masă,subvenţii şi slujbe grase. Luaţi corpul didactic, Academia, bibliotecile,ministerele şi veţi vedea că sunt literalmente împănate cu transilvăneni...Când s-au văzut atât de bine primiţi, când şi-au văzut traiul asigurat, aucrezut că aveau un drept necontestat la aceasta şi în loc să ne araterecunoştinţă pentru frăţeştile noastre binefaceri, s-au socotit datori să neconsidere ca pe nişte vaci de muls...Deşi de acelaşi sânge, de acelaşi neamcu noi, românul din Ardeal are altă structură sufletească decât a celui deaici. Pe când românul de aici e bun, milos, iertător şi primitor – românuldin Transilvania, „mocanul” cum îi zice săteanul, e rău, plin de fiere,egoist, vindecativ, rău şi trufaş...”. Sunt – trebuie să recunoaştem – cuvintegrele, scrise cu patimă, ceea ce îl determină pe Ilarie Chendi să reacţioneze:„Streini vor fi ei, faliţi morali încă pot fi, răi şi fără nici un respect pentruneamul românesc sunt fără îndoială. Dar cum se face de sunt un cor întreg? Cum de nu sare nici unul din celelalte ziare – căci, slavă Domnului, maisunt şi ziare serioase în Bucureşti – pentru a combate acest strident cor debrotaci veninoşi ?... E clar că curentul vrăşmaş ideii de unitate este în plinădezvoltare, că în fruntea lui merg străinii şi că nu întâmpină rezistenţanecesară”.44 Ibidem, p. 176.45 Idem.46 Ibidem, p. 178.114
- Page 66 and 67: Firma “Fatma” a inginerului A.D
- Page 68 and 69: abia, prin înfiinţarea la 1 noiem
- Page 70 and 71: Minier S.A.R.”, preluată în var
- Page 72 and 73: opt patroni. Între aceştia se rem
- Page 74 and 75: Extensia numerică a fabricilor de
- Page 76 and 77: automate). Îndrăzneala fabricantu
- Page 78 and 79: perioada interbelică existau cinci
- Page 80 and 81: (incluzând şi plasa Aradul Nou) t
- Page 82 and 83: pigmenţi minerali, firnisuri şi l
- Page 84 and 85: - Eperjessy Géza, Mezővárosi és
- Page 86 and 87: [1]841, în săptămâna nainte de
- Page 88 and 89: omâneşti cu case şi pământ să
- Page 90 and 91: Eparhiei sârbeşti timişorene, pe
- Page 92 and 93: necuprinzând nici o dispoziţiune
- Page 94 and 95: comunei bisericeşti greco-oriental
- Page 96 and 97: Demian Gheorghe şi Elena, născut
- Page 98 and 99: jumătăţi a secolului al XIX-lea.
- Page 100 and 101: Schimbarea la faţă a Mântuitorul
- Page 102 and 103: după moartea sa multe minuni şi u
- Page 104 and 105: În perioada anilor 1922-1925 la N
- Page 106 and 107: cariera publicistică este cu totul
- Page 108 and 109: La Biblioteca Academiei Române de
- Page 110 and 111: întâmpina dificultăţi cu atât
- Page 112 and 113: oameni bolnavi, cari, după ce m-au
- Page 114 and 115: În studiul său despre „Curentul
- Page 118 and 119: Culmea curentul antitransilvănean
- Page 120 and 121: Activizarea relaţiilor Aradului cu
- Page 122 and 123: Hotin, unde l-a cunoscut pe Alexand
- Page 124 and 125: participă la constituirea Comitetu
- Page 126 and 127: a retras şi el cu ele, ajungând d
- Page 128 and 129: „pătimise pentru cauza naţional
- Page 130 and 131: generalul francez Berthelot, N.C. A
- Page 132 and 133: Glasul Bucovinei. Cu redactarea ei
- Page 134 and 135: Friptu; Petru Firică, C. Georgescu
- Page 136 and 137: să sprijine difuzarea în Eparhia
- Page 138 and 139: Sava Raicu şi politica financiar-b
