anale sfecla 18.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare ...

, 1,:,>-,,;, _'.',,>ACADEMIA DE ŞTIINŢEAGRICOLE$LSILVICEi,' >,_,_,. -, C~" 1"Y.~,\','Y .,AJ('\CENTRALA INDUSTRIEI ZAHĂRULUIŞI A PRODUSELOR ZAHAROASELUCRĂRI ŞTIINŢifiCEINSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIEPENTRU CULTURA ŞI INDUSTRIALIZAREAFECLEI DE ZAHAR ŞI A SUBSTANŢELOR DULCIFUNDULEASFECLA ŞI ZAHĂRVOL. XVIIITRUL DE MATERIAL DIDACTIC ŞI PROPAGANDĂAGRICOLAEDACŢIA DE PROPAGAND'\ TEHNIC'\ AGRICOL'\

23COMITETUL DE REDACŢIE , "AL. PASCU _ redactor responsabil, P. ŞTEFANESCU,M. ANGELESCU.V. TANASE, A. DONCILA, M. DUMITRIU - membri~ A FL. BADIU - secretar de redacţieLUCRARI ŞTIINŢIFICEINSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PRODUCŢIEPENTRU CULTURA ŞI INDUSTRIALIZAREASFECLEIDE ZAHAR SI , A SUBSTANTELOR , DULCIFUNDULEAVoI. :XVIII 1989CUPRINSVICTORIA CRISTEA, DORINA CACHIŢA-COSMA, A·F· BADIU, MARIOARAZBUGHIN~AL. PASCU - S~dii privind multiplicarea in vitro la liniiletctraploide de sfeclă de zahăr T 2BSE 3022/87 şi T 2BSE 3028/87, . . .• 13C.l. MILItA - Reglarea proceselor de inflorire şi fructificaTe la semincerii de sfeclă dezahăr prin utilizarea substanţelor haImanale 29A. BAN. 1. GHERMAN, D. RADA. MARIA KOVATS - Influenţa condiţiilor de mediuasupra indicilor calitativi ai -seminţei familiilor diploide monogermede sfeclă. de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. ".J 1A.F. BADIU, AURICA BAIA, ŞT. MĂGURAN, D. MATIEVSKI - Influenţa factorilorde mediu din zona Fundulca asupra unor caracteristici ale semincc wrilor de sfeclă de zahăr . . . . . • . . . . . . . . • . . . . . .. :J7A.F. HADIU. AURICA BAIA, GEORGETA GRIGORE - Cercetări privind utilizareatipurilor de polenizatori în programele de ameliorare a sfec1ei de zahăr.. 67AURICA BAIA, A.F. BADIU, ŞT. MĂGURAN - Studiu privind influenţa concomitentăa selecţiei pentru maximizarea indicatorilor economico-productivişi a indicatorilor memocarpiei la populaţiiletetraploide monocarpe de sfeclăde zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . • . . . . . . . . •. 79AL. PASCU - Factori restrictivi ai producţiilorde sfeclă de zahăr . . . . . . . •. 87D. PANĂ,!. MUSTAŢĂ, AL. PASCU, M. ANGELESCU, GHERGHINA PANĂ, S.PITIŞ, N. POPA, IOANA GîŢOI, FL. BUICĂ, GH. PREDA - Influenţaunor verigi tehnologice asupra producţiei şi calităţii sfeclei de zahărin Cîmpia Olteniei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 103D. SERACU - Sistem de fertilizare a sfeclei de zahărasistat de calculator. . • . .• 113f1P) A. NIŢĂ, GH. CLOŢAN, M. CARAIMAN, C. TĂTARU, O. SEGĂRCEANU,I. ŢUCU­DEANU, N. VILĂU, C. NOGY, D. SCURTU, D. SĂNDOIU - Comportareaunor erbicide indigene (emulsionabile şi granulate) pentru comba-. terea buruienilor anuale din cultura sfec1ei de zahăr . • . . . • . .• 133AL. NEGRU - Cercetări privind producerea de inocul pentru testarea rizomaniei lasfecla de zahăr . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 1-' 1A. DONCILĂ, AL. MACOVEI, A. PUŞCAŞU, 1. ARMENEANU - Rezultate obţinuteIcu privire la comportarea unor soiuri de sfeclă de zahăr faţă de virusul rizomaniei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " 163ILEANA GABRIŞ, GH. PA],iFIL - Influenţa gradului de toleranţă la rizomania a~mpraproducţieide rădăcini şi zahăr la unele soiuri de sfeclă (II) . . . . . 173ILEANA GABRIŞ - Cercetări preliminare asupra gradului de toleranţă al unor soiuride sfeclă de zahăr la rizomania in Ţara Birşei . . . . . . . . • . .• 191

5ILEANA GABRIŞ,.P: ~TEFĂNESCU, MARIA. KOVATS, GH. PAMFIL -A,pecteale radHl.ţlelfcilectateafrnnze10rJaSfecJa de zahăr la unele soiuri cuV .~t,,()l)ranţă ~iţerităJa, rizom~pjaF>"~,,:',))-';'

6V. CIOCHIA. LUCIA CONSTANTIN _ U· ". ._. .

8ILEANA GABRIŞ - Recherches preliminaires sur le degre de tolCrance el la rhizomaniede quelqtie:(?oit.es'(le lJefte,rave 6. sUGrJ~ cÎa'lJsJa; rţgion Ţara Bîrsei . . .ILEANA }:;A13I

10. . "'Ă' .,' , .•. u'~I !\.:RIA'.'kb\fATS

12LUCRARI ŞTUNŢIFICE, SFECLA ŞI, zAHAR 1989, VOL. XVUJ; 1~I1JHIHA fAEPEUl _ TIpe;n:r-apHleJlhI\l;>le HCCJle;n:qnBHH5I il CIHI.3U CO CTeneHbIO EhI::nCCJ1nEOCTH UeIEJlI11.JH5I MYPEIlIAH, n. MYCT5I - BK~aA B nO'HaHlle AIIHaMHKII, , HeKoTopbIX nuAOI] qelllyeKpbIJIblX }l3CeROMbIX N octuldae c nOMOLUblO$epoMoHHbIX JI013YllleK II JlllUKIlM Bew,eCTBOM na TeppnTopnn KbIll'mH.HTpaIlCIlJII>D3HUeil (30113 TYPjJ;a) •••••••••••••••••B l.JOKH5I K. T9P9BYlJ;9 - BKJIaA B n03H31UIe CTPYI

14 VICTORIA -CRISTEA şi colaboratoriichiar apariţia unor inhibiţii. Deci, la sfecla de zahăr se urmăreşte deliberatobţinerea unui calus habituat În raport cu auxina, celulele lui devenindauxin-autotrofe.Se reliefeazăcă iniţial este necesar să se obţină un calus cu cerinţenormale faţă de auxină (K e v e r s şi colab., 1981. De Gre e f şi] a­c o b s 1979), fol,?sind mediu de bază cu AIA şi chinetină, după obţinereacalusului l-au subcultivat pe acelaşi tip de mediu, dar cu adaos de chinetinăşi AGa şi l-au ţinut la 4"C timp de 3-9 săptămîni. Ca inoculi s-au folositfragmente de frunze (după indicaţiile lui K e v e r s şi colab., 1981). Apoi,calusul a. fost subcultivat la temperatura normală, În prezenţa chinetineişi AGa; În aceste' condiţii calusul începe să genereze muguraşi; ulteriorpoate fi subcultivat pe mediu De Gre e f-] a c o b s (1979) În absenţaoricărui regulator de creştere. Acest calus este.",€> tip habituat şi organogen,proprietăţi pe care şi le-a păstrat timp de 3 ani. Muguraşii au putut fi subcultivaţişi au dat plante adulte. Calnsul iniţhlt din frunzuliţe recoltatede la aceste plante automat este habituat şi organogen.MULTIPLICAREA .. IN .. VIT1W LA LIN'n~E TETRA1."LOIDE DE SFECLA 15MATERIALUL ŞIMETODA DE CERCETARES-a lucrat În paralel cu două linii tetraploide monogerme de sfeclă~e_zahă~; TzBSE 3022/87 şi T 2 BSE 3028/87. Inoculii s-au prelevat de laplantule dezvoltate septic, pe perlit, la 8 zil(de la semănatulglomerulelor.Explantel( apleale s-au inoculat cu frunzuliţele co'tiledonare În'tregi, nefasonate(notate n) sau fasonate (J) prezentate În figura J.apex cu frunze 1·cotiledonore ... 1.fragment de hipocom,•fragment de rădăcinănr""-ij,",,2:>(o~~~~~~~n~e~J fasonatet2."Fo~mareade muguraşi din fragmente de inflorescenţeCapacitatea morfogenetică redusă a mugurilor florali izolaţi se datorează,"probabil, Îndepărtării sau distrugerii mugurilor axilari florali,prin izolarea sau safonarea bobocilor. De aceea este indicată cultura segmentelora pic ale sau sub a pic ale, obţinîndu-se pînă la 50 muguri.axilari/inoculul de apex, pe un mediu conţinînd AlB şi BA. Aceastămetodă' a fost folosită cu 'succes şi de cercetătorii C a c h i ţ ă-C o s m aşi colab., 1987.bplC'ntl.11ă cu baza· scoasădin. mediu'plantută Core a .germinatr~cini din ba;Z:Q,aflatâÎn;, suspensie-Prin cultura? limbului f6liat saua. fragh1erit~lor depeţi6],pemediucu AlB, BA şi AGa se neoformează muguri În procente diferite (0-78%rAceastă metodă a fost folosită de autorii acestei lucrări rezultatele fiindprezentate Într-un stud.iu.viitor•.cnicăîhpre~erit~lusrClre!şja;ll~Illă~iţregeI1enlI"e~i1ZvJtro~'~~inmuguri:axi~lari dill vîrf de 'tulpină, la două linii tetrapolide de sfeclă de zahăr, aflateÎn.atenţia I.C.P.C.I.S.Z.S.D.-Fundulea, pe medii de cultură cu 'c6mpozifievariată;4. Regenerare priD. .muguri axilari din yîrf de lăstari (tulpin~) , (tehelaboratăde H u ss e y şi H e p h e r, 1978).pe mEdiurANAţAI8, L BA"Fig•.. l.:a. ...., .·Modul-de·_ptel_uctar~-_.-_al-- inoeuIilo! proycniţi din.plantule,generate fn condiţii·'septice.b-'- -Curbaţea frunzele! cotiledonale după15--20.zile de cultură "in vitro". c _- Dezvoltarea, explantelor apicale.peIl1(;!di~leINBşipe mediile 1 .şi:N

16MULTIPLICAREA IN VITIW LA LINIILE TETRAPLOrDE DE SFECLĂ 17Dezinfecţia s-'d efectuat' 'cu 'hipoel~rif 'de' calciu 5'10' 20 minute cuadaos de Tween 20 (2-3 picături) urmată de 5 spăIări cu apă sterilă"Compoziţia mediilor de cultură s?lid~ 'de 'inoculare, i~iţială sau, deiransfer este prezentată În tabelul 1. Pentru mocularea mrţrala s-au reahzat6 varianie de medii de cultură (trei fără vitamine 'şi trei cu tiamină HCl,piridoxinăHCI şi cu, acid nicotinic), deoarece unii autori.recom:,ndfl pentrusf(3

18 VICTORIA CRISTEA şi colaboratorii MULTIPLICAREA. llVYITRO LALINULE TETltAPLOIDE DE SFBCLA 19Tabelul 2~voluţ~a explantelo~.constind d~n mu~uraş! de sfecJă·de zahăr. prc1evatedela plantuJe de 8 zile~l culhvate pe medl1 de culturacn vItamlDe,cubala,nţă hormonală variată, la 19 zile dela inoculare (% din tohu inocnli neinfeetaţi/variantă)LiniaT,BSE3022/87T,BSE3028/87Variantăde mediI!Tipuld,inoeuLNoUi: 1I ..•. ?exp1nnte .• ncfasonate;explante fnsonate.f =;NeerOzareatotală"la bază~1, ....ţ;plantemiciInocuJi dezvoltaţiplante dezvoltateTotalplantenezvoltate1 li 66,7 33,3 100f15.8 31,6 10,2 41.8~~ ---N li 75,0 25,0 100f 31.2 68,7 68,7li 100f 54,5 27,3 18,2 18,2Tab elul 3Ev~luţi~ exp~antelor cons.~inddin mwuguraş.i de. sfeclă de zahăr, prelevate de Ia plantule de8 Zile ŞI cultIvate pe medn de cultura cu vItamIne, cu balanţă hormonală variată, la 28 zilede lainoculare '(procent din total inoculi neinfeetaţi/variantă)Linia---------INB ~---------------1 li 8,3 16,6 50,0 25,0 75,0f 30.8 53,8 15,4 15,4------N 4T,7 -- 58,3---TI 58,3f 41,7 50,0 8,3 58,3-- --INB li '""8,3" 58,3 33,3 33,3f 8.3 50 41.7 41,7Variantade nieniuNotă: 11 = .explantcOcfasonate;I = cxplantc, fa~onate:NccrozarcaTipuld'inocl!l. total4 labazăplantemiCiInoeuli dezvoltaţiplante dczvoltateI",[,uol"urănăcini rădăcină·mal. multe. răd;lcinlTotalplanteuezvoltateapare, mai frecvent, pe mediile cu EA (variantele INE), cu sau fără vitamine,~~l:la~~ec::Jhunde şi cu observaţiile altor autori, dar este prezent şi peDin observaţiile efectuate la 19 zile de la inoculare, pe mediile fărăvitamine rezultă o dezvoltare mai bună a inoculilor nefasonati, la liniaT,BSE 3022/87, mai ales pe mediile 1 şi N unde apare deja şi sistemulradicular ramificat. La 28 zile, însă, au fost bine dezvoltaţi şi inoculii nefasonaţide la linia T 2BSE 3028/87, tot pe mediile 1 şi N, dar cu vitamine.în ceea ce priveşte rizogeneza, aceasta este stimulată de prezenţa;~:;:~~~rB~~i ales de AIA, dar apare şi pe mediile cu ANA şi lipseşte înŢinînd cont de diferenţa din punct de vedere al conţinutului în vitamineîntre cele două serii experimentale, rezultă că linia T 2 BSE 3028/87este afectată în dezvoltarea inoculilor de carenţa în vitamine, pe cind liniaI~B~7a~~~;/87, dimpotrivă, are o evoluţie mai bună pe mediile lipsiteîn urma observaţiilor efectuate; secqnstată că în .lipsavital11inelor,inoculii nefasonaţi au o dezvoltare mai bună dar, prin recurbarea frunzelorcotiledonare, baza inoculului este scoasă din mediu (fig, 1 b), dezvoltareaexplantului fiind astfel în general, afectată, Pentru evitarea acestor neplăceri,care necesită redeschiderea vaselor de cultură pentru refixarea Înocululuiîn mediu, este preferabilă fasonarea explantelor prin îndepărtareacotiledoanelor şi suplimentarea mediilor de cultură cu vitamine, pentrucompensarea - în primele faze de dezvoltare "iu vitro" - lipsei frunzelorcotiledonare. Prezenţa frunzelor cotiledonare, în fazele mai avansate dedezvoltare "in vitro", prin vitrificarea lor frecventă, deranjează evoluţiagenerală a inoeulului,în figurile 2 şi 3 sînt ilustrate evolutia diferitelor tipuri de inoculi,~~'l;~r~.ele două linii de sfeclă de zahăr, cultivate pe medii variate deMultiplicarea fără ca inoculii să fie transferaţi pe medii de culturăproaspete, apare la linia T,BSE 3028, după 27 zile, pe mediul INB din inoculiinefasonaţi, iar la linia T,BSE 3022, după 47 zile de la inoculare. în toatecazurile, pe mediul INB, deci în prezenţa BA, tufele regenerate diu mugu-~~Şl~~ i~~~i~l~n~c~;a~s:~i~,m~ic}iguroase şi au un aspect deosebit de celeInoculii bine dezvoltaţi, la 28 zile de la iniţierea culturii, au fosttransferaţi pe medii de cultură proaspete N, NE şi ID (tabelul 1), Laambele linii, la 12-20 zile de la transfer s-a observat fenomenul de multiplicareprin·g~nerareadepoi.. n1uguri şi. l~stari, ··la •.. 1Jaz~iI1o.Cllhllui, maiales de la axila frunzelor bazale (fig. 4 şi 5),Prin experienţe ulterioare, de repicare periodică a Iăstarilor neoformaţiin vitro pe medii de cultură variate, s-a realizat o rată de multiplicarea celor două linii de sfeclă de zahăr tetraploide, aceste rezultate urmînda fi prezentate într-o' lucrare ulterioară,'

. VICTORIA' CRISTEA şi colaboratoriiMULTIPLICAREAINYITHOLA L~NIILE TETRAPLOIDE DE SFECLA 21abcdFig: 2:~E'J'oluţia explantelor apicaleJţtlini

22 ViCTORIA· CRISTEA ·şf· colaboratorIi MUL'l'IPLICAREA .IN VITRO .LALINULE TETRAPLOIDEDE SFECLA 23Plantulele neoformate in vitro, cu sistem radicular bine dezvoltat,au fost trecute din condiţii aseptice în cultură septică, pe perlit umectat-cu soluţie nutritivă şi apoi pe pămînt, obţinîndu-se ~ după o perioadă deaclimatizare de 1~2 săptămîni (timp în care au fost protejate prin acoperirecu recipiente de sticlă) ~ plante normal dezvoltate.CONCLUZII1. Liniile: T,BSE 3022 şi T 2 BSE 3028 se comportă bine în condiţiilecultivării invitro a explantelor apicale prelevate de la plante tinere, obţi~nîndu-se fenomenul de regenerare pe mediile de cultură cu auxine sau cu-o balanţă hormomlă de auxine/citochinine, compusă din AlB, ANA şi BA.2. Pe mediile cu BA, fenomenul de vitrificare a fost prezent cu o frecvenţămai ridicată, dar inoculii care au reuşit să se dezvolte bine au generatplantule viguroase şi o bună multiplicare.3. Dezvoltarea şi multiplicarea explantelor, apare şi pe celelaltemedii de cultură, atît după 27~40 zile de la inoculare, cît şi după subcul­'livarea lor in vitro, pe medii de cultură proaspete (N, NB şi ID).4. Rizogeneza a fost stimulată de prezenţa auxinelor, mai ales deAIA, şi a fost inhibată prin adăugarea în mediile de cultură a BA, alături,de auxine.5. Fasonarea frunzelor cotiledonare, deşi afectează în primele faze.evoluţia inoculilor, este necesară din motive de tehnologie. Unele dezavantajetraumatologice pot fi compensate prin adiţia de vitamine mediilor-de cultură. ~în consecinţă, cele două linii de sfeclă de zahăr studiate se preteazămultiplicării in vitro prin biotehnologia prezentată în această lucrare,realizîndu-se, în final, o multiplicare cu un randament ridicat.BIBLIOGRAFIEFig. 5 ,..,... Miiltipli?area. >-explaHt~i?r de sfeclă: de ·zahăr-.·la_aL3-:1ea transfer, pc-.'mediile Nşi NB (in figură -notateM şi' ;respectiv :Sf)'la

24 VICTORIA CmSTEA şi colaboratoril MULTIPLICAREA IN VITRO LA LINIILE TETJlAPLOIDE DE SFECLA 25H u s s e G.and H e p h erA., 1978 ~ Clonal propaga/ion of sugarbeet plantsrmd ilieformation olpolYPloids by tisSlle eulturc. Ann.BoL,12.p. 477~4.79.ers eL, Ca umans:!\L, D eG re efW... jacobsM.andGasp arTh.; 1981 -:- Organogencsis inhabituated sugarbcet callus: au:t;incon/ell! aTldprotectOl's, . percxidasc pattern amI. inhibitors~Z,.Pflanze,nphysiol, 10J~..·P: )9.:-87 ~Rog () n s k a ] ~ H,and G osk~ ?d" 1982 ~Attemptslo indll(;c 1JapIQidslnani1JerctIltw'e of sugar, foddcr {Ind wild species of bect. Acta Soc. Bot. Potoni

