ADMINISTRATIE ROMANEASCA ARADEANA-vol 3 - Consiliul ...

era nelipsit de la întâlnirile studenţilor români din Budapesta, localul luipreferat fiind cafeneaua Mitsek. Prin urmare, atunci când se pune problemaîntăririi echipei de la Tribuna Poporului în anul 1898, prim-redactorul IonRussu-Şirianu nu ezită să-l aducă în redacţie pe tânărul Ilarie Chendi, dejacunoscut tuturor prin atitudinea sa românească, prin cultura vastă asimilatăla Universitatea din Budapesta şi, mai ales, prin sprinteneala condeiului. Nustă prea mult la Arad, deoarece în toamna aceluiaşi an trece în România„prin vama cucului”, cum însuşi mărturiseşte într-un articol publicat imediatdupă acest eveniment 5 . Este angajat imediat de către Ioan Bianu ca ajutor debibliotecar la Biblioteca Academiei Române, pe postul lăsat vacant deSeptimiu Sever Secula, semn că lucrurile fuseseră stabilite încă înainte deplecarea lui Ilarie Chendi la Bucureşti. Stă mărturie în acest sens scrisoarealui Vasile Mangra către Ioan Bianu din 7/19 septembrie 1898: „Prea stimatedomnule, vă rog pentru un tânăr inteligent, vicar, foarte deligent şi cufrumoase cunoştinţe, ca să-i faceţi undeva loc, şi dacă s-ar putea chiar laAcademie, căci sunt sigur vei avea plăcere şi bucurie de la dânsul. Tânărulacesta este Ilarie Chendi, care nu de voie, că aşa zicând gonit de soarte s-aîndepărtat de la noi” 6 . Precum se vede, Ilarie Chendi pleca la Bucureşti curecomandări deosebite din partea lui Vasile Mangra şi cu asigurarea cătrecerea Carpaţilor nu va însemna nicidecum o detaşare de grupareatribuniştilor arădeni. De fapt, într-o scrisoare din iunie 1902, pe care i-otrimite de la Bucureşti lui Vasile Mangra, pentru a-l felicita pe acesta dinurmă pentru alegerea sa în demnitatea de Episcop al Aradului, Ilarie Chendimărturiseşte că „nu mi-a fost dat de soarte şi de oameni să pot rămânea încariera pe care o pregătisem, căci în cazul acela – poate – astăzi ţi-aş fimai aproape şi chiar unul dintre braţele de care ai lipsă. Nimeni, ah, nuregretă mai mult ca mine, că nu pot fi de mai mult folos la locul pentru careaveam vocaţiune...” 7 . Evident, Ilarie Chendi se referă la calitatea de ziaristla Tribuna Poporulu. Cât despre faptul că pornea prin vama cucului „gonitde soarte”, acest lucru trebuie înţeles şi ca o iminentă apropiere a soroculuicând junele Ilarie Chendi urma să îmbrace uniforma Împăratului şi să seprezinte la oaste, lucru care îl indispunea profund.4 Asemănarea îi aparţine lui Alexandru Ciura, în Ilarie Chendi şi Şt. O. Iosif. Câtevaamintiri, în: „Gând românesc”, II, 1934, nr. 2, p. 198, vezi şi Mircea Popa, op.cit., p. 33.5 Tribuna Poporului, II, nr. 177, 20 noiembrie/2 octombrie 1898, p. 866, Prin vamacucului.6 Vasile Mangra, Corespondenţă, volumul I, ediţie, studiu introductiv şi note de MariusEppel, Presa Universitară Clujeană, 2007, p. 74.7 Ibidem, p. 216.104