- Page 140 and 141: politic, militant pentru drepturile
- Page 142 and 143: să îl solicite, în 1874, în cal
- Page 144 and 145: Acţiune a Băncii „Victoria” e
- Page 146 and 147: direcţiune, dl. Axente Secula, mer
- Page 148 and 149: Prin noua anexare institutul ungure
- Page 150 and 151: să facă faţă orcăror „eventu
- Page 152 and 153: 149
- Page 154 and 155: Ziarul Românul în numărul său d
- Page 156 and 157: a deţinut, printr-o muncă continu
- Page 158 and 159: Vasile Goldiş şi ideea de evoluţ
- Page 160 and 161: logică al lui Samuil Micu, Loghica
- Page 162 and 163: unei reforme însemna implicit şi
- Page 164 and 165: anul 96 până la anul 1739; ea se
acordă simpla calitate etnică, lucrează în direcţie străină şi de concepţiaistorică a românismului, şi de „constituţia României”, dar mai alesîmpotriva ideii unităţii noastre naţionale şi culturale. E trist când, în loc dea se dărâma barierele dintre român şi român, ele se înmulţesc” 44 .Cel de-al patrulea articol din seria curentului antitransilvănean estededicat presei. Chendi sesizează faptul că acest curent antitransilvănean „aluat proporţii mari după ce s-a înfiinţat ziarul „România jună” laBucureşti” 45 , ziar la care sunt angajaţi şi câţiva transilvăneni în conducereaacestuia şi care se ghidează după următoarele „principii esenţiale:naţionalismul, dinasticismul, susţinerea şi apărarea credinţei şi a armateinaţionale.” De cealaltă parte a baricadei se găsesc ziarele „blestemătorilorneamului”, pe care Ilarie Chendi le asociază cu numele patronilor acestora:„directorul „Adevărului” se numeşte Rubinstein, al „Epocii”, Pisanis, al„Dreptăţii”, Ranetti, al ziarului francez „La Roumanie”, Papamihalopulos,iar al „Antisemitului”, Gongopulos” 46 . Mai ales din acesta din urmă,Chendi citează copios: „Aici (în România n.n.) au găsit nişte fraţi buni, carinu i-au întrebat nici ce au făcut, nici de ce au venit; le-au dat casă şi masă,subvenţii şi slujbe grase. Luaţi corpul didactic, Academia, bibliotecile,ministerele şi veţi vedea că sunt literalmente împănate cu transilvăneni...Când s-au văzut atât de bine primiţi, când şi-au văzut traiul asigurat, aucrezut că aveau un drept necontestat la aceasta şi în loc să ne araterecunoştinţă pentru frăţeştile noastre binefaceri, s-au socotit datori să neconsidere ca pe nişte vaci de muls...Deşi de acelaşi sânge, de acelaşi neamcu noi, românul din Ardeal are altă structură sufletească decât a celui deaici. Pe când românul de aici e bun, milos, iertător şi primitor – românuldin Transilvania, „mocanul” cum îi zice săteanul, e rău, plin de fiere,egoist, vindecativ, rău şi trufaş...”. Sunt – trebuie să recunoaştem – cuvintegrele, scrise cu patimă, ceea ce îl determină pe Ilarie Chendi să reacţioneze:„Streini vor fi ei, faliţi morali încă pot fi, răi şi fără nici un respect pentruneamul românesc sunt fără îndoială. Dar cum se face de sunt un cor întreg? Cum de nu sare nici unul din celelalte ziare – căci, slavă Domnului, maisunt şi ziare serioase în Bucureşti – pentru a combate acest strident cor debrotaci veninoşi ?... E clar că curentul vrăşmaş ideii de unitate este în plinădez<strong>vol</strong>tare, că în fruntea lui merg străinii şi că nu întâmpină rezistenţanecesară”.44 Ibidem, p. 176.45 Idem.46 Ibidem, p. 178.114
Change language