MULTIPLICAREA IN VITRO LA LINTILE TETRAPLOIDE DE SFECLA 27ba;'lka~r al1,~,?e:~iih~t~~,FOrsChllfl~etlr~a1i~iflrte J?~n di€:Induktion fier, l\tikropropagation - Multiplizicrung und Rhizogenese- mit guter Leistuugsfăhihkcit, Dic in vitro neu"geborenen Pilanzetl akklimntîsicrten sich lcicht mit den norrnalenKulturbediagungen._AbbUdzmg 1 abcA bbildung 2 ~A bbildung 3 -A bbildullg 4 ~"A bbilduhg 5LISTE VON ABBILDUNGENAnsarbeitungsweişevonInokl1len,. die·. aus unterseptischen Bedingungengenerierten .. Pilanzen •. stammenKriimmung vonKotyledonbUlttern nachl5-'20Tagcn in der in lIitro­KulturEnhY ic1dung van. api1talen. Eildungsgewchen in Niihrmedien IND und INEntwicldung von apilmlenDildungsge'\vcucn bcider Linie T 2BSE3022/87in den Nahrmcdien mitVitamincn mit: AIA; ANA; AIP; ANA und BA(Sg) n;:tch 36 'Iagon· seit der IuokulicrungEntwicklung vonapikalenBiIdungsgeweben bei der Lini~ T!lBSE 3028/87in den Năhnncdicnohne Vitaminenmit: AIA, ANA, AlP, ANA nud Ba (5 2)nach 36 Tagen seit der lnokulien1!igDie in vitro -Multiplikationbci der LinieT 2 BSE 3022/87 lluch 3GTagell scitder Ubertragllng van dcm Năhrmediummit AlB, ANA, BA{S2) zu Mcdienmit verschiedenenHormonen; N =l\'1'C:dium mit ANA ahne Vitamincn;NX = Mcdil1m mit ANA mit Vitamincll; 1 = MedîiimrnitAIA ohne Vi",tamincl1.Multiplikatioll. von ·BiIdungsge\\,cbcll der· Zuclwrrtibcbei .. der. drittcn Ubcrtragung~llfelen Medicl1 N undLB (in der Abbildungmit l\f undbzw.Sbezeichnet) bei den Linien 'f>:BSE 3028 (Abb 5 n. nnd b) und T2BSE3022/87 (Abb. 5 e)PUCYHOK 2 -3BOJIlOUHH amiKaJlbUbIX 3J{cnJlaUTOB JlHlUIii T:l6CE 3022/87 Ha cpe.n:aXEl'bpaUUmaHlHlc BHTaMilHaMH, c AHA; c AHA; c AITB, AHA H BA (=C 2) , qepe3 36 )J;HeH:nOCJIe llHOKyJI5IUHlIPucyHOK 3 -'3BomOUII5! anHKaJlbHbIX 3KCflJlaHTOB JlliIlHH: T 2 ECE 3028/87 lIa cpeJJ;ax BbIpalUlIBaHiPI6es BI{TaMIiHOB, c AHA; c AHA; c AH6,AHA li BA (=C~), crrYCT5I36 p;Heii: rrOCJIe uHOKyJlHUHlIPUCYHKOB 4 - PasMHOiKeHue in vitro JIIIHIIU T:1nCE 3022/87 CllyCT5I 36 lI:ueft OT nepeBoJţHco cpep;bl c AHB, AHA II BA (=C:1) Ha cpeAbl c paSHblMH ropMOHaMH;H = cpe.n;a cAHA 6eSBHTaMIiH0I3, Hx =cpe;rJ;a c AHA c BHTaMUHaMH,11 = cpe.n;a c AHA (jes, BllTaMIIHOI3PUCYHli.OB 5 - Past.ulO}JceHlic 3KCn,'laHOB caxapHofi CneKJlbi npu TpeTbeM nepeuoJJ:e Ha cpeJJ;bIH II H6 (Ha plICyHKC 0603HaQeHlible 6yKoaofi M Il, coOrneTCTI3CnIIO, OP) JIIIHHilT,I3CE 3028/87 (pHe. 5 a fi 6) !l T,I3CE 3022/87 (pfIe. 5 BITAEJIHUbITa6AUI{a 1 - Cocnm cpeA ablpaIlWBafHl5I caxapHofi CBeKJIbITa6Auqa 2 - 8nOJIlOUJI51 IlHoKYJleii caxapHofi CBel{J1bi Ha cpcJJ;ax DblpalUHBaHHH Ges BIlTa­MIlH013 c pa,nlblM rOpMOHaJlbHblM 6aJIaHCOM cnycTH 19 JJ;Hcii nOCJIe HHOKyJl5IIJ,IlIi(% lIS o6u.r.ero lJHCJla nesapam:eHHblx UHOl{YJlcii/BapHaIlT)Ta6Auqa 3 - '3BOJlIOIUm IlHOI(yJIeu caxapHoii CBeKJlPI Ha cpe.n;ax DbIpau.r.UBaHH5I c BIlTaMII­HallUf c pa3HblM rOpMOHaJlbHbIM 6aJIaHCOlll c cnyCT5I 28 ;o;neH nOCJIe HHOKyJIHUIUf(% H3 o6mero lIliCJla HeaapaJKeHHPIX llHoKYJIeii/BapuaHT)"Tabelle 1Tabelle 2Tabelle 3 -LISTE VON T ABELLENZusammensetzung·.van·.. Năhrmcd ienf'iir ..dic ZuckerriibeEntwiclduug van ImpistQffen ·derZuckerrHbeinNiihrmedien ahile Vitamincn,mit verschicdcncr Hormonbilnnznach19Tagen seit der Impfl1ng (%"lon domHanzcn der· unangesteclden lntpastoffen/Variante)Entwicldung vOn hnpastoffeu··dcrZuckerriibein N~ihrmcdienQhncVitnminenmit verschiedener Hormonbilanz nach 28 Tagcn scit der Impfllug (% vondom GanZCll· der unangestccktenlmpfstoffen/Variante)·HCCJlEI\OBAHIiJl B OI3JJACTIi PA3MHO)l(EHliJl IN VITRO TETPAnJlOHI\HblXJlIiHHll CAXAPHOll CBEKJlbl T,I3CE 3022/87 H T,liCE 3028/87PE3IOMEB ;r:J;aHHoH paDoTe npell:cTaBJICHB. 6HOTeXHOJlOr}lH . pa3MHO}JWHml in vityO Terpan­. JlOll)l;HbIX O)J;HOpOCTKOBbIX JIHHIIH: caxapHoH CneKJIbI T.2ECE. 3022/87 li T2BCE 3028/87 HalJU}l35IOI .. am~KaJlbHh1Xi ;lKCIIJI~I;IToB. nPOllcxo.n;HLqiP'OT ~IOJlOp;bIXpacTeHnH,.nOJlyqeHlIblx;cen-'TuqeCKH',) .......)HCCJIe;o;OaamMII 3BonroÎ.UuoHHoKYJJefiÎIapa3H:bIX. cpc.n;iix C ToqKn speuHll HX cocraBa liKOHIJ;eHTpaunH a BllTaMHHax II CPI:IŢ0I'?P~I?~~~.,ITpoBe.n;eHHble nCCJle.n;oBaHlIH nOK3aaJIlI HH)J;YICU1:IlO IIHlKpOnponaraUHÎl - pa3MHOJKeHHeli. pU30reHeaHc ·'·~'.'c .XOP?Ille,H .npoII3Bo)J.UTeJI?H(}CTbIQ, ,HoBoo6pa30BaHHble .. paeremp:r ,in vitro_JlerKOaKJIJIMaTHanpOEl3JlUCb ".)3 06bIKHoBeHHblx.yCJIOBIHIX DblpalUnBaHUfi.PHCYHKI1.PUCYHOK 1 a- Cnocp6 o6pa6oTKH UHOI{~JleHill()JlyqeHHblXOT Bcxo~Oa nopOJKAe~HhIX B cen~TnqeCKHX yCJIOBIHI:X6 - Cm6aHue ceM 1J;OJibHbIX JlIICTbeB qepea 15-20 lI:HeÎl Bblpaw;u03HHH in vitrQk - PaaBHTue annKaJIbHb1X 3KCnJl3HTOB Ha cpe,u;ax HH5 fi Ha cpeAax 11 n H

REGLAREA PROCESELOR DE ÎNFLORIRE ŞI FRUCTIFICARELA SEMINCERII DE SFECLĂ DE· ZAHĂRPRIN UTILIZAREASUBSTANŢELORHORMONALEC. 1.1ULICĂCClcetările efectuate. la Institutul Agronomic-Jaşiau urmăritefectele difercnţiatealetratamclltcle)"cu substanţe hoi"monalestimulatoarela semincerii a 6 SaltUl deşfcclă de zahăr, aflaţi iutimpulinfloririi. După aplicarea a 1~ 3 stropiti, la intervale săptUminnle;cu soluţii apoasc de acidgiberelic (50 . ppm), auxinăsintetică (acid 1: ~clor~,2 ~slllfol1amidofenoxiacetic, 20 ppm) şiPromalin.(amestecdegihereline şi. citochininăsintetică,50ppm)s-au stabilit modificările pri?iud cantitatea de seminţe la plantă,mărimea seminţelor, numărul s(:'minţelors~1.11 glOlncrulelor şi producţiala hectar.Aplicarea ullui"singur tratament, inainte de inflorire, a asiguratsporuri maxirneldin grăuncioriide polen'Şidin ţesuturile stilului care intensifică ritmul de creştere ale tubului polinie,ovarului. şi. noului.fruct.. Creşterea.glomerulelor se .corelează! de asemenea!cu conţinutul auxinţIor sintetizate în seminţe şi difuzate în întreagaglomerulă (G rod z ins k i, 1981; S t efe n s, 1988; Ş e v ţ o v şicolab., 1989).

30 C. r. MILICA!NFLORffiEA ŞI FRUCTIFICAREA LA SEMINCERU" DE SFECLA DE ZAHAR 31_ Alături. de aUJ

C.I.MILICA'·ii·,{ : ',..",' ,'.',,',,'soiului Stupi!,i (spor 2,1 %) arată o bună capacitatede sinteză a giberelinelornatnrale..Tratamentul c)l B.C.OAa..ayutefeptemai reduse. decît tratamentulgIber~hc. StropIrea cu Promulin s-a dovedit cea lnai' eficace în~ormarea s~mlnţelorde.sfec1ă, ceia ,ce arată că.plantele au, nevoie în timpulmflorltnhu dennsupl1lllenţhormonal.pe bază de gibereline .si citochinineindeosebi soiurile Ţetra 1 (spor 10,9%) şi B.A. 2 (spor 9, 1%)'.. '. Efectua.rea a?tratamente conse~utive,înainte.,'şiîn ti pul", inflorltulUl:~ spont cantItatea de seminţe pe plantă, cu diferenţe mai mari dup',Il1stroprnle cu B.C.OA (sporuri medii de J5,8%) şi Promalin (sporuri mediide 14,1%). Stroprnle cu G.A' 3 au fost mai eficace la soiurile Tetra 1 siR Poli 1 (sporuri de 16,5% şi 12,9%). Aportul auxinic dat prin .tratLillentulcu.B.C.O.4 este bine evid"nţiatlasoiurileB.A. 2, Tetra 1, StupiniŞI, I~ ,.~ol~.J.'.~~r~.,', ,~~,,~a tsp?runîntre19,9C;;;} ,şi J7, J

34 I~ .. MILICĂ INFLORIREA ŞI FRUCTlFrcAREJ~\-11':: SE:t\oUNCERU DE SFECLA DE ZAHĂR2 - I 3 ./- 4 63 •. tratamenteB.A_ 2 3470 3590 103,5 3908. 112,6 3865l C.T. 34111,43635 3'637 100,1 3814 104,9 3762 102,63 R; -Poli 1 3515 3752 106,7 3763 107,1 38404109,2Stupini 5420 5340 98,5 5835 107,7 56605 retra'!104,43 120 3513-61126 3388. 108,6 3425T.M.4109,8.4948 4883 98,7 4832 96,7 4803 106,2MediaI I I I 3850 3988 103,6 4 110I I 106,8 4090 106,2.s~ngur tr:ata,;,ent ho~monal făcut înainte de înflorire nu a produs modificărislst~B;i1ty;elnnum,aJ:1lJdeselnln.ţe,

36 C. r. MILIcA INFLORIREA ŞI FRUCTIFICAREA LA SE.111INCERTI DE SFECLA DE ZAHAR 37La toate tratamentele aplicate soiul T M 4 a dtI' d' 1 d t' d " , " "a ce e mal re use sporUria l.'ro ~c,la e sammţa (71-254 kg/ha). ca urmare a ca acitătii ro ri'de blOsmteza a substantelor hormonale endogene impl' t P, ,p1 P Ianteză şi fructificare. - ' lea e In procese e deCONCLUZII1. Producerea de sămintă la sfecla de zaha",' are 1 b" l'd 't'" , . a aZa Tea lzareain con I,II optIme, a unor factOri externi si interni implicatI" d'f t' 'organe1 fI 1 t ' 1" , m l eren IereaOf ora e, creş elea aVUTe OT SI anterelor formarea " "1' d1'1 ' t b l' 1" , graunClOrI or epo e~ )'1 a unglfeu li li,lil pa eUIC, formarea zitrotului si crester " 1a sernluteloL b , '. ea ITI va um, 2, 'în anii cu condiţii meteorologice favorabile bio 't 1 h' 1s,mt dependentede.part'ICU1arItatl'" '1e metabolice ale'sOI'ur,'1sm cze e ormona'e, 't t 't '1 ,,', or respectIv deactlv~ a ea garul un Of enzlmatIC€' "Implicate în biosinte '. 1 'b,relinelor şi citochininelor naturale. za.·auxlne Of, gl e-3, Aplicare~ unui tratament, in faza de imbobocire b t th 1 I tet d t 'd" , cu su s an eormona e s n ~ce a ,a sporUri me Il Ia productia de " 't" d 4 7 '0/7 7 1 ' f" d' , samm a e ­~ , ,/0' ~e e mal man creşterI Iln reahzate la soiurile Tetra'1 "B A 2cu sporuri depeste 300 kg/ha (10-12%), ŞI , , ,4, Un smgur tratament este mai eficient in cazul l' Y .., P l' ( 1 t"l ap ICarIi preparatulUIroma, m so U,1I 0.50 ppm) pe bază de citochinine şi gib 1" ', 5, AplIcarea succeSIvă a 3 stropiri cu solutii hormonal lere,mte, 1sap"t"amma'1e, adetermma't'cresteri substantiale,ine, a m erva eproducţl'a d ' tm'deoseb' la, 1 'tratamente1 e cu su'b stante aUXIlllce ' " smtetice , (B CO e4)'semm' e 'aSIgura, tobt,mereade sporuri,'1'a medIa,soiurilor de 447'l'g/h" ,,"care't'aumal,muIt 1aBA, ,2'"S',UP'lll" 'T " a samm aŞI etra 1 (cu sporuri de peste 520 k /h~ "pectlv 19-20,% faţa de' cultura de control), ,g ,res-6, La SOlUl Tetra 1, cu un metabolism defiCitar in biosinteza natn 1"a'substanţelor' hormonale endogene, adaosul hormonal este bl' 't ~ a,a, d ţ"lasIgurarea pro uc' d ' o Iga OrIU mIl or mari e semmte inlăturl'nd"' t b l' . . ,astfe1conseCln' ta unordereglari me, a ~ IC~ mterne sau efectul sensibilizatoral unor f ci' ,temi survenI ţI m tlmpul antezei. a Ori ex-7.. Efectele stimulatoare ale substantelor auxinI'ce 'b 1" ,, h" , t l' " ' gi ere mice ŞICItOC ,"m,ce, sm e?,p Icate, parţIal, prin determinarea valorii MMB ia numarulUI de semmţe (glomerule) formate la plantă Datele t" t' Ş'1 l' t' , ,ara a ac lUneacompuŞI or ap lca, I exogen asupra dlferenţieriiorganelor florale f d'legarea fructe1 or"t 'f' d' " .. , ecun areaŞI m ensi lcarea IVlZlUnu celulare Ia nivel 1 b' '1'si a pericarpului seminal.li em nonI orBIBLIOGRAFIEB r o u w e r W., 1976 - Handbltch des speziellen P'flanzenba"o, Be"1' P l P. A 1 O . ". ,In, an arc}' VerlagGoro VU1U • ", gl,nov,a 1.~'" 1988_ Izmenenie p:lmmetrov kletocino'yo t'kpokazatelt ejjektzvllostt re~111tatorov 1'osta rastmii KJet~· .' t'l] "', t 10­geneze, Kiev, p. 110- (17. ' '. 0"U111 ,1 { rast. v. onto-,G rod z i n:S k i D, M., 1981 - Sovremennîe problimzÎ jiziologJn:i i biohitta'i salu!.Y1lOi sveklî,Kiev, Izd. Nallkova Dumka. ,1 ehi e w a 1 d E. şi eolab. - --;'\-litlcl sur Regulierung des Pflan::ellwachstmns in Rii bmkulttlren.VEB Chcmie kombinat Bitterfeld,:M il i căC., 1969 - Regulatori de creştere în cultura plantelo!, Bucureşti, c.r,.D.A.S.S t efe n 5 G. -1., 1988,- Biomcchanismş,n:.gu'atinggrowth and'developmcnt. Kluwer academicpuhL Bcltsyillc, p. "l:79.Se,'" ţ o v 1. A, şi' colab., 1989 ~ Dctet'miniJ'QvawlOc okoncianie rosta ţvetollosl'Zill pobegovtt sa/lamoi sveklî. Dokladi VASHNIL, nr. 4, p .. 10-13REGULATlON OF FLOWERING AND FRUITlNG PROCESSES IN SUGAR-BEET SEEDSUSING HORMONAL STUFFSTableTrll~lc 2Table .1Table 1SUMMARYResearch work carricd out at the Agronomical Institute of Yassy aimed to eştablişhthe different cffects of treatrnel1t hy stimulating hormonal stuffs in secds of 6 sugar-bectvarieties at blossom time. Aher 1-.1 times sprayhig at intt~f"mls of 1 week, with watersolutions of giberclic acid (.50 ppm), synthetic auxine (1-chlorine-2-suplhonamido-fenoxiaceticacid, 20 ppm) nnd Promalin (mixture of gibere1ine and synthctic citoquinine, 50 ppm)alterations werc establishcd rcgarding the quantity of seeds in the plaut, the seeds'size, thesecdş'or c~11mps' nu'mUcr alld the 'yic1d a' hc~tare. , 'The,applyi)lg of one tr,entment' before blossom ensured ma;.:imum yield gain in thevaricties Tetra 1 and B.A:~2 (over 300 kgJha), and with thr('c treatments therc were gotgaius O"Ter 500 l{g/ha in the :'Tafieties, Tetra 1, D.A. 2, H. Poli 1 aud Stupini., , In the ·jarictics Te'tra 1', having a deficient metabolism in ,enzyrnaţic biosynthesisof endogenc hormonal stuffs, the trcatmcnts are compulsory ta ensure high prOdl1ctîoll ofseei.1s. ' '"rADLES,The .inf1uence of trcâtmcntS,'with hormonal stuffs upon the sccd prcd1.ction (g/p!.in slî'gar~bt~et' secds ',' , "->. ", ' ,The Ml\lB signiflcancc 'l,kpending ono the 'varidy and on the hormomil treatlllcnts1'11c nurnber of mature seeds, in t1;c sugar-bed plant, depcnding on thc '/arietyand on the stimulating hormonal treo.tmcntş'Seed -yich,l a bectarf' 1,1ll

il,INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU DIN ZONA FUNDULEA ASUPRAUNOR CARACTERISTICI ALE SEMINCERILOR DE SFECLĂ DE ZAHĂRBADIU, AURICA BAIA, ŞT.MĂGURAN, D. MATIEVSI(I. .. Lucrarea şi-apropus.::;~analizeze jnfluenţa asociată a. factorilord~ .•·mediu (temperatura medi~.şi·umiditatea. relativă. ..aae­'rului) asupra 'procentului d~. plante' lăstă.rite, a procentului deplante ~monocarpeşi R· procentului de planţeandrosterile;In urma analizei a rcieşit că in con

53 A.F. HADID şi colabQratorii INFLUENŢA CONDIŢIILOR DE MEDIU -.ASUPRAŞ:E;MINCE:R!LORDE SFECLA 59,-IREZULTATE ŞIDISCUŢIIFiecare sursă a fost împărţită în două subpopulaţii identice din punctde vedere al coeficientului de variabilitate privind greutatea rădăcinii. Celedouă subpopulaţii au fost plantate decalat în timp (cca 30 de zile) în izolăriîn sate şi în perdele de cînepă.Analiza rezultatelor s-a efectuat pe baza analizei varianţei şi a coetieienţilorde regresie cu ajutorul unui program adecvat scopului, rulat pe unmicrocalculator TIM-S.Analiza număruluide zile necesar Iăstăririi (tabelul 1) a evidenţiat faptulcă subpopulaţiileplantate mai devreme au avut o Iăstărire eşalonată delaunll1il1ill1ull1d~56zilela.~nmi'xill1ull1d~80 de ~ile, cu o acumulare cores­P1-' llzăt 9i'rţdţ ~T,\leţeţerwi~ţ ?-. O~c:yariil1deţţ li' 869,6'C la l 327,7°C, întimp ce·subpopulaţiileplantate mai tîrziu. şi-au restrîns oşalonarea Iăstăritului,pr~ctislăsti:iJ:il1df6ncomitelltduj)ă.27--'-'58 zile de la plantare, în condţţig~,.,îI.1::~a};ţ,ţel1)perCLtllrile)l1e

60 Â.'ţ. t3AOitJişiC()IâbbratOfiiComportarea surşelor idcTiptilDiploid]HOllogermAndrosterilSursaplante122520germoplasmă furicţîedcyariatiaconditiîIof de mediuplantare~inflorire-Fundulea,,'1987 '~:tx,DL 5%!>xsemnificaţia83,88f'i8,758,32, + 15, 13*Caraell're'JbservaIt:Tabelul 2in perioada;lÎlc de"chclaţie"55,28 39,98 65,0755,66 13,19 57,7311,09 11,88 2,13-0,38 -3,21 +7,41NS NS *INFLUENŢA CONDIŢIILQRinE .. ME;DIU·ASUl"RA.·.·· SElVIINCERILQR DE SFECLA 61,peoarece Între cele dourl surse au apărut diferenţe din punct de vederealcoeficienţiJqr.. cl~~O~etr ţic!, .au1:(iuaFz.a! }llăr~m,~aClS~l'teţ

62 A; F;SADIU· şi' COlaboratorii INFLUENŢA CONDIŢULDR.PE;··.• ME:qIU .. ASUPRASE;MINCERILOR DE SFEc"LĂ,;'Tabelul 5CONCL\JznIhfluenţa'âscJciată' ateIllpcrâturilor1l1~difşlk ·ltiilidit~ţii ',i ~la···· t··,·v··':e:"::"a':' ·'1····'·· '1: ,,' ;.. "-"Ot AfI' T'" ,":'i : ',' . ,,: ,'.... . : .. ·aeru III n perioadarăsarl -tn ,on. ·.asupra"carae ensticdor :" semmcedlrir:de····sfeCIăde·::·'za:!J.ăr..:Fi:mdulea, 1987 1. Factori dimatici studiaţi (temiceratura medie şi muiditatea relativăa aerului) influenţeazăsemnificativ procentul de plante Iăstăritediminuindu-I4 ,'\'" mmFSun;aCaracterhlitJIltieil ţa t% Iăst~rire'% .l\lS'% mmMS% lăstărire% mmr% 100'y%.:...::%14sţiirir6Co'reJiiţiiparJia\e-0,400 -0.506 +0,096 • '-0,509 '(J,22'+0,019 ~0',506 .~O,09:i. ~O,509 0,22+0,049 -0,506 -0,065 -0,503 0,2;2-0,780 +0,377 -0,335 +0,195 0,22+0,296 ,tO!377,•-0,130 +0,438 0,22'~-O,'356 ;'+0,377' '+0,149' +0,349 '0,22Te'toNS**în condiţiiIeincare creşterea temperatu~iieste asociatăcu seceta atmosferică.2'. Telnperaturalnedie ridica tă, ,asociată cuseceta Citlnosferică,influenţeaiănegativ procentul de plante cu floriplllricarpe, diluimi.înd nUll1ă!"ul deflori din inflorescenţă.J. Exprimarea fenotipică a monocarpiei la nivelul populaţiilormonocarpedesfeclă de zahăr este influenţată pozitiv de creşterea tc ll1 peraturiinledii din perioada răsărire-Înflorire.4. TemperaturiIe ridicate asociatecu seceta atmosferică influenţează.negativ exprimarea fenotipică a androstcriIiti1ţiinuclco~citoplasmică.surselor cu androsterilitatefIII ~ temperatura medIcU'.Yu ,":".:.l1lddît~tea rebtiv;1 a, ,if'rilluiPentru a evide~ţia dadiÎl1trcceJe două caracteristid. comunesurselorstudiate, (procentul d~,pla~te Iăstărite şi procentul de plantell)onocarpe)eXIstă dIfgEnţe :,emlllfIţalJ>'eprlv1)]cI coeficienţii de corelaţie cu factorii cIemediu aSOCIaţI, am efectuat analiza cu ajutorul testului ,t (tabelul 6).BIBLIOGRAFIECC,apo N'., 1967 -:-' ,~Ic!odr; statistiq aMicateAgro~Sibicii, BU(,1Jre~t:i.... '., .ha re.'JAL, 1?68.-, Zehamo Tvrldo, Zamizdat~S(!fia.'" 1984 ·~ .• IJ1dustl'icm(lşi;:.e J-'rodulition V01l ... Z1i.(!CrriilJcn,s'vcr1ang, Berlin.* ,~ ;1< 1%8 ~ Odnoposlo/:ovcsti :JeeZ;,r;mbriologia,otdelenîe.df.'utscher Landwirscbaft-Ed ,1\::~u1' :..:' .'.~"'::'.. ,; ,":.. ':' :..' ..': _ , , ,..,.:, , :' :•. aSPllnsu '.,aces-ctora :.la ln9 den ţ~ ff~;tprN()r.de: lnedlu, ,chms, 44Săapestea:.sînt·.cultivate .• îriconditii ' de medIU ., dIferIte : .. ''. ,(ca'.': în ,..... cazul experimenlL;lui ::.:, : :.'., nostru) ' ,conf' lrmlll 'cI,astfel, sensul. cO,mportarv, sUŢs::.)or:.' ,.,.,,':'." .. ' '... " " .. ' . : ....analIzat"""".'.'..:':".'"in. tabelul:.::.','....:..,;......2:.'.::.:.:,.,si anume.:.',:......'p'l~:....an". 'tarcaîntîrziată ~:.semlncef;llo5·'~:.sfecl{L de:~~hărprovoac~deoPQt~ivă.o. reducereaprocentultu de plante lastarItc, urmată de o creştere a procentului de plantemonocarpe dIn populatle.THE INFLUENCE OF THE ENVIRONMENT F ACTORS IN THE FUNDULEA ZONE UPONSO~lE CHARACTERISTicS OF SUG,~R.BEET SEEDSSU;\[MARY·'rhf; p

64'A.' F •":HADIU şi'" colaboratoriiL'INl'LUENCE DES FACTEURS DE MlLIEIJDE LA ZONE FUNDULEA SUR gU~LgUESTRAlTS CARACTERISTlgUES DES CULTURES DE SEMENCE DE BET!ERAVE A SUCREnf~SUMEINFLUENŢA CONDIŢnLQR DE MEDIU ASUPRA SEMINCERrLOR DE SFECLA 6,Tabelle 5 - Gemcinsamcr Einfluss van Mitteltcmperaturen und relati'lcr Luftfeuchtigkciin der Spriess~:lJ-Uiiihen-Periode auf clie Charakteristiken 'Ion ZuckerrHbe­Samentrăgeru. (Fundulca 1987)'Tabelle 6 - DiffereJll zwischcn Korre!ntionsbei",'erten cler l\Htteltcmperatur inVerbindungmit der relati'Ien Luftfeuchfigkeit - Charakteristiken van Sarnentrăgcrn beiden beiclell studicrten Gcrmoplasma-Quellcn (Fundulea 1987)t c' ,);"'na'lvser l'jnfluencc associcc des factcIHs de milieu (temesautcllfS scson propos ... ' .. .1' -·0 .... -. ,,-....... .- ....•.- ." -. -... _ -'..- -.. '..-... ", • ',' •L··~",.",', ,~ '. ·t··I····· ·d·t··'·r·e~j"t,·v"de l'air-) sur lepourcciltagc des plantcs hUlssonnccs-,p~ratllrc moyenqqeluIllll r:, ,'.•,' '.•..•. "'. ,', '.,.. ,',>" '. "".' " _. ._, .. '..' .. ,'.,' "', ".. ,'-' ....JllOIlOCarpes et androsteriles. '. . . . '....... , -"'1';- ~' ntrc' nu'en cowhhons (le temperatnrc moycrme par Joure C.fCC,L 'ana1yseefIeetuee a ma.. .. 'J .... .'.. .. .. .. '..' ').. ', .. d -, .. , ~'h t'" l·:·e'r,·nue" le pourcentage des plantcsblllssonnecs et· cpourcenaSSOClceesec eressea IllOSpU: '~ , .... ...• .. .' '1 t Itage, ,cs'j 'd ".(" ') . d,'m""uaitEnmcmescondltIOllsaccrolt epourccn,agcccsd p antesall .l'o~ 9 P es .. ~ ' '. . ". '.' . ..'.Tilant'es monoca.pcs.TABLEAUXTablcau 1Les 'mriations des conditions c1imatiqucs en pcriode ~1i:plant

: ,.\ j,iCERCETĂRI PRIVIND UTI:LIZAREA TiPURILOR DE POLENIZA'fORI îNPROGRAMELE DE AMELIORARE A SFECLEI DE ZAHĂR,jA.F. BADlU, 'AUEleA BAIA, 'GEOEGETA GEIGORE. J' '1;,'" ,Lucrarea- analizează comportarea hibrizilor triploizi şi diploizi'o1iţinriţi' l)ri,n·. înciucişare~. formelor an~rosteri1e diploidemOll_o~arpe ţu polenizat~ri tetraploiii şi dipioizi monc - şi pluricarpi:-' , '. ~ i îl) -Jrma'analizei comportării în' culturi comparative tI. 229­lJibrizi, s-au deşpr,ins o..scrie de concluzii privind posibilităţile deutilizare a polenizatorilJ?,f în :programele d~ obţinere a culti'li,lrelor ,'hibride şi anunlc:' 1, , ' .'.- obţinerea de cultivare productive dc tip N reclamă utilizareapolenizatorilor tetraploizi:..:... '~bţi~erea de cultivare de tip NN reclamă utilizareapoJenizatorilordi,ploizi;, ,;~, obţinerea; cultiv-arelor cu tendinţă marcată pentru acu­, .mularea. zahăru~uialb reclamăp.tilizarea'polenizatorilor plurigermi;, :~ la obţi~e_rea hibrizilo~ dipioizi ~e pot l~tiliza şi polenizatoridiploizi monogermi cu tendinţf!, ,marcată de acumulare azahărului: ,.,Analizînd indicii de asimetrii; Pearson, 'a'i uri~r forme hibrid~ de sfeclăde zahăr; s-a ajuns'la cohcluida că posibilitatea de a obţine cultivare hibridJ;de tip N'>şau N-Z este'mai ŢUare in caiulin care'se utilizează ca forme mamăsurse aridrosterile de sfeclă' de zahăr'(B adi u şi Bai a Aur i c a, 1989;Ba d i u şi 'p a s cu, 1989). De' asemenea, o al!ă concluzie a comunicăriirespective era aC,eea că, aprecierea valorii materialului hiprid de, a-rpeliorareeste ina~, oportună dacă 's'e efectuează' prin prisma' Tahilar de' ~cumul~ai-e I decît'a producţiilor medii realizate pe unitatea' de suprafaţă. Prin ace,astă'modalitatede apreciere se poate aproxima; la' l)ivelul cultivarelor hibride, relaţiaexistentă Între 'asiuiilaţie-consum-acumuiare, eliminînd' factorul de~ime'care, chiar în conditii experimentale,' are'o variabilitate ridiCată introducînd"erori sistematice dificil de inlăturat prin analiza varianţei. '", în această: lucrare 'se anall~ează comportarea cultivarelar, hibride qe ,'osfeclă de zahăr cu formă maternă androsterilă, in funcţie de polenizatoriiutilizaţi pentru obţinerea seminţei hibride.· ' '

-68 A. F. BADIU şi colaboratoriiUTILIZAREA POLENIZATORILOR~,!NAMELIORAREA SFECLEI DE zAHAR 69MATERIALUL ŞI METODA DE LUCRUT()bel~tl JS-au luat în studiu 229 de hibrizi obţinuţiprin polcnizarea a 34 de liniiandrosterile diploide româneşti şi străine cu 12 polenizatori româneşti frecventutilizaţi în cîmpurile de ameliorare.Polenizatorii au provenit din două tipuri genealogiee plurigerme şimonogerme, diploizi şi tetraploizi.Hibrizii au fost grupaţi după nivelul ploidic al seminţei, analizîndu-se69 hibrizi triploizi şi 160 hibrizi diploizi în culturi comparative de tip grilatbalarisa·t, în. 'cîmpul de .ameliorare al LC.P.C.LS.Z.S·.D .-Fundulea ·pe par-'cursul a 3 an! (1986~1988).,. i '. "!, ',' "Caracteristicile luate în studiu au fost mmătoarele:-., G,eutatea we2 l' 87 3s 0,632 0.0.276 3.631 4,523 3,369 2.449 3,126 ' 2,2903 l' 1 -3s, 0,614 0,258 3.481 4,484 3,298 2.520 3,121 2,2604 1'M 4 , 3x 0,768 · i),345 4.285 3.674 2.225 2.482 2.202 I 1,338Media 0,634 0,272 3.610 4,510 3.276 2.531 3.089 ,2,2381 CT 34 2x; 0,575 '0,227 3,262 4.147 3.052 2,826 3.578 2,6402 L 532 -- - 2,.I0,583 0,265 3,276 '4,672 3,583 2,332' 3,363 2,5663· Bv i ': 2x' 0,583 0.209 3,454 4.265 3,081 3.065 3,728 2,7264 L 62 i ~ 2.• 0,499 "0.216 2.900 4.168 3,116 2,500 3,620 2,7905, 17/80 2x 0,511 .0.160 2.920 '3,465 '2,536 3.482 4.029 2,8566 BA 2· 2x 0,599 · 0,291 3,383 4.429 3,280 2,173 2.893 2,0787' 31/80 o 2.1:; 0,742 · 0,290 4,260 '5,986 4.490 2,453 3,456 2,5968 Stupini '2x 0.534 0,205 3,413 4,542 3.241 2,623 3.492 2.493Media 0,566 : 0,231 3.260 4,318 3,149 2.735 3,507 2.577Media generală. 0.589 0.244 3,365 4,376 3,187 2.674 3,381 2.475Dt 5% 0,397 0,187 1',786 2.304 2,187 1.664 -2,109 'Ţ'jJ6Va,loarea semnificaţiei 0,986 0,431 5,151 6.680 5,374 1.338 5,490 ~kţl' 1'1; ..

.70A. 'F. BADIU- Şi" c6tatioratorii' j71.. s~ •.Elo"d..,"oS2d""d"=..'"-~'>'ţ,j..'5N.~""'"E',c..':§.a~:=. .~ ,. ~"-'M,o"''''e o -""'" "'''''''',~!:!'" .] "S~'"'0 0 '0" l-> ,0'1 t--, .>':1';;~g~~O!l ..... Nt',

,~abeltilSInfluenţa 'carpici poleoizatortiluÎ din>cadruî~celui~şioive,l},p)!Jidis.~supr~ greutăţii rădăciriii şi ratelor. de acunlulare ··.la 'lfibdziide sfeclă de 'zahăr, Rt!la deacumula~C'.g/ziRafadeaCUl~u!~re/lgfrunii1Gn~ulatcarădădnii "' ..s \. ~ rildăcillâ za~ăr' bi(}16gi~ zahiir.·. alb rădăcină zahJr .biologic zahăr. iilb, o~~ ],' iI~M I mm Mii! I mm "nr I mm '1'11 mm "" I mm "" "I·.·······.··rri.·~·..... lIM I mm~ g, ~ l,g .. . kg g g i;;1O-1>.g~J?-1 g.]O--:~g ..•1071 g .g g.1O...:.1g'IO-~ g'lO-lg~10-1n 627627627627627627627X 0,629 0,768 3,534 4,285 4,604 3,674 3,395 2,225 2,537 2,482 3,190 2,202 2,340 1,338" 0,028 0,028 0,903 0,878 1,722 0,525 1,301 0,274 0,362 0,402 0,487 0,453 0,412 0,2094x od 0,066 0,374 0,320 0,245, 0,251 0,268 0,191DL 5% 0,132 0,744 0,637 0;487 0,500 0,563 0,380±Dx'Semnificâţia-0,108 -0,750 +0,930 +1,170 +0,055 +0,988 +1,002_ o_n, 150 10 150 10 150 10 150 10 150, 10" 150 10 150 10X 0,5690,531 3,249 3,413 4,303 4,512 3,143 3,241 2,743 2,623 3,5083,492 2,5832,493S'" 0,044 0,013 0,763 0,587 1,283 0,842 1,264 0,415 0,912 0,250 1,432 0,394 0,908 0,2182x sd 0,039 0,252 0,304 0,233 ',' 0,176 0,212 0,166DL 5%, 0,079 0,495 0,596 0,137 ,0,345 0,433 0,324±Dx" +0,035 -0,163, -0,238 +0,098 ~Sen1ni- ~~.+0,120 +0,016 +0,090'ficaţ~~ - _-'ol':-"~-a~g.i.. ··Dx ""'-.'1\f:\[ - HUlig -----::.,.el~i~ ,E..s)6'~"~ ;"o;f.iAnaliia diferenţelo'r d~acumuIareflincţiede polenizator a hibrizilor triploizi de sfeclă de zahărxlHala dt' {IClimulan:.g}zi Rata de al.:umuJate/1 g !rUl1lii.ITabelul 6I '! ,XI I I TitI I I 1'''':1 i'Oj~ T 2 1'07 TI s~,1'2 1'87~,," , ,, "Hăd[t- 21 l\fM 3,467 0,740 IIIII 2,648 0,264 IIIII ,T2cina 23 MM 3,631 1,430 I 11111 2,149 0,444 , T 87g 18 MM 3,186 0',498 IIIII 2,550 0,387 1, I1II TI, '''o7, miU 4,285 0,879 - 0,818 111I 2;4,8f 0,102'1/111 : TM4"--- --"---Zahitr 21 l\fM 4,796 2,2251/1/:, 1" -- 3,317" ,0,515 IIII . T2Biologic 23 MM 1,523 1,414 IIII 2,126 0,641 T 87g ;10-1 18 m:UI 4,184 1,662 i11/1 3,121 0,283 IIII TI7 m,n 3,674 0,525 + 1,122 +0,849 11'1 2,202 0,153 + /,115 +0,924 1111 , TM4-- --, " ,. '",",iallăl', 3,507 1,848"I 21 l\H"I ,-1I11 2,463 '0,470 I111:,T2alb 23 MM 3,369 0,854 " 2,290 0,457 T 87g -:10- 1 MM 3,298 1,439I1111"' 2,260 "0,305"'11/1 TImm 2,225' o,2~4 1,282 : 144 + 1,073 liii 1,338 ~O,209 + 1,125 +0)52, :1-0,922 )11/1 ' TM4," 1" , "- I ' , I"," ~ENE >'":~ZN~!"z:>~;~E~~~

-- o _I11I1I111/11'1 'i I!/!II•+0,467+ 1 ,017-0,,907Ratfi (!e acumulare,: S/zi1//111 IIIIII---------,-::----,- ----------'-,-----31 MM 4,147 [,656 111111. . c,liilliI/I/il11/1//-O ,744, I '-o ,705IIIIII26 ~IM 4,672 0,677 :':": liliii ./Iilii ..~~ ::, gg~ ~:~âi ',' +O,50[ .,' /111/1 !24 MM' 3,165 '2~333 ., ' + [,207 +0,706 1/11/128 MM' ,1,429 '[,715 _., -o ,973 IIII1I3 IvIM i 5,986 5,147 i'10 nim: 4;542 0;,842 1 -1,0861IIIii 11//1/, ---'-_!- --- _"~o. ~, , __!34 MMllIill26 MM' -o ,53[ 1//11122 MM'Zahăr 13 MM/11111'alhj -" E.9,::>""(1) z11'0 "S'§ Tipul)ZahărbîologicgRădă-,cinăg24 MM::,28 MM"3 MM10 mm',x!J~':,31 MM 3,262 0,44826 MM 3:276 O,40[22 .i\iM':: 3,151 1,14313 MM 2,900 0,25721 MM. 0,920 0,7433;0523,5833,08[3,lI62.,5363,2801,490'3,241"+0,362 +0',376 +0,554 111/1/+0,543 i,28 MMj 3;'383 -1,13['3 MM 1,270 2,7491!O mm ,1, 3;413 °l587[,3840,4991,7960,306[,5691,0[62,5900,415t')'

", A. F. BADIU,şi colaboratoriiUTILIZAREA POLJ.!:NIZATORILOR IN AMELIORAREA SFECLEI DE ZAlL4R 17Table 1 -Table 2Table 3,Table iTable 5Table 6Table 7TABLESYalue of productiol1 paramcters stUdied aHer 166 day's of :"f'getatiQn, Fund";:ea.

78,">A; -F. -BADIU şicolf:Îboratorii"r .JTABJlHl.lblTa6.1111l{a 1 _ 3HaqeHIIe '\i~yqaeMbIX' < napaMeTpoB npoAYKUHH cnycT5I 166 ,IJ;Heii nereTBUHH ~cIlyHAyJUI 1986 -1988 rr.Ta6Auqa 2 - AH8JIH3 IlOI{BS8TeJIeH H8KOOJIeHII5I y rn6pn)J;oB caxapnoH CBeKJlhITci6Auqa 3 - AH8JlH3 nJIOII)J;HorO ypoBHn OnbIJIJITeJHr. CK8sbIBarow;erocfl Ha· Bec Ropun n no~TaoJlUlfa C41{8S8TeJIb ,'H8KOIlJIeHI15l y rut?PU;UOB caxapHoii: CBeI{JlbI .:.....>BJIUn'line O)J;HOllJIO}J;HOCTII il MHOrOllJIOp;HOCTlI OnhI~IlTeJUI Ha Bec KOpHfl li HanOK8S8TeJIll. HaKOOJIeHufl y TH6p'n;rI;OB caxapHoi'l" cneI{JlbITa6Allqa 5 - BJIH5IHue O)J;HOOJIOP;I:lOcTfI ,Il r.lHoroOJlo,IJ;HOCTH OIlWJIHTeJUI Tora lKe DJIOU,IJ;HOroypOBHfl Ha Bec J{OpH51)1 rioK8SaTCJIil H8KOnJIeHlUI fIl6pU;ll;OB caxapHOH CB€KJIb{.Ta6Aulţa 6 - AH8JIIl3 paSHHUbJ HaROnJfellilH B S8J3HCIIJ\WCTIl ar Onb~JlnTeJI51 TpnnJIOH)l;llblX rn6-< , piI1:l;OB caxapHoii CseKJIblTa6Atllja 7 - AH8JlH3 pasHHybI HaKOn;reUII5! ,8 gHBIICuMOCTIl oi OnbIJIHTeJI5l )l;unJIOH;!.J;HblX ru6PH-";:1;08 CHxapHofi CBeKJIbI 'f"( ilSTUDIU PRIVIND INFLUENŢA WNCOMITENTĂ A SELECŢIE!' PENTRUMA,'l:IMIZAREA INDICATORILOR ECONOMICO~PRODtiCTIVI! SI A INDI­CATORILORMONOCARPIEI L4PO:PULAŢII~ErTETRAPI:OIhEMl;JNO~. CARPE DE SFECLĂ DE .. ZAHĂR. 'i"::; l''! i,:AURIGA BAIA" A.F. BADIU, 'ŞT.';MĂGURAN'.!,;,, i,' -f L' r''",,', " '!",liÎn aceaştă lucrare este prezentată influenţa unei generaţiide selec,ti,e concomitent~ pentru Il1ax~mizarea indicatorilor economica-productivişi a iridicatorilo'r'manacarpiei la nivelul unor'populaţii tetraploide m,onocarpe de sfeclă de zahăr. Pe baza analizei'iarianţei- .şi a, coefiCienţilor de l corelaţie'- sim:pli" parţiali şiJŢ1ultipli 'se ;cqnc1uzionea:z;ă.':c~. prin ~~lecţia; ,concomitentă; este po,:­"sipilă, obţinereş. surselor, ,de ger~oplasmă, tetr.aploi~e mana..,c'arpe care s~{exteriorizezeconcomitent p,prciducţie'medi~d,e zahărşi o ţTlonocarpie, favorabilă, fără .ca',prin selecţia 'concomitentă insensul' naxirriizării' :să'p'oată H(afectat'semnificativ raportul invers.proporţion,aJ dintre: gri:~!Jţat~~' rădă9inii şi conţinutul de, ,zahă.'r!!," în' procesul de ameliorare a sfeclei de zahăr tetraploide IUonocarpe,s,:l~cţia pentru menţinerea sau creşterea monocarpiei, prin proceJltuJ relativndlcat de plante îndepărtate de la poleI!izare, presupune restrîngerea bazeigenetice a, descendenţei, putînd schimba relatiile 'dintre diferitek caracteristici,aflate în aceeaşi grupă sau· în grupe' de:linkage diferite. . iîn cadrul colectivului de ,ameliorare.de la 'Lep.C.LS.zSD" - Fundulea,s-aluat în studiu influenţa unei generaţii'de selecţie in favoa\ea IUonocarpieiasupra coeticientilor CIe eorelâtie ca indicatori ai modificăriibazeigenetice a' populaţiilor te'traploide mo~ocarpe,'de sfeclă:' de' zahăr.1" ' , ')! o ,:,i 1 I J: I -:;1" ',"MATERIALUL ŞI METODA' DE CERCETAREj "'i, ;. '1,In generaţia 1 au fost introduse în cîmpul diseIfc!ir , rr n'Ţ, 1 ,( nocarpie,61 f~milii tetraploide monocarpe,' asupra cărora s· al (,fec! l' ,_ ~..nalizeletehnologice/de' stabilire a parametrilor prcductÎ\ i (glfl"rai( ci r ,dic arăqăcinii, ~~nţinutul de ~ahăr',şi,;producţia ţndhidralrt d~, 'za~ă( n· care;\ ;", ,',

8U INll'LUENŢA SELECŢIEI LA POPULA.ŢIILE TETRAPLOIDE MONQCARPE 81s-au efectuat următoarele observaţi!; procenţul. ~e plante lllonocarpe şiprocentul de plante monoca.rp~ de tlp 100, clull1nmdu-se de la poleni,aretoate plantele care au extenonzat o monocarpie mai mare de UD (B adi li1987) .;',,'îii',geheraH,a :lp."'rnă:to,a':r"c ~n tf:zt.lltaţ: ~07:'d;es~ei1~7Jl.ţ

ai,'AURleA BAiA: şi;'colâboratoriiOianaliză a diferenţei dintre coeficienţii de'co~elaţie(tabeliII3) evident:ierz['îris'ă,':ca'tertă,asigtlrată,'statistic', doar'scăderea coeficientului de c6reikţie'dihtt~·.monocarpie' şi gnşutatea'medie a rădăcin.ii. " ;; :~ Tabelul :rAnaliza diferenţei coeficienţilor'de corelaţie di~trt'; cele-ci~uă generaţii de s'eIccţie, la sursele degermoplasmă tetraploide monogerme'..Conţinutul de zahăr - greutatea rădăciniiProducţia;de zahăr - greutatea rădăciniiIproducţia de zahăr-:- conţinutul de zahăr,0/.,. ,plante I monocarpe _ greutatea rădăcinii.% plante: monocarpe - conţinutul de zahăr% plante; monocarpe - producţia- de zahUr% plante~ tip 100 - greutatea: rădăcinii% plante tip' lqO - conţinut~l de iahăr% plante;tip 100 --.: producţia; de zahăr% plante, tip 100 - monocarp'e. :' '" '1,200,161,628,720,79, 0,431;19.'0,57048I 2:2723,084,11I,00,1I42,468,8 .16,055,061,82,80NSNSNSXI"-~NS .N.SNSNSNS, NSîn i următoarea .fază: de analiză (tabelul 4) 's-au studiat coeficienţii decorelaţie parţială dintre procentul de plante monocarpe şi cel de 'plante tip'100,' considerate' independent şi .greutatea medie a rădăcinii, ..conţinutul. dezahăr şi producţia de zahăr luate două cîte două, În ambele generaţii. Se'evidenţiază faptul că sel';cţia pentru plante monocarpe influenţează negativc-oreIaţia - greutatea medie - c'onţinutul'de zahăt'-'"tti'"Inen'ţiunea~-că' Înacelaşi timp inf1u,enţeazăpozitiv corelaţia greutatea meqie-producţian1edie ,.diferenţa dintre coeficienţii parţiali de corelaţie fiind asigurată'statis,ic,Sensul corelaţiilor parţiale, în cazul procentului de plantemonocarp"tip' lOD} se menţine, fără ,însă a exista, o asigurare statistică a diferenţei dintrecele două generaţii. Faptul că din punct de vedere al c,?nţinutuluişia producţiei'de zahăr se remarcă în generaţia a II-a o creştere a vaIoriicorelaţieiîn sens pozitiv} neasigl1rarea statistică a diferenţei nu ne poate pen~1ite afirmareafaptului că reorgariizarea genelor de productivitate Ia niveluIsurseIorstudiate este certă,Lipsa de asigurare staţistică dintre coeficieilţi! de corelaţie parţialăstudiaţi indică faptul că genofondul populaţiilor,supuse selecţiei pentru îmbunătăţireamonocarpieinu a fost afectat. în acelaşi timp, scăderea semnificativăa puterii,

AURI

86'M~nokarpium'-Erschein:l1ng(Einfriichtigki,+t)'- zeigeri ka'ntL' E,dsf Zll' nntf~rsth~iCh;;!Il, daşs dasinvers woportionale Verhiiltnis zwischeJ) ~em \Vufz~lgcwicht'lllliJ.' dcIU ţ:uc!':crgehalt Ullwesentlichdurch 'die-gleichteitige Auslese, 11n Sinnc' d-er"Makimi'siening, geruhrt- ist:'. '" .,," '" ,"·LISTE VON.1'ABELLENTabelleTabelle 2Tabelle "JTabelle 4 -Tabelle 5 -Verhaltcn der tetraploiden mOllokarpischen Gennoplasma-Ql1cllen. nach cinerAuslcse-GenerationVariatioa der KorrelatiQllshciwcrte zwischen dcn okollomischproduktîven Charaktcristqrellnach dner A.uslc~e-GelleratioIl,)JCd den tetraploideu' einkeiinigcnG~rmopIasma-Quel1en ~ _ " ,',A'uilyse, :der nrffe'renz 'betrcffs, dbr"'ko'rreiatio'tlsb6i\v~rtezWlsclien deI­Ba{{',T cpe)J;HlrH c60p caxapa li TIOJIOmnTeJIbHylo o)J;HOnJIo)J;HocTb 6ea Toro, ttr06bI nocpe)J;cTDoMop;~o~peMeHHoH CeJIeKUHn B BIIp;y TIOBbIllieHUJI nOKaaaTMeii M01KRO 6bIJlO GbI rrOKagaTeJIhHOotIpe,I(eJIUTb oGpaTHo nponOpJJ.1l0HaJIbHOe OTHOllIeHlIe Memp;y neCOM KOpHJI H cOp;ep}lWHIleMcaxapa.TA6JIH1J;bITaCJltuqa 1 - DOBep;ei-me. 'T~TpaIŢJIOn,lJ;IIblx op;nopocŢ}{QBbIX f1CTOlJUIIKOB repMOIIJIR3Mbl nOCJIeo.D;uoti TeuepaUml CeneI{UIHiTa6Auqa 2 -',H3MeHeHHe KOppeJIJIUHOHHbIX J(03$epnU;HeHToB, Mem):(y npop;YKTHBRO-3!1:0HO.MIlqeCKIiMlfxapaKTepllcTIlIWMIl nOCJIe Oj:J;HC;>H reHepaUllu CeJIeKU;llJI y TeTpanJIOu)J;JlbIXO)J;HOpOCTIWBbIX HCT04HI!IWB' repMOITJIaaMblTa6Aut{a 3 - AU3JIJla paaHHUbl KOppeJIJIUIfOHHbIX rW.'lq,qmuneIITOB Memp;y .'lTnMU ,I(BYM}1 reHepaUHSIMIIC€'JieKlJ;lIH y TeTpanJIOHP;HbIX OP;HOpOCTIWBhIX nCTOlJHIlKOa repMOnJIa3MbI.Ta6At~t{a 4 - l1aMeHeiiue I{aCTallHhIX KOpPeJIJIUHOHHbIX K09q,q,HU;UeHTOB Me}l{;JJ;y llOI\3aaTeJIJIMHO;o;HOITJIOp;HOCTH 1:1 npo;O;YIITHBHbIMIf 3,KoHoMH4ecKHMH nOKaaaTeJISIMIL y TeTpan­,JIOU]J;HbIX O)J;HOpOCTKOBbIX HCT04HIlKOB repMOnJIaaMbITa6Altqa 5 - I13MeHeHIie MHO}l{eCTBeHHbIX KOppeJlSI1U10HHblX 1{03epq,1Iu;ueHToB Me}l{Jl;y nOKaaaTeJI5IMlIO~HOI1JlOJl;HOCTII Il npo)J;yKTHBHbIMH 3IWHOMJltIeCI(HMH nOKaaaTeJ15IMII yTeTpanJIOHJJ;HbIX O)J;HOpOCTKOBbIX HCTOtIHIfKOB repMOnJIaaMbI, ,,' '" ' : li '1 la rultura sfeclci, de zahilr csţe,', Oliţincrea producţll1or s,lgure ~; statu\~ror ;estrictiilor tehnologice spccondiţionată.d,e-respeGtareaTlgl1;rOâ;~~t:. d pă sine in majoritatea caZUT1­.cifice. Orice nerespe~t"af;e a a~est~:_~~a. ~aeg~ăd~cini si 'zahăr, ajungî~du,-~e ~nlor reducerea drastIca a pro UC,l1 01 o '1 ' , " ,'. -- l' conlUfomiterea total,a .a, cultUrI o:I;"-" ,,', " .... ' ) . . .unele cazun, a . ," _ '.... 1 t" remergătoare,coreSDunzatoare ,ŞI, Amplasarea culturiI dupa o p an ~.P re cu elemente n~tritive apro-1H si niveluri de aprovIzIona, , d ţ'Pcare să n ICe mu re t' prăsitoarele (floarea-soare UI,de toamnă ca premergătoare c~mpar: l~, c~e pe~te 20';!, întrucît cerealelepe un so cu.un P,.. , , 0r oate să ne aducă sporun de pro uc leiate de cenntele sfeclel de, zaha p t' It l' Astfel alegerea cerealelor'd' ' lt ntalilhtatea aces el cu ur" 1 'porumli etc,) poate da uu spor' t e lr~ uC~;~turile de varăoîn condiţii optime,părăsesc terenul devreme, se pa ~ e? ,:U te eJ:ectua llivelarea de exploaterenulse menţine liber de burUIenI ŞI se poa 1 '," i 'iare P~~~d~~e~o;~~~iuisolului cU 0,1 faţă de cel normal (6,5-8,0) d'lCe la'scăderi de producţie de 1-2%" t' " "l'ne la arilturile adînci""' t cul'-'ura care reac lOneaza uSfecla de zah ar es e l N t" lisolajului poate reduce proc~sulisolaj (30 cm + 10 cm): eexecu area su .-ductia cu 10-12% (flg, 1),. "r t d 'j ~rintr-o" .. Productii ridic:ctc de sfeclă de zahăr nU p~t fi rea Iza e eClfertilizare e~hilibratil,'

88AL. pA-seufACTORI.RES'l'RICTIVI AI PRODUCŢIILoa DE SFECLA DE ZAHARPr"crelotivă1GO75; ';cm 30+ 1030----------''-----'------L_--JFig. 1 - Influenţa arMurii asupra producţiei de sfeclă dezahărSfecla de zahăr este o plantă mare consumatoare de elemente nutrith·e.dată, fiind cantitatea mare de fitomasă sintetizată în perioada de vegetaţie.,.Prin administrarea gunoiului de grajd se realizează ofertilizare echilibrată,dar nu suficientă, pentru realizarea producţiilor mari, motivpentrucare administrarea îngrăşămintelorminerale este obligatorie (fig. 2).Administrarea îngrăşămintelorminerale .se va face în funcţie de nivelulde aprovizionare a solului cu elemente nutritive şi fertilizarea organică.Neadministrarea gunoiului de grajd, chiar în condiţiile fertilizării chimice,duce la diminuarea producţiilor cu pînă la 30%, în timp ce pe terenurilenefertilizate producţia scade cu 75% faţă de cele fertilizate organo-mineral.O atenţie deosebită se va acorda fertilizării echilibrate a culturii. Administrareaunilaterală a unor macroelemente, în special a celor cu azot,.duce de regulă, la diminuarea producţiilor. în lipsa unor îngrăşăminte complexesau care pot realiza o fertilizare echilibrtă a solului, la sfeclă nu se recomandăaplicarea unilaterală a azotului, decît în doze mici, de pînă la 60kg s.a. la hectar, de preferinţă în vegetaţie. Aplicarea unor doze mai mariatrage după sine scăderea cu pînă la 50% atît a producţiilor de rădăcini, cîtşi a celor de zahăr comparativ, cu aplicarea dozelor mici de azot.Sfecla de zahăr -este cultura care se seamănă primăvara de- timpuriu,.la adîncime mică (2- 4 cm), motiv pentru care pregătirea patului germinatlvnuse poate face decît printr-o lucrare superficială. în aceste condiţii estenecesar ca pregătirea patului germinativ să înceapă' încă din toamnă, prinefectuarea discuirii şi grăpării arăturii, în primăvară efectuÎndu-se numailucrări superficiille. Ace~t mod de lucrare a solului nu numai că permitesemănatul în epoca optimă şi o răsărire explozivă, dar asigură şi un plus deproducţie. Utilizarea grapei cu discuri la pregătirea patului germinativ primăvaraeste interzisă deoarece, pe lîngă pierd(r~a a'Y"Î di.l sol, provoacă distnlgereacapilarităţii acestuia, afînf'aZrl ~olnl în pr\ f tJlzime.. patul germittd-25-Gunoi de grajd '''ha 40N ka/,-no DOEp O kg/ ha DOEK O kg/h~ DOEnNU -DOEDOEDOE, 24 ~/~NUNUNUNUEx.: pt &It ,ha sol ml!!diuN" 3;P20S30,K20.120Necesar de ÎngrăşominteGunoi de grajd 40; 'ha:..OOE N 206J

FACTORI RESTRICTIVI AI 'PRODUCŢIIL.OR DE SFECI..A DE ZAHAR91,~§11o§azirea plăntuţelOf'pierderile se, pot cifra la 40~45%, în cazul dăunătorilor,de sol, aceştia pot distruge cultura integral, la atacuri'puteruice (fig. 4).Din aceste motive, tratarea seminţelor, de sfeclă de zahăr cu insectofungicidesiste~ice este o ,rest[icţie tehnologică obligatorie. ". Sfecla de ,z~hăŢ, are o perioadă de vegetaţie de. peste 180 zile, ceea ceimpune ca semănatul să se.facă foarte devreme în ,primăvară (dnd în s()l, laadînci~eade .semănat se.Ţealizea~ă 4j---5°C). întîrzierea semănaţ\11ui, însoţită--"O;;-./1- o"'.''~, ,_ , ' 1~,UTREZI REAPLANTUTELOR "ProduseTIRADI N800gl100kgS,'.recomanda.te;45 %7%',1

AL..'PASCU FACTOR! RESTRICTIVI AI P1f.ODUCŢIILOR DE SFECLA DEZAH.AR '93de o prelungire a \"egetariei în toamn~, nu p,oa~e ~ompensa pierderî!e' pe carele lnregistrea:ză cult\!ra,

FACTORI RESTRICTIVI AI PROBUCŢnLOR DE SFECLĂ DE ZAHARtT";, "DOZE DE ER,BICI DE:: VENZAR 05-15 kg Ih~', ".' J. ',f ., l'OLTiC.A.RB5,O-B.Okg I'ha "'.{) !',PRODUCTTE ,, ." "i'RELATIVA. 100;1)"d, 100 ,°/0", .,',,j, il;75, "\1 RADĂciNi 22,6 42,8'!~'j ZAHĂR ALB 2,82 5,57NeterlilizatN1r.J ~43,85.21'IRIGATĂ68,7 74,57,69 8,5682,59,14502517 °10~--, ,ERBICIDAT preemergent DA NU NU, ,PRASILE MECANICE 33 NU,,MANUALE 3 3 NUPRA~ILEFig. 6 - Influenţa combaterii buruienilor ,asupri:!. 'prod~cţiei de sfe~lă de z~hărcritică pentru apă a'plantei'lri'ftlncfie~(;fe;ceriilţelehidrice ale acesteia, in condiţiilespecifice ale agroccosistemului respecti,. (fig, 8), ", ,Tot în acest context trebuie IT1entionat C~l irigarea raţională a culturiiobligă la respectarea cerinţei ca data ultimei udări să nu depăşeasc:i primadecadă a luuii septembrie, Udărîle' efectuate după această dată diminueazăconţinutulde zahăr- din rădăcini, înrăută,ţindcalitatea tehnologicăa acesteia,prin scăderea concentraţiei sucului celular.Obţinerea producţiilormaxime d~ răd

96F AC~ORI RESTRICTIV!. AI PRODUCŢULORDE SFECLA DE ZAHAR !7100 o;.CE RCOSPORioZA +--'FAINARE100 "Iaili'PRODUSE, ,HAITIN, ,TOPSI N500g I ha300g1 ha65 %46 0 /0PROD, rlADĂciNit Ihat I ha23,3, ,, , • IRIGAT LAIRIG.ODATA 500;. i UA,_....cL_·37.584 2Fig. ....8- Iilflucnţaidga ţie i'Ilcraţi(}nale,asupraproduc ţic i

AL;/PA,SCU9U~~_~ _ FACTORI RESTRlCTIVlAI ·PRODUCŢ1ILOB,DE.SFECLA DE ZAHAR 99176 % Influence ofthe tillageupon the yields ·of sugar~beet175%100%100%175%I 172%100°;174 %111111 172%°;00100'/011111111 ,1 ro~ 100°/'.investiţiisupIimentareşi poate cGlltribllililiealizarea a peste 20% din m­velul maxim de producţie ce se poate obţine' la sfecla de zahăr.3. Sfecla de zahăr îşi dezvoltă"rădăcinaîll condiţii optime în soIurilearate adinc cu subsolaj (30 + 1,0 cm),4. Obţinerea producţiilor de peste .80 t/halasfeclade zahăr nu se poaterealiza decît prin fertilizareorgano-minerală(40 tjh~'gurioidegrajd+-300~-350 kgs.a., NPK). Fertilizarea '.lhilaterală cu azot în doză,mare este dăunătoarepentru producţia de rădăci"i şi zahăr. '.'. .5. Sfecla de zahăr trebuie .considerată·o "cultură de toamnă", deci,pînă la intrarea în·iarnă·terenul··să'fie·menţinut···curatde·bnruieni···şi·nivelatl 'astfel ca înainte de semănat să se lucreze doar cu combinatorul.6. Realizarea densităţii de 100 000 pl./ha la recoltare este condiţionatăde sernănatul·în 'epocaoptilnăîn. ter~n.lucrat .înprirnăvară doar cu cornbina:­torul, cu să l11 inţă trata.tă î l11Potriva bolilor şi adăunătorilorde sol.7. Menţinerea aparatului foliar de la faza dezvoltării maxime pină larecoltare se poate realiza princom.baterea bolilor şi a larvelor defoliatoare,combaterea buruienilor şi asigurarea apei în optim in perioada critică.8. Eforturile' tehnologice'depusepînăla recoltarevor fi continuateobligatoriu cu recoltatul la maturitate tehnologică, transportnl din cîmpin maxil11um 24 ore şi prelucrarea imediată in f~bricile de zahăr pentru a seextrage maximum posibil din zahărul acumulat in rădăcini.RESTRICTIVE FACTORS iN SUGAR-llEET YIEWSMODULPERiO/lOADE15Gug.-15sep 15sep.-150ct după7150ct.'PROTEJAREI."EAco: ACOPE. "ACOr. ACQPE.hEACOr, ACOPE...... ,. ;"',,.: PLEn DERI j 'rlGR;\HETI 2,230,80Ul: kg / 1nOkg ~."':'0.72000 - I-'-"-'--~-=-+---t--+--I-'---+---+-~--l000 k g LA h ° 127 1784 920 640 8'JO 575SUMMARYThc paper prescnts the main Iinks of the sugar-beet cu1tivation technology, which constitutefactors that, ii corrcetly applied, ensure thc possibility of cxp:ressing the wholebiologica!potential ofPfOcJ1)ctiOl\,in ..• th.e:c:lJltivaterl .•varieties;It i5 also cmphasizcd that the observance of aH these p:rOdllction restrictive factors isnccessary in order ta achieve a ll1axiţn~lmeconomica~efficiency. It i s accentuated that thelack for obserlO.nce, Of il partial applyilJg of one of the technological links Ieads ta diminishedyields as tn thcamountandthetechnologicalquality of the production, causing acnegati'Fc influcllcein theprocessing, of ront-craps al sugar-bect refineries.6Fig. 10- Pierderi zilnice de producţie de rădăcinidepozitate în cîmp în grămeziCONCLUZII1. Sfecla de za.hăr este o cultură cu un ridicat potenţial fotosintetic,fiind~~pabi~ă,s~.sintetiz~fe,.înperioada. d~,:vegetaţi~peste,IOD tone biomasăla' hectar." .' . .2. Amplasarea culturii după o bună premergătoare (cereale palOase,cartof etc.), pe un sol fertil şi cu un pH optim este o măsură care nu solicităFigure 1Figw'c 2Figure 3Figllrc 1FigHre 5FiglH'f! 6Figure 7Figure 89Figw'c 10FIGURESInfluence ·of organicfertiliz'ers upan· the· yields ofsugar:"beetThe'effect af'preparin,g gcrmin

FACTORI RESTRICTIVI AI :PRODUCŢIILORDE SFECLA DE ZAHAR 101I'RODUCTIONS DE llETTERAVE A.sUCRERttSUl\fE'L'cxposc presente les principaux chaînOlls de latechnologiede cultivation de la.betteraveasucre.·•. conshtuant. des'facteurs'.dontl'application assure' la possibilitc· d 'cxprimerle pateutielbiologique de,production deSsOl;tescultiv~es, .. '. .pe Itl~llle•...• o.llimet .cu c1fidenc9 1eJaitqu·jl .• estn~c.~s.~aire ,de .. respectertousces faetcursrestrictifs de la produetion, eu vUe del'obbmtioll d'unecfficienceecollOlnique. maximum.Il.cst ..soulignc que l'iuobservation 011.1 'applicationpartieUc ~··un.chaînon technologique meneaux productionsreduites quantâJa ql1antite ct laqualite fechnologiquc,et- inf1uCllt;ant d 'uucmaniere .• negative.,. le pn:iccsstls.·•.·de traitement ·.des·.racinc's· Ix yJ];o6peHlUI Ha ypomaii caxapHoflCBeKJJbl. •. 6 ..3 Pe3YJlbTaT nOixraroDim 001181:>1 li npopacTaHlHo ceMHH ;Il;n.~K.OBOU ~POHOU IIIW M6HUaTOpOl\'!,OTpmlWIOUI,lliiCfl Ha ypomae OAHOpOCTKOBOIl caxapllOli CBeKJlbl.oj P~3YJ1bTaT o6pa6oTKlI no 60pb6e C DeceHHuMIl 60~~3HgM" li ~pe;Il;UTeJJ51MnceMnH5 _ BJlll5iHlle sana3;l1.aUllfl npope}J{]tDaHHfl Ha y~.omaH cax~pHOH CBCRJlbl6 BJlllflHlle 60pb6bl c copnnJ

INFLUENŢA UNOR VERIGI TEHNOLOGICE ASUPRA PRODUCŢIEISI CALITATII SFECLEI DE ZAHAR IN CIMPIA OLTENIEI. ". . "D. PAN.'\.,LMUST.AŢ.'\.,.AL. PASCU,M. ANGEr.ESCU;GRERGRlNA PAN.'\., S,PlTIŞ, N. POPA, IOANA, RiŢOl,FL. BUIC.'\., GR.·PREDA1,, Cercetă.rile efectuate privind ,influenţa,uilorverigi tehnolo~gice a.~upra producţieişicahtăţîisfec1ei dezallu.r ,inCimpia O~teI1iei.arată că., cele"mai mari." producţii "s-au obţinut",in "ariantele"aratevara la 30 em şi toamna la,. 20 cm + discuire, care a.sigură o ÎnsemnatărezeÎ'văde· ,apă, aerşi,azotaţi in sol, contribuind Jacomhaterea"buruicIlilor~.Deasemenea, ,variantele. irigate la plafonul".rni~nimd~ 70% lUA şi fertilizate cuN2ooP 15ol{12(1' atlinregistr

colaboratorii INFLUENŢA UNOR VERIGI TEHNOLOGICE ASU~RA SFECLEI DE ZAHAR 105care s"a experimentat are O fertilitate naturală ridicată,fiină;p:;';vi~;ionat cu humus, azot, fosfor şi potasiu.S-a cultivat soiul RPM 5191a o distanţă de 45 cm între rînduri şi desime de 90 000 plante pe hectar.o~..~REZULTATELE OBŢINUTEAnalizarecdHeFde Sfeclă de zahăr, în funcţie de interacţiunea dintreagrofol1dtiri, şi" adincimile de arătură (tabelul 1);' arată că cele mai mariproducţii medii (62,10 t/ha rădăcini'şF9,90t/ha zahăr alb) s-au obţinutînvarianta arată vara la 30 cm adincime şi toamna la 20 cm + discuire, pe'agrofondu1 N150P'ooK".Sporul de 11,90 t/ha rădăcini şi 1,72 t/ha zahăr alb a fost foarte semnificativ si dinstinet semnificativ fată de varianta martor, care s-a aratvar~, 'lihOcmadinci111eşit~al1)llas-;'. discui!, pe agrofondu1 N 100 P 'oK,o care,,!.,realiz'\t 50,20' I/ha rădăc;il1 Lşi 8, 18t/ha 'apăr .,\lb.Producţii ridicatcde .rădăcini (55,00-'-56,70 t/ha) şi de zahăr alb(9,?59;S7t/ha)·s-au.inrcgistrat.şiÎ11variante1earate vara la 30-40 cmadiI1Fi.vlP. şitoamn,\ ta 2p cm -j--discuirp, pe a lll oele agrofonduri. La acestevariante diferenţe1e.de producţie.faţăde.)l1artor(4,80-6,50 t/ba rădăcinişi 1,07~r,69'I/ha:zahăralb) au fost. distinct semnificative şi foarte semnifkatiVe..Variantele la care s-a executat o singură arătură de toamnă la 20-30'cm adincime + discuire au dat cele mai mici producţii (40,00-51,70 t/harădăcini şi 6,93-7,82 t/ha zahăr a1h). cu pierderi (de la 3,60 la 10 ,20 t/harădăcini şi' deJa 0;361a1 ,25t/ha iahăra1b) faţă de martor, pe ambele agrofondllrF'Digestia (15,0 16,2%) şizahăru! alb (15,1 .17,9%) au fostjnf1uenţatemai mult de agrofonduri şi în mai mică măsură de adîndmeaarăturii(tab;e1,,],I). ';; ..;,., ,; ...... ....., .Î.nceeace.priveştpana1iza n~c;oHei desfe.clăde.zahăr; .in fullc;ţie de inter,\cţi"IlPaf~etorilor studiaţi (norme de. irigare X ,\grofonduri), se constatăcă cele mai mari producţii medii de rădăcini (70,98 t/ha) şi de zahăr alb(9,94 t/ha) s-au obţinut in variantele irigate la plafonul minim de 70% dinlUA şi fertilizate cuN200P'50K120 (a 3 0,). cu sporuri (31,16 t/ha rădăcini şi4,22 t/ha zahăr alo) foarte semnipsative fatăde V,\rianta irigată pe fize devegetaţie şi fertilizată cu N50P30K20 (a,b,). considerată martor, care a dat39,82t/1'a rădăci?i si 5,72 t/hazahăr alb (tabelul 2).Pro?ucţii lUari (63,61t/ha rădăcini şi 9,03 t/ha zahăra1brs-,\uinregistrat'şiin varianteleirigate pe faze de vegetaţie sau după proiectul sistemului,cînd au fost fertilizatec\1N2ooP'50K12o(a,o, şi a 2b,).c sporuri (23,79tfha rădăcinişi3,3 Hjha zahăr alb) foarte sef?nificative în llcomparaţie cuvarianta martor, 'irigată pe faze de vegetaţie şi fertilizată cu N 50P30K(a,b,).20.",Ou ';C '03·~ ~x ~ '"O.::.::._~ ....- ~a uoNro@>•••~oo."Il'~"1'r;~ 1_.L...l._jl_~~' .,.., 'n.:.._-.: -+ j"• .:1~.~.5•'"~o.§.Sro•~o~.~;::;:;lu; U· ~0:.0'" nJ+;s > u~Ol:N

INFLUENŢA UNOR VERIGLTEHNOI:.OGICE'ASUPRA SFECLEI DE ZAHAR 107I."~~.~'" e ~ţ;~ :;l~ ':ţ~ ~1: 1: 1: 1:• • • • •::l ~ 1: ~::: !:" :!: ::î'n.. ~ OOA "'l:!: 1: ~ ~• •• • •6~~_~Mo o ,,1 ~"0'\('1'1"0O> O> O>~ O::l :2~ ~, :!:"e"'l oo~ r--.~ trl::: :!: ::: .:::• • • • • •~ ~ .tf"'CI .~~ ! 1-·1-------+-------';-------\10 "T' "T' ~ ,... CoC O '1"~ [~ ~ ~ ~ ~~ 1:-. ~ 00 0'\ O>~ 'T'~ O'\~Il")~ 'O~ 1'-" 0\ ll")\ooCc\'~ tri-IOCt;lO'l.. '"x I-;.-c.'--I------+------i-------I• • • •• ••'*'* •~2J:N~"O'I~ 10 trl- ~~"1"'r,1O00 N 'T' 1'-1'-. ..". 00 ~O '0- 10" .."...". 'T' Il") 'O~"~~;s(,12"~~~ ::: ~ g;~" ~ ~~, R·--+-----1..,.""..",MI:GH. II). Astfel,varianta la care s-a aplicat Dual 500 + Venzar la semănat, plusI3etanalla răsărlrea sfeclei cind buruienile aveau 2-3 frunze (V5) a inregistrat Orecoltă mare de 55,20 t/ha rădăcini şi 6,76 t/ha zahăr alb, cu sporuri (27,20t/ha rădăcini şi 3,38 t/ha zahăr alb) foarte semnificative faţă de V 2(Mt. II).Producţii bune (45,10 t/ha rădăcini ŞI 4,99 t/ha zahăr alb) s-au obţinut şiin varianta V~ tratată'cmDua1500la semănat + Betanal după tăsărireasfeclei, cu sporuri (17,10 t/ha rădăcini şil ,61t/hazahăralb) semnificativede V 2(Mt .II),Digestia (14,8-16,3%) Şl zahăruLalb (1l,06~J5,26%) au variat inf ..,,_,'_ de tratamentele aplicate (tabelul 3).

"D/'·PANkşi""colabar,atoriiINFLUENŢA UNOR VERIGITE~OLOGICEASUPRA SFECLEI DE ZAHAR 109::l "",... .. o'" .. •~ E:â : g , :.!.~ 1---":I:,...:Cll:::,-I~------o:C:C--'------:::o;-~-;;o-----;;:---:::~;-"'1v. 'CluJ o'n O>r)~ oo':~: ~.:2::l::l ~.~ '1=: .~ 1--.:":.--11-----------------------1.fS•>SUMMARYThe researchcarried out on the influence of some technological liilks upon the sugarbeetproduction andquality, in the Oltenia Plaiu, show that the highest yieldş werc obtainedin the '1ariants tilled in summer ta·. 30 em aud .in atnmn ta 20 em plus disk harrowwhich ensures an important reserve of water, airand nitratcs in 50il, alldeontributes totbe weed control. Besides, thc var.iauts irrigated at tho minimum IcyeJ of 70 per cent lUA,:fertilized with N200PlsoKuo gavethc highestyieldsof root~erops aud of whitcsug

lNFLUENŢA UNOR VERIGI TEHNOLOGICE ASUPRA SFECLEI PE ZAHAR 111hcfbicideswhco' tJletioo.Table 2Table 3Ro~Neet plus Vcnznr. aţ·SQwjngandof Be'tanii:1, at the sugar-beet emergence,have2-J lea-leş, showed gaad rcsults aw1.arc recammended for ihe produc-TABtESSugar-hect. productioll clepending·.on.··. the ilitcractiOIl· betwcen·· ba,'>al· (ll't'SSillg xperiods and depth oftîllage {f\.Ycrage ···1982'-1976)Sugar~beetproductiolldependinganthe interaction between the irrigation norms Xbasal dressing (a:.fcrnge 198oj- 1088)Sugnr-!Jeet prodnctinn depcndilJg on. tbc '\H'd Control by mechauicalcultivution,··manual weeding·aml hcrbicides ('L·,rerage· 1974,.:..c.· 1977)Tabelle 1 -Tabelle 2Tabelle 3LISTE VON TADBELENDie Zuckerriiber produktion in Abhangigkcit -,lOII der Interaktioll zwischclIAgrofonds, Ackcrperioden uud Ack.ertiefen (1\'Ilttclproduktion fiir die Jahre1972- 1976)Dic Zuckcrriiber produktion in Abhii.ngigkeit vondcr Interaktion zwischcll denBcwă.~scrtlngsIlormen \lnd Agrofonds (Mittelproduktion fUr dic Jah,c 1984­- 1988)Die Zuckeniibcr produktionin Abhti.ngigkeit 'Ion der Unluautbekiimpfung durchmeehanischc Durchpflugen, Handdurchpflugen J.-lJld Herbi:r,ide (MittelproduktionfUr (1ic Jahre (1974-1977)L'INFLUENCE DE QUELQUES CHAINONSTECHNOLOGIQUES SURLA PRODUCnON ETLA QuALITe DELA BETTERAVE ASUCRE DANS LA PLAINE D'OLTENIALes reeherches effectuces gunot a 1'influence de quclques chuînous technoJogiqucssurlaproductionet Ia qu~litcdelabettcra'leiLsucre dans Ia Plaine d'Oltenia, montrent 'â, suere cn. f()netion de .. l'ioterachon entre la illmurcde fond x epoques et profondeurd'ameublissemcnt (moyenne 1972-1976)Produdionde betterave ~ sucr~ enfonction de l'interactioil entre les normesd'arrosag~xfumuredefond (m?yellne ·1981-1988)Production dc betteraves a sucre en fonetion de ·laluttecontre Ies mauvaisesherbespar sercla.ge meeanique, manuel et parherbicides appliqucş (moyennc1974- 1977)lIJHlllHHE HEl(OTOPbIX TEXHOJlOfH'IECl(HX 3BEHbEB HA YPO)l(AfI H l(A­1.{ECTBO CAXAPHOfl CBEl(J1bl B 30HE l(bIM"Hll OJlTEHHHPE3fQMEnpOBe;rI;eHHble UCCJleţ:(OB3IIIHI B 06JI3CTII :aJlIiJIHII5I HeKOTopbIX TeXHOJIOrnqeCKHX SBeHheB HalVpO}l{aii J-l KalIeCŢfW caxapHofi: CBeJ{Jlbl B K,bIlI-mll51 OJITefHm nOKaSbiBalOT, tITO CaMhle BblcoKUelVpomau nonytIeHbI ua aCnaxaHHblX BapllaHTax JleTOM Ha fJly6HHe 30 CM li QceHl>IO - Ha 20 C!l-t+ ;!l;HCKOBaHne, qTO o6eCnelJHBaeT 3HalJ\lTeJIbBbIH S3nac BO,ll;hI,B03;rI;yxa H HliTpaTOB 6 nOlJBe,CO}l;eUCTByH YHU1fFO>KeJUUOCOPH51KOiL OpOmHeMbJe BapliaUTI>I npn MHHHMaJlhHOM JlUlImTe BvO% HYA li y]J;oGpeHHhle N200Pl-50KlIlO ;!l;aJIHCafllble BbICOlme ypO>Kan KopHeii il c60p 6eJIorocaxapa.Bopb6a C copHIIKaMII nocpep;CTDOM MeXaHJIlJeCKnX il pylJIIblX nponOJIOl\, HCnOJIbSOBauuerep6HUH]J;OB Po- EecT + BeHsap npn noceBe II BeTaHaJIanpn nOHBJIeHHH BCXO}l;OB caxapHolICBeKJlbl, KorA}J;a COpH51KH Il.MelOT 2-3 Jlucra,;rI;3J111 xopowlle pesyJIbTaThlll peKoMeH):(YeTC5I ):(JHInpoHsDoACTBa.TABJlUU,bITa6jJll~a 1 - Ypo>Kai-i caxapHoil CBeKJJbI B SaBltCnMOCTn DT B3BIlTIIOAellCTBIUI ~[e}KAY arpoqJOHB"MH, nepnO;iJ;aMIi Il fJly6HllOi-i Bcn2UJKH (cpe;rI;UHH 1972 ~ 1976)Ta6Jluqa 2 -YpomBil caxBpnoH CBeKJlh1 B SHBUCHMOCTH OT B3aHMo):(eiicTBII5I Me>K;iJ;y HOPM8M[iopoweHIIH Il arpapoH3MH (cpe;U;H5I5I 1984 - 1988).Ta6.11u~a 3 - Ypo >KaH caxapnoH CBeKJlhl B 3aBifC\fMOCTU OT 60Pb6b1 C COpH5IKaMIi MexaHH"-lJeCKHMH H pyllHhlMH npOnOJlKaMH U IlCnOJlb30BaHHeM rep6HUIIAOB (cpe;U;HH511974-1976)ElNFLUSS EINIGER TECHNOLOGlSCHER ELEMENTE AUF DIE PRODUKTION UND QUA­LITĂT DERZUCKERR0BE IN OLTENIA-EBENEZUSAMMENFASSllNGDie durchgeiiihrtcn Fo:rschungcn betreffs des Einflusses ciniger technologischer Elementeaui die Prot:l ,·~tion und Qualitat der Zuckcrrtibe in Oltenia-Ebenc zeigen, dass die h6e~hsten Ertrilge unt tied \ ariallten erzielt wurden, dic im Sommer auf 30 em und im HerbstaL1f 20 ~m + 1);:5', ,:j- Uodenbearbeitung geackert wurdcn. Diese Varianten '1ersichern cineweseiltJ h:Lc ,esefi'!lJil W

.u, (",x,(~, C),'I,:), (i")fro;!qJliHl!f1:J 'iii-:J:)(p:)r;.:llTiiLif) (11)':J[)!rt ,Jn[rr()11rJ';[SISTEM DE FERTIUZARE A SFECLEI DE ZAHARASISTAT DE CALCULATOROf"-'-" ~.r,D. SERA-CU'--'~-"T-, -:;;'~ L~~ ~~::,~~~ ":~ ~:~~~ ~~l:J~' ~~Jt:::~~1~E{t,:i:il ţaşi10r a~ul Ilşi Il).• aSi'tat4eca\bulatgr. 1!:1 (. 1)-I--~I'1_,'1 01'1==::L1=11_.j·~-'If,:·1~1[~I~~~'~3'~·~t~·IImplementarea calculatoarelor in tot mai multedomenii ale vieţiiecbnQn'l.iOe,~i:sociale nu ocoleşte nici domeniul agrochimiei, domeniu undeuna dinjn~ţapele cele mai la1?tqr\:oase este interpretarea datelor analit~ce.corelar::a .acestora cu ~a~.fileriq~_f~t~l':R~nteren şi elaborarea recomandănloragrochlmrce; :rpianunior de fertrh~are."· __ ··_"-CU'·toate'că·există·ti~serie')~îi~lf#~~~ de nomogrameşi tabele. interpretareadatelor agrochimice/'~laboia'r'e'i{r~!etelorde fertilizare optime, atit dinpunet··de·vedere-economi\c l , cît si'8rn ll e&1 al obtinerii unor productii cît maimari,.,implică.. multsu1Bi'eetivisfu""şt"\m con;um mare de mar:operă ca,lificată..... .....,,\'[ ·'Jdu;urTocmai de acee~~ pornind de la ecuaţiile de regresie ce stau la bazatabelelor şi n(j\\l'8gfi,[h~1b'r întocmite conform recomandărilor InstitutuluidiiTiirciifârepeiitiîiPedo1ogIeşiAgrochimie (1.C.P.A,) Bucureşti şi folosi tein't sistemR'l)QfioÎri~lo]j ,(J~dete~eIJ"peI1!.t[,U)i'~;~~I~~t,~~'~~?;'~~R,~~~/i~I~")l~l~mf)?~~i~tte(O.J .. Ş.J!.,A il ,(,alU••lPcW'qat" sa,~ntocmlnr"ulll sIstem1.\iei.ler,tr1Iza;re ia1isfeclet "riiezahăr, abutaşilor din'lf(tlifT lşl')(î~~~~-I~~$ţ~~;~~;d&I;'~~lFrpJ~f~if;tS;E~~C):;j;:;l i}i:~~;t;: ~;ţ; \;;\

.~_~_~~.~ MMD. SERACU SISTEM DE FERTILIZARE A.!?FE:CLE~.ASISTATDE CALCULATOR 115I.C,P,C,I,S,Z,S,D,Colectiv chimia planteiFundulea, judeţul CăIăraşiI,I,S,Z,FORMULARUL 1.- ; . i~fA.p.iiA,-sT::::::::::_!_~~__:.__~:,_Ferma ~~__ .:.._.:'~ ~ ...:- _ceU ,A's,C ' •••_ •• • '-__..__Judeţul --,---..-----'-W--.. ..;~Suprafaţa culţivatu. cu sfeclă. nd,,', I '.~'; ,~"~iil' l' :2 ;;i, .2910,DATE PENTRU IDENTIFICAREA TARLALELOR ŞI,," .;',, ;CulturaOPTIMIZAREA(rădăcini/butaşi an IfbutaşiResturivegetalc-----­~-----9 10FERTILIZĂRII CULTURILOR DE SFlECI.A. , ' 1 .- . ..an, II) .' pe,anur~9 ~~~~_M _11'GuJloide srajd('(t/ba)" '.' ..; 12t.ert~liz:are minj~um JJlI::/h,a16DE ZAHĂR (1)'Amendamente;tJbu'i1718;19Condiţii"mete'i?foloi;ice-P~O..' I{~O qaCO~ CaSq".s ~:E~ ~ (4); ~ ~ ,~ 's, ~3 ~ --- ----;~~'I -' .!..__..J_-=:...I -'5-g /(5) +/~ 8---,--.------ '--'---I---I--,-.:.;----,,----I--=i3:14 15 .-20 21____' •__..... _,_,__• _' •• __'.-~ __J: : __' ,:. _----';--.-. --,--, --.,---.,. -'--- -;-.--,-'.' --;------.- --:....----------------- -'_._--- ---,--'-"~ ----_.~---_.... _._--- -------------------- -'----_._-., ---'------ -;.----'--~ --'-- ---------------------'--' ---'--'_..•._--' -".--'- _._-,_.... ---------------------------- -.---.--";---------------,.. --.-,-- ----,,- ---- ~-------------------- ---~'-'--'-----------------------.------- ------------------------ -,---- ------ ..... --,---- ----- -,-------------- ~----------------!-- --.--. --,--,- --,--- ----; -,-----,- ----- ----------------,..22"23" ,!Precipitaţii in sezonuI; rece'i';Luna. dctomh~ie''f""'j ..,"., ...•Noiem.brie .-Decembrie' fianuarieFebruarielI'lartie19 _1919 _19" ,19,:_,19 __'mm.. ~.~~~~.:'~'~~~._~-~-~ •• ~':'-.-~~.~~~._~~~_ ..._----'!!.....-.-----~-,..fI)'.- Se'vor-'compllltia. toatertib'ricÎledu ial'- "tr'IT ..... ..-.-., ,.,." ..\2) ~~~c~~i,e~,~~căI fx!tll'riţllste; idg~ţ~ s~~ ~~ lCe, .1 ~c,sa~. sem~u,(+/-J, Iar 'UQde Ilucorespund 'sau nu.I~~ :Se peC;1 ,le', IpU ·e gunoi"aplieat (F:= fci-mentat ll'lausemifermentati P ';';·"toAS ăt) şi~anti'tatea (() Se ~P6Cl.~I.c~ p!an:;ll:((f,~=), pre~e~gătoare; A=llctUlllă) şiCl1ntitlltea (e:i:.A/180) ~ P eXL5 peellC unu·· anude 'apheareşicnn titatea'(e::t;'I9S8/30J.' .... '.' - !sint, media multianuală (mIU)M,. '" M_'" ._M M_'" _;:. •__ ~_~M M__,.. ~ -:_.. ,. ~MMMl--F/30), " ,Inginer şef .1.A.S.jC.A.P•se .barcaz!1~

117'"iANl1XA 1·~FORKULELE DE CA~CUl; i(JtÎei"lATE ,\ i~l~;SI5TEMUL ;D~ j:IiE::~r~:LiiAr~E ,fi,l.:xnYSFECLEl ltE1ZAHAR',' :!',!(j' j li· ,;,AsisTATi./:[IE:CAl.:CUlATDR!'I; ilO:'iL,,,;'; n; '1 ',I..l.i.,','F" I~..': HiJ.}nc,:",CPlltPS)tCF'uiu'l '.i,'DQEKco( lo!(2 .. 3I1CKIIA'SIl~. 3~12';; 2'5> ;"C".KS)tCKI,:"unda ~ CN. CP reK::: ,coefi-t:Î-En'J,i i,::dtL'(\C,ti.on(\~~,0 61all'tl?fltil'~,~)';;CN........36'+189JRS) n,'" Lutu)",;' CPJ=l'•.~•••~~n':lRS [!} frF'"'j'CKIIl"~"6:'i"'14':lRS'i"" il:NS. NP.Nf\

100 ONF'LţlmAGOT0110~120.i30.220 pG"'INT ~ 'iI: "". Q 'lu ::;' ,'"'.31:. ...:..... :::1 :::1 :l.::l :1. p.p l:l ~. Q cec :::l .:;1 ::J n~··~~~g~'gn~~'onggn~~~.n~~~~~~~~~nnnnnnoo, 1JI o o Ul. g .... "':O"~,··:~~'g"t! rol'i) '0 ° gţll:LPP.::I /ti cec ..... ~,~g..g.':E.::;': ,g.~. ~·'d(f"~. ~. >:"t l!c''''':-i:.~:",~ '.' "",,",, "o.~o.1-" ~ n,,' .... 1;0 ...."ti I';;l ,ro c .... ....~,o: ....: _~":":l :-;1:.; .... ..1-'''::'' ....g lJl:Ul 1-' 1-'"':! ., -""""'\11 I-'UlmP;o O :'0p X .~« x.... ":::1111 :::r• '(+-·d'~'·;; .... ":'>..,;'C C c• ....... .0. '.; .0 Q). ....12',0.:" ·,,·,;:'~o,,;,t.'.. .7..:. . . '210 INPUTHllnitt't(?odispune.da gunoi dsgrujd tD / N)"IlGG:A::IF LEFT):{WGI(,l}{)"D" THEN 230

"''''''~~'j0.. _::2/J 7:::':"-;.,, :','0..::",'.'1,:-;-', "~" .:'/:: -,':!;1";. ;;-':::::.:: -.~,:.;-;"";' ~~':;>"~'~~;;:7 ':$~C'>' "'.'J ',':',17..V~ '~:E:::?;>:' G!3~r:::' 3BGQ,~t:;'::;: . ~:~, .: :-.:-,~,":: :-,_,~.:,::::D~~O:::'''': te :" bU 3:\'11Si 0 If,LE.F I ,6: (,l~W't'F:~;:" lJ,(EJt- !I1J)E::N,71~IP.ENrrONg.: I~PEP~:ţqqfigj-jr.:i3t';:r9NE: [lOEl'{:o-ftOFJ(-2"*TONE =6010 1fll e980 rrOEN'=I.lOEN,-::.:~:!ll!()j,jt:::l~(Jf;J·fPOţ::PCI •.7;::;'-!".TPN§:;G:qT:~j} :.0,10;:1';":>'" In.n" \'," !' ":: ne:,.;"tî'eulturl\ .(!l IN)"".SEC,.;(1) sou de- Ioed" (t.astati ~, 1,990. IF' . FEr(M:u:""t:~~>.liţlţf-.!,rlpr::ţ:l\"'PL.\ţ:Nr,.,5~iJ~9~E'::PPF.r;-;:;~"qf-T't.1J:lţ~Hl~~::"fiflE:t,;\-TONE :(WTO 101fs1000 ~tOEP"'DOEf~Ti-i5,\'iDr~E:'f'.'J (1' '::'-'\ l:r .. :it;." (,_ "'~\."!I~"· \ " ( " " :'+" ""'\lll:. '1" :.';101ÎJ H'1tH.: II~P,lJT; i1\J;'Pr9S:t;.i,--Ilc·(]T'PlJI-C\'! Ejf. f; ţ;llG R.AM,,,~ **11 ~0 lrOI:.N" 1 NTI(lJd'+~J'I,~,1~1.0;'r(C; •.'O),;:>?!,-(""::;){ ~-*,(,.•p?-+, .. ~3'('~N.),"';(,1 •• ~5,-:~VAf'61) ,t; __'\~;)11110 DUEF"""INT((lqj\li,~k~1j0i\\;>~i~J?11f{sJ\r.~'r~4·+1"5/f'ALC)+'.5)'·" ,1, .." ... il,>.·,115" 1.It:E]''''HH ([0:;,R (1·-10" (-;01 ;,~:!~,.-.-,r;:sil!! (. U+/jţ}/KAL)+.~,J1161:' IT LLF">:(LHu:.l.Hi 'It" nlEN 11';;.) ..I ,!~i ii .t:jli:1I 1;;2 I~, ,>I (;I ,Ol'~~It,I :(;;(O,', 1:;I ~I ~I ..I ~dlij 1: 1:;I !"-J'-

1770 LPRHn"'J··;JABH4>;"de:';JAB(2~j};':I";-:FiJt'1=26 TO/3':LF·rUiH"-·-;:NEXr 1':LF'RIlH I ;::FOR 1=J5 TU 113:LPRIN'f"-";:NEXT IIU'raNT"I"17813 LPRINT' I "nAB( 3) ;~'at" ;TAB,( 7 )';::'t(ll'la":\fAB~ lfi}:,,;'/";D "'~1170 GOsuB 1180iG[lTDil'!0 , .•. '.' .' ..'. '.' ". '.' .. ,H 80 [lOF=1 NT ( 10>(-,( 3~.~:3'"'IIOR),J(1.~'5'~13/flr:rn,;j·_'.'5) / 10 d1[':TUrtN1190 IF LEFTx{[lMd~~l){)"[I"_THEN:,1f!2~-' .".120 GUGUB12f0~GOT01220 •....••,"1210 [~MO:=lNT(10*(H)'';'C...:it10)/(t0''.( ~7):I'10'''''(~IMO)) )*Cl.3';;;-81 An-Oi -1- .5) Il{': I(ElU,Jl1220 GOSUB2880::REM*** ,AF.ISAHE I10ZE'};lRUIE ,Hl'~1231' GOT01100 ..... ..' ..... ..... ......"'., ...:12 f/0 PRINT:lNPUT"S~aclplicat gunoi dia graJd

.,.~Il'1'["1'1910 INr0'THEN'NPHK""NPHK+l":• ""2010 lF::pH (N-.H,(5. 8 eTHEN:GOSUB:''4350'-;r;-;:..:.," ) ti!. . >;~: '. I ;'20203 .INPU-T'!Huhlus .~r.);;::=:;~;H(NpI )tSf-IlJ,:"SHU+H(Npl):'IF8 THEN ijUH=HUfl+l2030'INPUT'1'p~AL'(PPhl)"='(.'; PAL'< N;l): SPAL.sPAIl+PAL+.. 5)-1,10·Z21()0 H=INT(1ee*SHU/HUH;t,.S)/10e2210 JIFpH (5;; B'THEN '.' IN""I NT( H*V+;;5)lUI:GOrO 225.;2220'IF,PH/le.: GOTO: 225." 2230"lF·:BH(] ,:THEN-iIN::::INT(H*85+;;5ll'1eeIGOTO 2258'2240 iINF,INT

~:~2620 IF,IN(6.1';tHEN;PRHH~'hiJnu'~i:GOTO 26402630 f'RINF'Ct60f,'t;'t# .... b(jiiO'~" .::..,>2649 IF·.·.·L:E::~T:o:{miD;ii.;1).~·?O:D':;!\TH[N;27102650 PRINT~'F'I~nlT%t,cirea'tle'asiguraT\8a 'solului 'c,lj"Moli'bden este2660 IFIHO;:o:'~r'THEtl28502860 RE TURN2870 UCA~INT··' ,: .2900 f'RINT'TAB r'': (ur~1~?ttr·rOdr,tc'J\1l1re. l'I'Ied lato)" :80TO 29600GOTO 29,10:11"" UCA";3 THEN GOTO 2950.60TO Z,.6t1

SISTEM DE FERTILIZARE A SFECLEI ASISTAT DE CALCULATOR 129~:.:l'1"\'"""c;';~"l:;L!.lZ"- illzz~';'::.:..Sistemul, compus din Il1ai mulţe programe legate unul de altul, afost scrîs in limbaj BASle şi este implementat pe un TeI"minal de Prelucrarea Datelor TPD), fabrîcat de LE.P .E.R.-Bucureşti),ocupînd un volum dememorie de 14 k.DESCRIEREA SISTEMULUIÎn anexa 1 sînt prezentate ecuaţiîle de regresie cestaula baza SFSAC, .precum şi simbolizărilefolosite. .Au fost folosite ecuaţîî pentru stabmrea dozelor optime economic defertilizant, a coeficienţilor de acţiune a elementelor nutritive şia aportuluilor din rezerva solului. De asemenea, au fost utmzate ecuaţii pentru stabilireadozelor optime experimentale de microelemente pentru rădăcini (ecuaţiile2.3) şi doze optime ştiinţifîcede microelemente pentru butaşi (ecuaţiile.3.2). în funcţie de aplicarea gunoiului de grajd, dozele de N, P şi K ,întrccalculate, ţinindu-se cont de aportul mediu de eleIl1ente nutritive dinacesta (ecuaţiîle 2.4) ..Datele primare cerute de sistem şi recoltate pe teren sînt grupat, înformularele 1 şi 2.Aceste date se împart in:a date prîmare pentru identifîcarea tarlalelor;b date privind rotaţia culturilor şi condiţiile agrometeorojogiceale ultimilor doiani (formularul I);c - date analitice agrochimice (formularul 2).Pe baza datelor. analitîce primare. SFSAC afişează·]a·displayinterpre­-tarea agrochimică a acestora, după care calculează şi afişează dozele brute(necorectate) de fertilizant.în. coJltinuare, .utilizînd datele primare din formularul L(rotaţia culturilor,condiţiile meteorologice, conţinutul solului in argila etc.seefectueazăoptimizările (corectările dozelor). Se ia. în considerare dacă c)llturaeste irigată sau nu, planta premergătoare şi antepremergătoare,iertilizareaşi/sau gunoirea lor, incorporarea in soIa resturilor vegetale (dacă s,a datNsuplimentar, se ţine cOl1tde acesta), rezerva de azot asimilabil din sol(nitric şi/sau amoniacnl) şi precipitaţiile in sezonul rece, comparate cu'mediamultianualădinzonarespectivă; "în final, la distanţă seimprirnă recomandărileagrocI1irnicede fertilizarea solului pentru fiecare taria la cultura specifîcă (rădăcina, butaşian r, butaşi an II); alături de datele privind tarlaua se iau valorile medîîagrochirnice.Rolul SFSAC este de a permite stabilirea rapidă şi obiectivă a dozelorde fertilizant pentru fiecare taria cultivată cu sfeclă de zahăr sau butaşi,·de către fabricile de zahăr din zonă, direcţiile agricole judeţene, ori OJSPA,in funcţie de condiţiile locale.SFSAC a fost conceput de aşa manieră încît să p6ată f(extins in caz.de necesitate şi la alte culturi, folosind pachetele de ecuaţii corespunzătoare.

· ,.1, D~SEllACU, SISTEM DE FEl'tTILlZARE A.S~q..EI.A5lSTAT.DE'CALCULATOR 131întregul siste~ (programul propriu-zis şi cele două formulare pentruculegerea datelor dm teren) ocupă 30";" din memorie şi pot fi extrase directde pe dIschetă în cazul unui calculator 'cu siste'11 de operare CPIM şi compahbIITPD2.61.. ..în anexa 2 redăm listingul programului.BIBLIOGRAFIE>t: '" * 1981~~ InstT;lcţinld pcntrttexeclltm'castu4iilol" ag1'Ochimice ~:MGtodeI.C.P;A" Caietnr, 14, voI. I- IU, Bucuresti.* * '" 1981 __ jvI ~todologic de analiză alJ~ochimică

132LuCRARI ŞTIINŢIFICE, SFECLĂŞIZAllAR,1989, VOL. XVIII 133PE3JOMEcOCTaţfc;{oh5I:113YP.o~,H~HHftperpecc~u,:KerrOpbleHaioJorrCH,' aricnoBe TaOJUI [l; «.HOMO~paMM.()qI3JHWHbIX ,'. BSOOTIJeTCTBnn" C" peKOMeflAaUIlHMU.·· .liaY~H(pUCCJlep;(maTeJIbCIWrO.HHcTHTyraIl ~()BeAeHHHn.~rp()X!IMHHB fiyx~peCTe ,,"llCHOJIb30B3HHb'K ~ ..·C~CTeMe, ye3JJ;I-IblX HCCneAOBa~~!,CKHX OTA,eJIt)B nOqaOaep;eHUH U. arpOXllMHU. obIJra- COCTaBJleHa·.·CH~M~ .. YJJ;o6peHUR. caxap~HOH CBeKJlbl,. qepeHKH nepBoro. li, BToparo rop;a 'c nOMoUJ;bI03BM);CHgeM3, ,CCJCTaBJIeHHaa, H3 HeCKOJIbKo·uporpaMM;·',"CB5J3aHHb{X' 'Melli]J;Y To6oH,' HarrucauaHBYCJIOBHOM EH3hl:Ke BACl1K; II peaJIH30BaUa,'Ha~TepMnHa.n.eo6pa6oTKHAatmb(X (TDllC03 .]J;aHHOM JlaI1HEP. fiyxapecTLc aO'DeMOM Ii:aMm'HB l+x. ,',',' ' ,.,,',-JlelmePOJIb CHcreMbI3~aKJlIOqaeTCnBTOM':lrrOObln03BOJIHTb 6bICTpoe Ho6bCKTRBHOe YCTaHOB~)J;03hIY)J;o6peUllH MR:R(llK)J;oro··yHaCl'K

ERBICIDE INDIGENE PENTRU"COMBATE~,E!l.,I3U~!JIENIL()lt135Combaterea buruienilor cu ajutorul erbicidelor la cultura sfeelei dezahăr es.te o metodă ef!c~ce şi eficientă. Cercetările riguroase şi aplicarea inproducţ~e a r5~0I!la~d"nl(Jr a~es!ora"u dovedit că în to"te conditiile, dinţară's'e 'obţin rezuItate' satisfăcătoate;,foTciSiild:ilivetse,asociatii de:erbicide(Şa ti.p ,'e/şi ,;C61âb;,'1980) .Înultimii:,allis',au: făcutcercetăJJl,pentrui.sinte­~lzarea d~ noi erbJf!qe,:rq!UâI1eşH??~p~ţli).~:s~'.'Fed.u~~';l}iyelul.îmburuienăriila aceasta cultura., Pentru perfecţIOnarea tehnologiei sfeelei de zahăr, inperIOada ~985-1988, Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura şiIndllstr,l"hz,areaSt~clr' d~ Za~ărşl aSu,9stanţ~lor DulcI - Fundulea, in... colab.orare c,uŞtaţl\lrnIe de Cercet~ri.(\.gricol~din Braşov, Roman, Giurgiu,Lovnll,Oradea! !~uceav",:, Carfical, Turda ŞI I.A.N .B.-Bucureşti, au experimentatnOI erblClde romanesti pentru combaterea buruienilor mono- si dicotiledonateanuale din cult;"ra sfeelei de zabrtr.'PE1-I:iAP'8'50\'PE1-DAP'8400~ŢG·)'şi'"ţP~F~PAP-880\ErbieÎdulPEG-8135-15 G'PEG-880 \-15 G'PEG-8802-15

Tabelnl 2Sel~ctivit~tea .. şi eficasitat~a. etbic:id~lor .. indigene pentrucoh:tbaterea buruienilor :la sfecla de zahăr ~ .~.t;.P.C.I.S.~.S.D:.~.Fundulea»S.c,P.C7S.Z..c- Braşov., S:C.P.C.S:Z:_ Roman. S.C.P.C.S.Z._ G,iurgiu. S.C.A. _ Lovrin, S.C.A. -:.Oradcaşi S.C.A.:...,....,Suceava' Media 1985 -19E7~\liBuruieni, q/ha No\;i;n\VRSSii~cilicaţic*Doza{hil.l;.:.kgEpocade aplicare1985 1986 1987 mtdia 'media 19a5~19871;0%1,··1 1" I 1 I totalco~ba~ 10,"1 % total1.. ·.·.·.·~t 15eleCti~1 dica6i;-totalq{ha qjha q{ha :. comba·tere tereq{hiiterecom a'vitatea taica.!l'reVI 1 l\tartm t, 3praşilcmanualeVii I l\:fartor II, nctratatilcprăşit2~3ppipostemergellt97,043,310056710061009----'----1"-,---1---'-__' 1 , , _o 113,2 o 104,0 o 104,7 o9,0-1 I I 1 1--1--1--,-_,__,__,__,__,__Y3/ Olti(;arb + Venzar+ 16+J;5+6 ppiBetanal AM32,2 66,0 8,4 I 92,6 1 16,0 184,7postcmctgellt18,8 1 82,0 1 2,0{standard}--1 I I 1__1__1 ,__,__,__,__, ,__,__v, I PEI-DAP-850 1 + 4",6BetanalAM-II 1v, I PE1-DAP·8501 +Bctanal,AlVI1010056,0 1 41,0 1 64,0 I 24,0 I 77,01 36,1 165,61__1__'__1__1__,__,__,__,__,__6+6 ppi39,7 59,0 1·29,3 I 74,2 I 25,0 I 76,0 1 31,3 1 70,0postemergent3,0I I 1 1__, 1__1__1 , ,__,__,__,__,__•V 6 1 Fusiladcsupcr --1­ 1,5+6 postcmcrgcntBetanal A'M12,7 87,0 I 13,8 1 88,0 8,5 1 92,0 11,6 1 89,02,0(standard)Il12131,04,0;>.~i!l.oe.• o-Oil gi±"'Cuc:'tl'cpli a Iii V,Ilus-a ('xeculal nici o pta~ilă 1l1l'X"111ic,l sau m'U!llaL;\,o I 1I 21 .• 3 • I4[5· I G 1 7 I8I9I10Il!Tabelul 2 (continuare)12I13,,V PEI-DAP·8400 + 2+6 postemcrgcnt 39,7 59,0 24,2 78,7 23,3 77,6 29,0 72,4 1 3,07BetanaI AM,._- ----------- _.- -------V PEI-DAP-8400 + 4+6 postclllcrgcnt 33;6 66,0 18,9 83,3 18,0 82;7 23,5 77,6 1 2,5+ Bctanal AlII,--_. --------------- --V PEl-DAP·8400 + 3-1-6+ postemergcnt 1 10,0 89,7 13,0 88,6 15,8 85,0 12,9 87,7 1 2,0Detanal •. + 3+6 pastemergcnt 2 --PEI-DAP-8400 B etanal- -------------------"10Olticarb Vem.ar+TG-I + Betanal+AM6+ 1,5+ ppi = - 7,9 93,0 6,7 93,6 7,3 93,0 1 1,51,5+6 postemergelit-"----------- ._- --------V u Qlticarb + Venzar 6+ 1,5+ ppi - - 8,3 93,0 6,2 94,0 7,2 93,0 1 1,5+ TG-1'2 + 1,5+6 postemergelltBetanaLAM'"El" ~!ii~iInI>'" d;g~w'"":1

IlB".J\.NIŢN'şicohlboratoriiERBICIDE INDIGENE'· PENTRU COMBA.TEREA BURUrEN!LOR_ Tabe.lul 3. ficacitatea erbicidelor indigene, pentru combaterea buruieni1or· Ia cultura·CScledivitatea Şh! w • la 1 C.P.C.I.S;Z;S;D;=Fundulea,"S.CA.=OradeaS;C.A;· = Turd:iI ·deza .ar, . . ... ···C C· ... ', ...•sree el I 1 A N.B. - BucureştI Ş1 S..P..S.Z.- Braşov-Media pe statiuni' - 1988S.C,A. ~ Caraca , . . ,BuruiOfli. qjha Nota EWRS..DOla/ha;\[odl11Codul 5per.iliGflt ie *],g de ilpliearc total % eficaci~ selcctivariflTlta"qfha comba· tatea vitatcatereAnula~rkolTabelul 4Caracterizareacondiţiîlor climancepe perioada 1985 -"1988 FunduIea.,Luna··'Suma" : . ~ precipi...VlI I VIl1]X I X-'--'1-'-]"1-'-11-]'I-]-Y-'-,-,-,-;I-'-"-'I--'--'-'----'--;--,-'x-,""'-x"':u-II;~~:IPrecipîtaţii,mmMartor 1 3 praşiteY,100 1ma1Jllalt~ -------- :-;:rartor II nctratat, 114,3 O 9-y~Ilcpr{tşit -------~lticarb+Vcnzar+6+ 1,5+ ppiV,1;5+6 postemergentFu~ilade. sllper+18,5 84,0 2,0~ .. Bctanal (standard)10------- ~lticarb+Venzar+ 6+ 1,5+ ppi 22,5 80,0 2,jV 8 postemergent-, PAp-8SQI ---------;;lticarb+VCIlzar+ 6+ U+ ppi10 postemcrgcnt"5 19,8 83,0 2,0PAP-S801-------~lticarb+ Venzar+ 6+ U+ ppi 25,3 78,0 3,0V;, PEG-8735-15 G 40 kg postcmergent-------C;-lticarb+ Venza r +6+ l,j+ ppi-16,3 86,0 2,0 1,5V,jOPEG_8735-15Gkg postemergcnt-------ppi .--C;lticarb+Venza. r +6+ l,j-l- 20,0 83,0 2,0V PEG_8801- 15G 40 kg postemergent" ------- ~lticarb+ Venzar+6+ 1,5+ ppi9,1 92,0 1,5 1,5"9 PEG_8801~15G50 kg postemergent--:,. ,. .•. Qlticarb+ VenzarT~'" PEG_8802- 15G____ Olticarb+Vcnzar+Yn PEG"8802~ 15G6+ 1,5+30kg6+ l,j 1­40 kgppipostemergentppipostemergeiltBctanal* Nu s-all executat pra~iJe '1l1eean~ee s~u mUI1uale"maJpu li;1 la VI'Nota EWRS I I .,e/felil'ilale: ,... '....... .. .: , _- pen.fJ ·(~.-zinHi niCi lin fenomeIl. de htoxlCltate;1'- nI,l nPtele desfcdâ sînt distruse În totalitate.9 ~ pa" ... , . . ... .lil1/f1l efir:IIC1llllt: .,.. .. ~...... 01- P ~ buruleTliJc sînt coml)i'\.t~lt? - .9::l-100 I!,:·· .~ ...>crbicide1e nu au avut mCl un fel de ehcaCltelte.19,1 83,09,5 92,0--:-- -;[ec1oran+Venzar+ 6+ U+ ppilJ,l 89,0 2"l~ 'FusiJadc sl1per+1,5+6 pQstemergent~Bl;et~a:,:n~al'- --:-__I";;,;,,;,,,;;,,;--~,I-=:::,~~__~I_~::-;:----------;---- Mccloran+1"0"'+ 8 : 1,5+ ppi 9,0 92,0 1,5'\'n !- Fus i1ade super+ 1,5+6 postemergent~B~et~a0r:'a:'.)__--,-.-:---;l--;;;-:-~-;--1-:::7-----1---::-::- ----------;-- Medoran-VVcnzar+ 10+ 1,5+ ppi 7,3 94,0 1,5\'H Fusilade supcr+ 1,5+6 postemergcnt 1;21,51,51985 49,1 25,3 13,7 6,5 10,9 74,8 76,5 23,6 18,1 10,5 .71,5 21,8 ~102,J1986 30, I 86,2 12,6 29,0 18,9 52,4 66,2 16,9 24,1 71;0 3,0 37,9 448,31987 31,2 33,1 27,6 69,9 40,1 26,1 29,5 56,4 20,4 )j,1 65,9 60,; _475,81988 37,4 24,7 61,0 65,6 .52,6 76, I 62,1 16,4 54,8 42,2 36,0. 25,7 j54,6NOC1l1ala 36,4 37,5 27,3 40,9 61,4 71,9 66,0 52,8 41,5 28,5 43,5· 43,9 561,6(Z/ani).Temperatura, °c Te~lperat"llra medie anuală, °c1985 ::-7,5 ~9,4 0,8 12,j 19,4 20,0 21,6 22,2 16,4 9,7 3,9 1.4 12,01986 0,6 ~3,2 3,8 13,1 17,8 20,8 21,2 23,3 17,7 10,3 4,2 ~2,,4 11,5)987 -5,2 -'1,8 -o ,1 8,8 14,7 20,9 24,2 20,j 19,2 9,8 6,5 -0',6 11,01988 0,8 0,3 5,1 9,2 16,1 20,2 24,6 22,6 17,4 8,8 -0,5 -0,5 10,5Normala -2,9 -1,0 4,0 10,7 16,1 20,1 21,9 21,4 17,2 11,1 5,2 0,0 10,9(28 ani)tate, cu eficacitatea de 87,7%, s-a obţinut la V o , cind s-au aplicat 2 tratamentecu 3 l/ha la fiecare tratament. SubstanţeleTG lşi 1'G-1'2 (tabelul 2)aU fost testate în anii 1986- 1987, în doze de 1,5 l/ha ; eficacitatea incOlIlbatereagramineelor anuale a fost de 93%, depăşind varianta standard (V,)cu 4°;{}. 'Produsele de ţip PAP (tabelul 3) ,in doză de 10 l/ha, a avut Oeficacitatede 83°,\" apropiindu-se de V 3 , varianta standard:Dintre erbicidelegranulate de tip PEG, cele mai bune rezultate s-auobţinut la V o , folosind PEG-8801-15 G şi la V llcu PEG-8802-15 G,-undepractic a avut aceeaşi eficacitate de 92% raportată la varianta martor netraţat,neprăşit_ Produsul Mecloran 35 CE a avut cea'mai bună efieacitatedintre toate erbicidele; folosit în doză de 10 l/ha, eficacitatea a fost de 91%,depăşind varianta standard (V 3 ) cu 10 %_Eficacitatea produselor testate a fost detenninată şi in funcţjedetmliditatea din sol in momentul aplicării, atit pentru cele aplicate odată cupregătirea pat:u~ui germinativ" cît şi ct:71e postcmergente.Şe consţatădin... cafaeteriz~n~a :,datelor,nlet~orologicepentru ,z()uaF u1?duleacă precipitaţiile lunare în perioada 1985~ 1987 sînt mai micUaţăde normal (tabelul 4 şifig - 1) - , .Producţia derădăciui(tabeIIl16) a fost influenţată de corelaţiastrinsă

~o~43,8 1100 46,41100 35,0 1100 41,7 1100 Mt:lll,781 4,91 1100 ,Mt.13,9 1 31,7 12,61 27,1 7,3 120,8 1 11,2 126,8 1 30,51 000 111,0 1,23 1 25,3 1-3,68 ' 00039,6 90,4 32,21 69,3 1 32,61 93,1 134,8 1 83,4 6,91 00 °111,511 4,0 I~I-O,9126,0 1 59,3 1 32,8 1 70,7 1 24,0 168,5 1 27,6 I 66,2 1-14 ,II 000 1 12,101 3,33 1 67,2 1-1,58' 000?'~'Iloe.~ oI31,9173,0 133,8 172,8 126,2 174,8 130,6 1 73 ,4 1-11,11 000 111,8113,61 173,5 1_1,3 '000---1---1--'-1---1---1---'---1-1---'-.--'---'---'-32,51 74,2 1 33,9 173,2 125,0 171,4 30,5 1 73,4 1-11 ,21 000 111,921 3,63 73,9 1_1,28 1000*C11 Cl>cqlţia ]a V J nu s·a cxccuţaLnici o vra-şilă mCCUlji6i Salt malluâlă,o I171 PEI-DAP- 12+68400+Betana.l AM8 I PEI-DAP- r:; +68400+-r;,. • :Lnaln.:~.~----9 I PEI-DAP- 3+6+8400+Betanal 3+6AM+PEI-DAP-8400-1-Betanal AM-----10 I Olticarb+ 6+1,5+Ventar+ 1,5+6TG-1+~ .. ':mal·· A7.~I23 1 4 I 5 1 6I 7 I 6 1 9 I 10 I JI M13\14J'abelul5 (continuare)I 15 I 16 1"27,5 62,7 30,6 65,9 29,5 84,2 29,2 70,0 -!l,9 00.1) 12,25 3,57 72,7 _1,34 1000-- -------------------1-31,1 71,0 30,3 65;3 27,5 78,5 29,6 71,0 -12,1 000 12,053,56 727 _135 00033,576,4131,3165,3129,2183,4131,3175,0 1_10,31 000 111,9313,73 175,9 1-1,18' 0011,30,4 165,5 32,5 192,8131,4175,01-10,31000112,0 3,76 1 76,5 1-1,15' 00~i'lg~~~~.~n~i~11 IOlticarb+ 16+ 1,5+Venzar+ 1,5+6TG-F 2+Betanal AM1DL 5% 4,07 2,461% 5,40 3,380,1% 6,9A 4,361,542,303,1531,8.1 68,52,69 tlha3,69 tJha4,83 tjhJ.DL 5%1%O,i%0,380,921,27I'~O"~...~

~ .~80~....'"7060~ 50~_ .r.ol-e; 3uW'0::20Q.10)_dII,, l\, ,\,\~,01234 5 6 7 8 91011 12 oi i j 4567891011121985-40Z,3Imm} 1986-1448,31- PRECIPITATII LUNARE--- PRECIPITAŢii MULTIANUALE 1NORMALÂ}1\I \" ,~ ,,\O, Z 3 4 -5 6 7 8 9 10 11 121987-1 475,8101 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 121988..,.{ 554, 6 J?'~ţ.:'2l.o8~ogog,.• 30.20+10(·1 p~T~~7.,-,~~ttF-=':;""""'~~±O~~;;;~~~-J;:I~~;;,;;;:"-'~""~~-I-ZI I 19851"31I:~I - MEDII LUNARE1-101 ---- NORMALA-TEMPERATURI_Fig... 1 ..=.Caracterizarea... condiţiilqr.cli Ill aticţ in anii 198}=1986 FunduleaTabelul 6Influenţaerbicidelor asupra producţiei de rădăcini şi zahăr la I.C.P.C.l.S.Z.S.D.- Fundulea, S.C.A. ~ Oradea, S.C.A. = Turda.S.C.A. - Caracal, I.A.N.B. {li S.C.P.C.S.Z. - Braşov~ Media pe staţiuni - 1988Producţia de rădăcini Produclia de zahărmedia pe staţiunimedia pe staţiuniDozaModulnSpecificaţiede aplicare-'=1, kg/hazahăr,g.~diferentasemni­diterentficaţiasemni­t/ha %biologic tJhaJicaţia%u> TI "__1 1 1 1__1__1__1__1_'_'_'__'__'__'__"'o234 , 6 7 8 9 10 ]l IZv. Martor 1 3 praşilc53,5 100Mt, 12,4S 17,66 1100 nIt.---.1 manuale I I 1 ' ' ' ' ' ' ' ' _v,13,9 25,91-39,6 00' 12,53 1,56 20,3 1-6,1---.: ' . 1 1 1 1 1 1__•__ ' • _v,Martor·II netratatI nepd'it I I I--1(standard)I 1 1__1__1__1__'__'__'--'__'__v, Olticarb + Venzar + 16+ 1,5+8 Ippi44,0 82,2 1- 9,5 11,781 6,49 1 84,7 1-1,17I PAP 8801 .. postemergent 1--1--1--1--1--1--1---1--1---V 5 Olticarb + Venzar + 16+ 1,5+ 10 Ippi43,4 81,11-10,1 12,0 I 6,73 I 87,8 I-o ,93____·1 PAP - 8801 . poste~ergent 1 1--1---1 1__1__1 1 '__01ticarb 6+ 1,5-i­ 'ppiVenzar + Fusiladc 1,5+6 postcmcrgent46,6 87,1 1- 6,9 12,3017,10 192,6 1-0,56st\per+ BetaualVa 01ticarb + Venzar + 16-1-1,5+ Ippi41,4 82,9 1- 9,1 12,531 5,58 1 72,8 1-2,08___1 PEG-8735-15G40 kg postelucrgent I 1__1__1 1__1 '__'__'__v, Olticarb + Venzar + 16+ 1,5+ ppi81,4 1- 8,3---1 PEG-8735-15G 50 kg pos~emcrgent I 1 1__1 1 1_....__1_6+ 1,5-j- pplOlticarb + Venzar + 40 kg postemergent 14,1 82,7 9,4PEG 8801-15Gv "45,212,1816,05 186,8 1_1,01...._.__1_.__._.. 1 _12,451 5,85 1 76,3 1-1,81!Ci~Z~~I" ~~I~it'O":;:OI

144 A; NIŢA şi colaboratoril ERBICIDE INDIGENEI'ENTRU COMBATEREA BURUIENILOR;::I6" '"I o,00IoI I o~ ~~, ~,I I I I I II -'"- '"'" I l'~,::;'"~~o o oI I I I I I~~~I()Ol;'o"""C'l"'"";' >-;- > " .~..§=:~" ~" el? o :;Ld o .... d o ~cd,,!(~~.... ·00 .......~ "' .~ '" .~ "'u~tiu " ou ·.;nt."' ... ,....±:.'p... ;!;p-< .±:.'.p... .o~+f:Qo o o~[.1.dQ ~rf:'p:j'",, ~~ "., 0,ro~!m.• ",'~--M o o o o o o--Nlf"l..bD l()~ .b.O ~bD~ o"., o"., o".,o. ~~ "I ~ Istaţiuni, cea mai mare producţie (53 t(ha. reprezentind 99% faţă demarto~rul prăşit) scaînregistrat la V", cind s~aadministrat Medoran 35 CE, îndoză de 10 l{ha.La produsele granulafe de tip PEG (V6 -O- V11) producţia de rădăcini. a fost cuprinsă intre 82,7 şi 86,1%.Producţia de zahăr obţinută a fost influenţată de conţinutul de zahărbiologic (%) şi de producţia de rădăcini la ha. • . • . • .Cea mai mare producţie de zahăr de 7,35 t{ha reprezentind 96% s~aînregistrat la V 13 (Medoran 8 l{ha).CONCLUZII1. Alături de erbicidcIe de bază (Olticarb, Dual, Diizocab asociatecu Venzar) se pot folosi şi produsele PEI~DAP~8501 in doză de 4~6 kg{hapentru combaterea buruieni10r mono~şi dicotiledonate anuale. Aceste er~bicide se vor ap!icaodatăcupregătireapatului germinativ şi vor fi Încof­.porate cu comblnatorul.2. în vegetaţie, pentru combaterea monocotiledonatelor anuale se voraplica erbicidele PEI~D}\P~8400 în doză de 2-4 l(ha şi TG~I,TG~F2 îndoză de 1,5 lfha, Se vor aplica atunci cînd gral11ineele anuale sînt în primelefaze de vegetaţie (3-5 frunze).3. Asupra prodnselor granulate de tip PEG, celor emulsionabile detip PAP şi Mecloran 35 CE, fiind testate numai în anul 1988, nu ne putempronunţa asnpra dozelor şi folosirii în producţie, unnînd să se continuetestările.lllDLIOGC (; q. p (1 i 1] N., 1976 - IlIetode statistice apUcate 'În cel'cctădlc agricole ~i biulDglcc. EdituraAgro-:;ibicii, Bucureşti.DEPORTMENl' OF SOME INDIGENOUS HERBICIDES (EMULSIVE AND GRANULATEDUSED 1'0 CONTROL WEEDS IN SUGAR,BEET CROPSSUMMARYIn.order toimpro"J'c thc· sugar-beet· culti·jation· technology ,. in ..theperiod 198,5-: 1988 .-at Le;. P .c'LS.Z.S.D.·- Fundulca,in collaboration with SC'Fcral rescarch stationsof theCfJU ntry, therc wcre testecl indigenQl1s herbicidcs, presented as fi. code, to controlannualweeds~Thc herbicidesapplied.siuwltaneouslywiththeprepa.rings ofgertllinatiOllbed;:wctc: PEI- .. _DAT' ..J\500 ina

146 ANIŢAşi; colaboratoril" ERB1CIDE INDJGENE'PENTRU COMBATEREA BURUIENILOR 147' .... ".•. Amdng thcgmflUIated.'preparationstypcPEG..880t and8802, applied in clases of30-50·'.kg/ha ilgainsţtheannual,mono~anddic~tyledonouswccdsJ the efficiency was 92.percent ascQmpared to the control plots without wccding aud herbkides.The I"0oh:rops'prodllction obtain~d...vaşdirectly influcnccd by tha prepar

A;',NIŢA'ştcolanoratorUERBIClDE INDIGENE PENTRU COMBATEREA BURUlENlLOR 149·'l'â.fJdtc.Tl1be{/e ::LISTE VON .,·ABDILDUNGENGaţlCU, AlHn~n(hlnsg"pcriodcul1dWiil~\lng"b.r'.:îtc'FOIl ,prol1ierten HcrbizidcnSelcktbitiit tllld Wirks,unlwit der iuhi.l~di5chen ffetlJi:zidcf'llî diel Beki.impfung­'JOll Vllkî~iutern hei Zm:kcrriilJ{', in: LC.l-'.C,I.S.Z.s.O. - FUlldc..~a, S.C.l:>.C.S.Z. - :nra:,iU'J, S.C.P.C.S:/',.--'---Roll1un, S.C.P.c:.S.Z. - Giurgiu, S.C.A.­Lovriu, S.C.A. - Opdea uml S.C.A. _ SIlCC,;J.I.3. Mittcl ,ud Statiorlcn in elen, jahrcnt9S5--'--- t987::: ,',', ,',' .'", " .Sc1ekti'Jitiit, \Ind ',' Wirks:J:mkeit.der;i:1Hi.qdischcnHerhi7:idll ,.liir tI.ie Bek:impfnng'16n, UJlkr~i\ih~l"il beidcrZuchniih~,itlL('..P.C,1.5.Z.S.D.--::- Funulllca, S,C.A.6ral.!l.'a;S:C;A. ,'~,Turda, S.C.A . ..,...,cara·~al, I.A.N.D. .,..· D~Ikarcst tindS.C.P.S.Z. - Hraşo'I.{Mittel ,auLSt~ttil)lleH:,19S8:.CharakLer1:;ieclIIg '/0,1 h:li~labcdillgllllgcn ;n

CERCETARI PRIVIND PR0J)UCEREA DE INOCULPENTRU TESTAREA RIZOMANIEILA SFECLA DE ZAHARAL. NEGRULucrarea cuprinde' o expunere succintă-asupra:cercetă.iilorefectuate.peIitruproducereatinuibiocul cqrespunzătorpfmtrutes:­tarea. soiurilor de sfeClă de zahăr faţă,derizOIuanie, ,irived~reasta:­bilirii gradului, d~ toleranţă..,~au de,~ezistenţă la ,h9B:Jă,; in", cad,tulexigenţelor pe care,leridicăl.l.meliora!eap!llntelor:: _ .. ,' , "',' ,În prima etapădec~rcetare,s-a realizat obţinereaunuiinoc111deocamdată. nestandardizat,., pentru .,ca in. etapa ,aldoua,săcores-'pundăcerinţelorstabilite planului de ,acţiun~; InoculQl,repţezintă.o suspensie ·densă de eistospo,ri mat~riaparţin~1.1dciupercii?oly:-,myxa betae Kesldn,' ,care 55. cuprind~ şit:ton:OZDm~l_

152 AL. NEGRU PRODUCEREA DE INOCUL .·f'EN"TRU·.TESTAREA RIZOMANIEI l53is-a dat in Italia, în anul 1950, pentru ca boala să fie descoperită in zonelecentrale din Europa, curind în Alnerica şi Japonia (in anul 1968) cu toatecă putea să existe mai. înainte.Spre deosebire de alte maladii, rizomania prezintă o complexitatedeosebită,motiv,pentrucare nici cercetările deceniului 80 nu au elucidatincă cele,mai subtile procewal~ intimităţii biostructurale şi biofuncţionalegener"ţe decupl\,lcel",r doi agenţi p"ţ"gel1i ; ,Pl\'i'ius şi ? ci\,percă microscopic~.'.~fţvra..•.•cor.p,pl

154AL. NEGRUu roliferarea tesuturilor care determină anun~j~e... s~mptome,Paralel c ,P I t' "" ţesutului respectiv au loc modlfIcan ale reac-IIDI în int ' 'tatea.Cltop asmad exempluIcaîn procesele metabo1"lce, enzimaIe,honno-ţiilor biochiml ce , ca e t ec modificări in ceea ce priveşte raportul dintrenale etc, ~upă, c;:,::r~l~e ~a de exemplu, intre Na, Ca; K, Ca; P, K etc,anuIll;;;c::~vur~ste scăde:eahidraţil?r de carbon in raport cu substanţeleSeIl1 n , ., e,;izate de unii cercetători (1, 5, 6), " ."protelce,.s< '.' ·.·.,,·t ." a toxinei rizoneina" este cauzată de converSIa. '. t Ipoteza ca sm ez, ," , " " E2. n '., ". v .' cctiv a virusului El şi a enzunelclUperCll ,dintre celedouaf' enZ1mee'n~~fdllp'ă următoarea relatie biocibernetică:, I poate I leprez ,

. 156AL. NEGRUPRODUCERF;l\. DE INQCUL PENTRU TESTAREA RIZOl\'lANIElr 157Factorii din mediu pot fa\'oriza mai multe·sau mai puţin apariţia şivolutia rizomaniei, î~ scns~l că temper~t~ra ~~pri~s~ între 12 şi. 15°C f~e'; 'ază p'rocesul de mfecţlC, În acelaşI tlmp, umldltatea solulm trebmevonz _ f' e potrivit de , , b'I't-t" '1'excesIvă, pentru aSIgurarea ma ~ 1 a,u zoospon ar clupersaiile deoarece " d 'd - IIt' , tdacă 111 peno~ .a:111 num~ru. o~ es ~ m~~ m,:re ŞI vret;~ea es eC 't asă infectia este mInIma suu chIar lnlubata, fundca zoosporll nu ses~t ~işc~ în soL Un a~t f~ctor hotă~îtor es~~ reacţia chi~ică a solului.. î~PIc" la un pH cUlmns !TItre 6,0 ŞI 8 mobllltatea zoosponlor este ma'omasensu

158 AL. NEGRU PRODUCEREA DE INOCUL PENTRU TESTAREA RIZOMANIEIîn continuare, a fost inoculat un număr de 40 de plante crescute Înghivece; cite 2 Într-un ghivecicudiametruLde 20 cmla deschidere. Inoculareas-a făcut deocamdată cu o suspensie grosierădecistospori,În prealabilinoculul a fost păstrat 14 zile la temperatura camerei, pentru a înlesni germinaţiacistosporilor. După 15 zile s-a repetat inocularea, În aceleaşi condiţii.Ghivecele au fost aşezate În una din sere de la staţiune.Pentru conservarea inoculului sint în curs de experimentare umlă~toarelevariante:1. Păstrarea inoculului ·într~o soluţie izotonică de glucoză, dar şiin alte concentraţiL2. în lnierede;albine,collcentraţianaturală.3 ...1n5tare uscată, din fragluente mici de rădăcinuţe cu simptol1iulevident al rizornaniei, după uscare la tenlperatura camerei.· se păstrează.inpungi de hîrtie.4. în stare' IiofiJizată, numai in lllăsuraposibilităţiide a.colaboracuo unitate care posedă aparate deliafilizare.ObseTvaţiiIeasupraplăntuţeloraf]ateînsetel~de la. Braşov v?r. fiefechlate la finele lunii decembrie şi celelalte În ultnnele zIle ale IUUlI lacnuane.. Una dintre problemele căreia iiacoIdăm un interes deosebit consttiin.· ·determinarea ·.substantci toxice) ..·.incrilninattl, ·..deproducerea proliferăriisistemului radicuI3r ...alsfecIei pină •.la .. simptomuI. numit de "barbă" Toxinain cauză merită a fiidentificatăpriD metodebiochimic~şiapQiexperime~1­tată peplant~. de sfeclă indiierite staţii de dezvo~tar~.Ip. cazulîn care pnninjectarea plantelor cutoxina producătoarede:nzomanIe, aceasta vaput~~servi in loc de inGCll1~i de oricare aJtărr.etodă, pentru testarea. toleranţeIsau a rezistcnteifatăd~rjzon1anic ~i ar puteas\l fieutiIizată decătre amelioratori,obţiiIind rezultate lUai sigure şi intr-uIl timp mai scurt.Indiferent de realizi'irile ce ::;e VOf obţine prin inginerie genetică. testareadiferitelor soiuri de sfeclă va trebui continuată, deoarece unele caracterepot fi mai labile sau se pot modifica prin adaptare sau de alte modificăriintra- şi, intercromozon1iale.Ne prOpUneTI1 cain cursul ~nului urm~tor să realizăn1 un i110C111 purificatşi corespunzător pentru a fI standardIzat; d~ aseU1enea, de a extrage·toxinaprovocatoare de dea experImenta.INTERPRETĂRIComplexitatea rizomaniei ca struCturăbioUlalformaţională,spre deosebirede oricare m,~l.~die, nu numai a sfeclei, dar În general privind patologiavegetală, a iU9itaJ upînsemnat număr de cercetători să .întreprindăstudii şi experimente pentru cunoaşterea şi combaterea aceste} bolI, careameninţă culturile sfeclei de zahăr. Deşi În ţările Europei centrale'. de a~proape patru decenii se efectuează cercetări mig'lloase,cu cheltUielI manşi cu aparatură de laborator din cele mai ulOderne, deocamdată rezultatelenu sînt Încă satisfăcătoare.în ţaranoastră,boalaeste Încă În faza deextindere ;problemapreveniriişi a combaterii acestui flagel·trebllie să constituie însă o problemă dela nivel national.în pr~zent se efectuează o muncă foarte activă, centralizată la I.C.P.C.I.s.z.s .D-Fundulea, realizind În timp relativ scurt, progrese insemnateşi promiţătoare, cudeosebir'e în domenilllameliorării,pcntrll a crea soiuritolerante sau rezistente faţii de aceastrl maladic decimatoare a industrieizahărului.Deoare'ce mn abordat această problEIDă nUlllai de citeva luni şi a lipsitde documentaţie străină de mare însemnătate;cunoscînd din fitopatologiepracticarea metodei cu inccul de testare a rezistenţei plantelor fată .. debc'­lile fitopatogene, am considerat că această metodă poate da rezultate bune·şi în cazul rizomanic!. Din literatura de spedalîtate, am aflat. că. abia decurind În unele ţări seprepqră un. inocul.standardizat şi conservat prin 110­filizare, am iniţiat primele experienţe" în·. colaborare cucadrc'de cercetători'de la Fundull'a şi Staţiunea Braşov.în acest scurt interval de timp, aufostrcalizzdc urmrltoarele problErae:1. A fost preparat un inocul, deocamdatăin:pllrşideci ÎnCrl nestan~dardizat, însă care nc-a dat rezultate în experimentarea de inoculare a plrmtuţclorde sfeclă de zahăr.2. S-a realizat un studiu p~'ivind ciclul evolutiv al parazitului, ltitht vivo cît şi "'.i[ tJitro.3. Au fost executate preparate Iuicroscopice, parţial la Staţiuneade la Arad şi integral la Braşov, făcînd observaţii asupra următoarelorfaze: plasmodii intracelulare, cistaspori Inaturi dispuşi natural in ciorchine,la Braşov au fost puşi în ('vidc1lţ;'t şi zoosporii ciupercii Po!ymyx17bctae.Aceste reaHzăripot fi considerate ca satisfăcătoare faţă de timpulprea scurt de lucru, in să acestea trebuie completate în vederea trecerii delafaza de tatonare Ia aceea de'experimentare'ştiinţiiică,confornl' cerinţelor.Pe baza observaţiilorefectuate, considerăm că obiectivul de importanţămajoră constă in' următoarele probleme:a. Prepararea unui inoculplIrificat şi standardizat, pentru a pute(~ fiPlls la dispoziţia cercetărilor de ameliorarea sfeclei de zahăr, Ca metodăpentru testarea toleranţei şi a rezistenţei faţrldc rizomanie.b. Determinarea, izolarea, purificarea şi experimentarea toxineisintetizatăprin procesele de conversieenzimatică.Aceste obiective nu pot fi traduse infapte decît printr-o documentaţiesatisfăcătoare, prin dotarea laboratoarelor cu aparatură absolut necesarăşi adecvată cercetărilor de prestigiu.Rezultatele obţinute sînt Încă modeste, dar promiţătoare.

160 AL.!iEGRURESEARCH REGARDING THE PRODUCING OF INOCULUM FOR TESTING RIDZOMANIAIN SUGAR-BEETSIJ;\l;\fARYThepapercontcnts ashort informatiol1011thcrcsearch,mrk carricdoutin l)rdcr t o,produce an inooulum. suitable. fortcstingsugar~hcetcultivaTs .rcgharding tile rhizomania, •. ilIetoIerance of the disease Of the resistance. within the hounds of rcqllircmcllts rai!îcd hy therlaut selection.'During the first rcsearch stnge thcrewasobtaincd an inocu1t11l1, not yet standardizec1;whcrcasin ihe second stagc.thc:inocululll\VaS alrcady snitahlc for the rcquiremcnts establishcdby the aetion plan. Thc inoculum i5 adeuse suspension of mature cistospores bclonging ta the:flllgus J'olymyxa bda!! ·.I{cskin, 'which' hastn contain niso the: chr01nosome ofARN-"/irll.~·:,BNYVV, ei tl~cr Gntire, ,.or the main fragment::>, o.f it.TheinoculUll1was experimentcd in hot-houseconditÎoilS, on 40young ;mgar~beetplaritsatthe tr.mpcratureof 20-24o C and a modcratcexcessi'lc humidity. The firsi inoclllum .vasapplicdwhcn theyonng plantshKamIlU OCHODHble lJaCTliUbI.I1cIIblTaHHe HlIOKYJIJIHllMeJlO MeCTO B TenJIHlJUblX yCJIOBHHX }Ia 40 paereHHSlx caxapRoH;cneKJI:bI (ncxoAax) np" TeMnepaType 20-24°C H npHBJlaJKHOCTll cpaBUHTeJII>lJO 60JlbIlIOH. TIep­EbIH HlI.OKyJIb 6bIJI npnMeHeHc Torp;a, KO}.ţa BCX;O,Il,bl lIMeJIn 3-5 JIHCTbeB, BTOpOH - lJepe3 15AHeH, IlCnOJlb3yH 2 r HHOKyJlR, npOBepeHHoro Ha MIIKpOCKone c K3tIeCTBeHHOHTOlJKH 3peiIHII-.I1CCJIe)lOn3HHH D CnU3}1 C coxpaneHneM HHOKYJlSl npOBOAHTCSI C 051TH BapnalITax. B U3C­"TOHllJ,ee upeMH MbI He pacnOJIaraeM pe3YJIhTaT3MH Ha6Jl1o]l;eHHii, TaR KaK ORn ew,e Re saKOll.­1.ieHbI.DPOBOp;wrCH uCCJIep;OBafmn, KaCaJOUlHeCH 83aHMO;u;ellerBH51 epepMeHTHhlX CHCTeM, 8Hpycali rpn6Ka, npoueCCOB KOHBepCHH 11 CIIHTeS3 TOKCnH, OTBetJ3KlUlHX sa paSMHOJKeHUe nOBpeJK-;n;eHHofl TRaHH li OTorpaqJapOBaHhle UHTO~nQPblC nOMow,blO OllTH'leCKoro M.UKpOeKona

LUCRĂRI ŞTDNŢIFICE SFECLA' ŞlZ.f\HAR,.198.9, NOL;; xvm, fiREiÎJLTAT~OBŢlN-lJTE:'CÎJPm,YIRE: LA.COMPORTAREA UNORSOIURIDE S:FECLĂ DE ZAHĂR FAŢĂ DE VIRUSUL RIZOMANIEl.A.··.D.ONCILĂ*" AL.MACQVEI**, A.' PUŞCţ\ŞU**;1. ARMENEANU*** 'în .'. perio~da 1986-::-: 1988 s:":,a testat. un' sortimerit de. SOlUrt.r0!1lâncştţşi străine iJl yederea,s.tabilirii toleranţei faţădeatacu,lvirusuluirizomaniei sfeclei de) zahăr. Testuls~a efectuat pc unteicnputcrnic'infectat. .Rezu1t~tele e..,idenţiază o sensibilitate ridicată faţă de ataculvirusului la soiurile autohtone, sensibilitate concretizată in frecyenţele.ridicatcaleatacu1l1ij70,6% -89,3~Yo) şi producţii micide rădăcini ,(3,5 tjha-6.7 t/ha). La soîurile tolerante frecvenţaatacului a, fostcupril1s~,între 33,3% şi 65,3%, Jlroducţiile de ra­'dăcini: şi zahU~'.ajungind·Ja.cea 20·.tjha, respectiv 2, 129. t/ha.; . . . , . . .i".'Semnalată iniţiaLîhIialja,înperioâdâ1950'--1955,iar în prezent înmaî multe ţări din Europa,Asia, cît şi în Statele Unite ale Americii,rizomaniaeste eonsideratăunadinIlolile cele mai grave ale sfeclei de zahăr,avînd în vedere pierderile mari de recoltă. pe care le provoacă. Pierderile,care pot depăşi 90% la producţiade zahăr fasnerentabile culturile de sfeclăde zahăr dacă sînt practicate pe 'terenuri infectate. .Una din căile prin care se diminuează efectele negative ale virusuluiasupra producţiei este obţinerea şi cultivarea de soiuri care să fie cît mai puţinafectatede acesta; din a,~estpunct d~ yeder~preziutăimportanţă cunoaştţreaIllPduluicumsecomportă actualuLsortimeut de soiuri faţă-de,virusu1în cauză..,... . ,.!, ...' .....:ln lucrare se pre~intă mediarezultatdor obţinute în pdrioada 1986 ___1988 cu-pri"ire-Ia comportarea unor soiuri româneşti şi străine fâţă de virusşi a pierderilor provocate de acesta. ,MATERINLULŞI METODA DE CERCETAREExperienţa,ampl~satăpe o solă puternic infeetată,de la C.A.:P .Bogatajudeţul Mureş, a avut ca scop stabilirea comportării unor soiuri de sfecl'Ldezahăr faţă de virusul rizomauiei şi il pierderilor de recoltă provocate de acesta,materialul luat în studiu fiind:'- soiurile româneşti Bod A,?, Braşov, Braşov 519, CT 34, Loyrin 62,Monorom, Polirom,.. Româuesc 7, Stupini;.· . .. . ..*I·C.P.C.I.S.Z.S,D. - Fundulea; **C.C.P.P. - Bucureşti ;***tI.S,Z; Ludu~

lQ~A." DONCILA ştcolabora.torllCOMPORTAREA UNOR SOIumDESFECLAFAŢADEVffiUSUL RIZOMANIEt 16&.... ' '"- soiurile tolerante Ritmo, Turbo, Rizor aduse din import; pentrustabili~ea pierderilor, acelaşi sortiment de soiuri a fost amplasat şi pe un terennemfectat.Semănatul s-a efectuat în luna aprilie, utilizindu-se sămînţa tratatăcu Tiradin75.+ Apron 35 +ProII)et?66SCO, în4pz~4e8pO.g.tlOP\gt+2,5o·I/IOOkg sămînţă,. pentr." preyenirfa')-tacu1tIi patogellilprşi. dăun~to:rilor\de sol. • . ..în cursul perioadei de vegetaţie s-au efectuat lucrările corespunzătoaretehnologiei de cultivare a sfeclei de zahăr şi s-au făcut observaţii asupracomportamentului şi dezyoltării planteloLin condiţiile unni puternic focarde boală.în luna septembrie s-a detenninat frecvenţa atacului şi s-au recoltatprobe în vederea efectuării analizelor de laborator. Testele biologice s-aurealizat prin inocularea mecanică a unor plallte - test cu suc extras din radicelelesfeclelpr bolnave . Preparatele P':'lltI:U' illv,:,stigaţiile de microscopieel,:,ctmllic~ s:im f~c)lţ utilizţrid C\\mat"t!alfr)lnzeleplantelor test, eşantioa­.nele fiind examinate la microscopulelectronic IlSc500..~ f!..... 'i:.2 ~~ '0O»Cl ClC!J ... '00L.---WOJOUoW19 UlJi\Ol'--r---------------------~__t6.S Wdtl-..------------ -- ;----i(i\OSDJ 8ZvoO>o a:>ọ ....o

t t1hO.Legendă: t::::::J teren neinfecta \g:20;>tl~t=l;»

__+~~,1'i8 A. DONClLA. şicOlaborntorll COMPORTAREA UNOR SOI'(J~IpE::S~CLArAŢ~DE VmUSUL RIZOMANIEI 169"o.cm""-o- ....-oo .-'" o -oc ..c'" Ec'"~c cE~'" '"~ o ro- - '"O~I'0'" '"> In."c'"-' '"mO'"~O o-.o-."' '"~m::JlOg218 1627281 6602272 552612612129Tabelul-RczultafeJe c()mpnrati'.'c al~caraet~~isticil~i:de proa~cţi~ la~'iJi~ril~"te~-tat~i~'c:6ridiţii de atac'deriz,!p:1a~,i~52JB;7704:32996553

170C0i';'CLUZII, I:Soi~rile a:ufohto~e:dovedesc :~ensibiiit~te ridicată f~tă de virus,coi:i~retizată pri~"irecve':lţii,mai-ede ati'cşi niveluJinic la prod~cţia de' rădăcinisizah~r:·•..·:> j': ..•.•.....;.. ,"., ,," "',.0,.""':, "',.,"."': -.,",,1"'" "':/,',.":.,""','," ': ,':•.' "-.',',,','.' o,' ,'." ' ,,',' ,o, " ,',',. '2, Soiurile toleran:te, ln"condiţiile unui teren puternic' infectat, rcaliz'eazănumai aproximativ 1/3 din potenţialul de producţie, dai randamentuleste aproape de 6 ori mai m'are faţă de soiurile sensibile,: 3, Cultivarea soiurilor tolerante rămine alternativă prin care se poatediminua cel mai mult efectul negMiv al atacului'virusului, unele din acestesoiuri putînd ~ealiza'peste it/ha; zahăr alb pe' soiurile puternic infectate,CodcFigllre 1 -1Figuyc 2Figuri:' 3Figure 1Table 1Table 2"1BLIOF1GURES! (" : > .•... ;i\"crage ~rcq'UCncy ~f p1ants attackedAveragc;yieltlofroob:ropsA;reragc ;content in, biologica~ sugarAyeragc:productiorţof;,)vhite jsugn.r,·JTABLES'AFlEC 11 A 11

172A.. DONCILA şi'colaboratorii '~LUCRARI şTnNŢIFICE:.. ,SFE:C~A . ŞI .z.AJiAIt.· 1989, .. VOL.. xvrrI . 173PcaYJlbTBTbJ Bb!:RBliJiII DbICOKj'lOtJyBCTBHTl'-JlbHOCTb MecrHblX. COPT(jBK. nOpaiKeJUJlO BUycoM"'YYBCnmTCJlhHOCTbtlblpa:maeTC:H ·B', nO~blweHlIoji. capTon ,K . nopB~eHlHOBnpY(;(}M•. l.Jy~­~CTB;I;eJlbHOCTb Bblp81KaeTCH Il,' nOEbIllleHHoii qaCTare nopi:pKCHuii .(7~,'6}~ ~89,3%) H a3~lj3!JUXYPo)KaSixKOplIeiL (3,6 Tjra""':'6, 7 TIra) .YsblHm::.nHEl>lSCOPTOB ,llaCTOTCl nOpa>KeHH~,' ,~o ~~65i3%, ypomail KopHeiiunpOAYKumr caXapaJJ;~HraJo~npIJ6mI3HTeJlb Ho20T/ra,CO(mwr~CTBCHHO2,129 Tira.PHCYHI,HPUCYHOK 1 - CpeP;H}l~ qaCTOTB ,. nopaJKC!.'lIblX paSrcHllllPucyNOK 2 "~ Cpe]J;HJ.IM YPQ)J{aH •. 'KopacHPUCYHOIC 3 _ CpeAHHe31IaqeHJ.I.fIC01J:ep>KaHlUl~110J10rH1.jeCKOrO caxapaPUCyHOK "'.1 - Cpe;rvuUI np0J:lYI{UliJI 6eJloro caxapaTABJlHUblINFLUENŢA GRADULUI DE TOLEjlANŢA.LARI:z;OMAN1AASUPltAPRODUCŢlElDE ltAIlAClNI SI ZAHAR.LA UNELE SOIURI DE SFECLA (II)ILEANAGABRIŞ, GH.PAMFILTa6.aut{â J ­Ta6Atlt{Q 2 -Pesy.1JbTaTb1.6Ho.norUlleCKIlXBCI1i:lITaHll fi ~I ".neKTpoull O~!lmKp OCI{Onn tleCJmX I;CC~,"'1e;nOBamli~Cpa6H1iTe,IJbHi:lIC pe3y.nbTaTbl np();l.YI{Ti1BIIhlX ~~p.al{TepIICTHK llO;ll.onblTflblx cop-TOB npHllopa:m:emm pa9BerB.nellileM }(QpHenS~a studiat influenţa atacului. de. rizomania.'(exprîmat prinindicele bolii) asupra-producţiei de rădăcini şi zahăr şi asupraconţinutului dezahăxlaunele soiuri de sfeclătde'zahă~:Rezult,atele aratădLin condiţiile anului 1988. IaD 'creştem~jndicelui.boIiiCu ,0.6 :seînregistrează o 'scădere aprodlicţiei derădăcini cu ,1 tfha. iar la. o creştere a indicelui bolii cu 0,1. pro7ducţiade: zahăr,alba'sdl.zlltcu 1 t/ha,Soiul TURBO,prezint~,ceaIllaiscăzută valoare a indicelui,bolii (:12.7) şi realizează producţia de rădăcini 37,5 Yha..şi deza.hă~alb. 1,7 t/ha,situindu~se>pe 'primul( loc între,

174ILEANA GABRIŞ şi GH.PAMFILGRADUL DE 'I'OLERAN"l'1\.LA RI.zPM~J;'lI~ŞI ;pI1ODUCŢIA DE RADACINI 175.MATERIALUL ŞI METODA DE CERCETAREExperienţa s-a executat in anul 1988 la Staţiunea de Cercetare şi Productiepentru Cultura ;;feclei. de Zahăr - Braşov in cîmpul experimentalde ia C.A.P .-Tărlungeni.~rtodadea?e~areaexp(:ri"nţei-,-.dr:eptunghilatiu-+ Cu 10 variantein 5 repetiţii, ,rnă,.iI ll "a p"rcelri, r:rcolta]:>ile, 10 m 2 ,.djsţa l1 ţad" semănat 50!20 cm. S-au semănatm2nl1",~gI9merulrla. c 11ib.;npul.de sol a fost brun depădure, cu pH ~. 6,4, indicele' de azot 3,55, fosfor mobil 70,1 ppm, potasiumobil 196,2 ppm. în 1988 s-au aplicat următoarele ingrăşăminte: N 244,P 259, K 84, plantă premergătoare fiind cartofu!.pentru ex.perimentares-au folosit soiuri de provenienţă diferită.Soiuri C'U toleranţă ridicată:RizorTnrboSoi1tri cu. toleranţă mrdieRihl10Dora si Lella. Albert"ine si CresusS.E.S. ~ BelgiaMaribo-AustriaMaribo-AustriaK.W.S. - R F .GermaniaFlorimond Desprez-Franţa""'" .,' .: .. : ..... :. :":"'':. .. .>Soiuh româneşti: Braşov. 519,Mon~romşiBirsaLa ,.ecoltare, inainte* deco]etares-au făcut observaţii asupra asp~c;tlll.uivizualal rădăcinilor şi s-au.repartizat pe 3 plase conform notaţieifolosite de LT.B. ~ Franţa:_ sfecle sănătoase al căror pivot este corect format şi nu prezintăbarbă radiculară de tip rizomania;--.-sfeclefoartebolnaveal căror pivot prezintă simptome de riz0':lla.ni.a: proljferareJortea radicelelor, necrozarea ţesuturilorvasculare, ştranguiareapivotului a cărui dimensiune este redusă;;--sfeclebolnave - .obţinuteprindiferenţa dintre nmnărultotal şisuiti" celor. două. clase.•. ".Rezultatele. a"estor observaţii sint exprimate procentual faţă denu~mărul total de sfecle.pin ceI r2 valgri de observaţii s,a calculat indicele .bolii care exprimăsimptomele: .•.....•. . .... .... • .. .Indicele rizomaniei c= % sfecle bolnave + 2)( % sfecle foarte bolnave2La recoltare s-audeterminat producţia de rădăcini, conţinutul in zaharo~ă(OS) ,producţia de zah~r:alb, rezultateleinterpretindu-se statisticprin metoda de analiză a varianţei, luiud ca martor soiul autohton Braşov519.Pentru calcularea corelaţiilor, au fost utilizate datele privind producţiade rădăcini, couţinutul in zaharoză, producţia de zahăr alb şi notareavizuală a rădăcinilor,' exprimată prin indicelerizom(luiei".Datele climatice care influentează manifestarea rizomaniei (precipi~laţiile şi temperatura) sint prezentate in tabelul 1. .aI . ",.,,.:: ,o~ :trl~ •;.~. "" i •• r-:' '"oi ",,' '0'..... 00, OI'" .... '"o'"•h:!:. - "l. '" ",'o "', '".,:l g ..,' ",'"0:., ,(E"..,';;' N.:: '" .... OI"'. t'~.~ ..,'",''" oci: '" .... OI-o"" "" '" '".... .....",' o:: ,,,,' ",' o' ",,''" '" '"-. .f!?".~ s ..... .....c'i:" "" "'.'6 0: ~i s· ."" '" cJ:S~E ,o~" o .E'

lLEÂNÂhĂBRIŞŞtGH..'PJ\:MFIL17 66 __------,-e------'----------S videntiază faptnlcă precipit~ţHle aui stimulat infecţia, incepind, cada a IiFa a l1;,nii maL(60j9 mni) şi ,~ontinuînd cu decada 1 a.,dll1..d~C '(45 3 mm) l'!sătemperaturIle imedll pe qecade{ 15 ,SoC decadalunu I~,ntdecadaa II-aşi 16,2°C decada a IIIca) au menţinut un ritm lent,1), 15, ea ;înlulJa iulie precipitaţiilede 75,7nnn in decada a II-a şiDe ase~e~ade21,3°C în decada a .III-a au filvorizat apariţia simptomelortempeia li în ultima idecadăa lunii iulie, şi a simptomelor foliare de înr~dlcuarea fofiajului soiurilor sensibile;galbenlreî pind,din,...luna.august,, , "S-il,mam,. 'festat u'!fenomen de' 'disparIţie~cf r i PIaitele de sfeclă, kilU înnegrit şi au putrezit începînd dina,pl~nr~;ă~inii, astfel că ,pînă ~a _r~c~ltarf au disjJărut,.L,,; analiza ,micr~­Vlrf~ _ d ' labOrator, la virful radacmllnu s-au aflati agenţi patogem specIs:Oplca~irii plantelor.C.a un aspectsecflndar, pe unele rădăcini s-a evifinpu t re '. ,',dentiat Fllsa"1 lJn , s~', "" "'_, Această ~isp,arIţ!e a pli'ntelo~ d.esf'Ţcla ,bolnave rizomania a fostt" şi In l)teriltura de speclahtate;semnaIa a ,',' '!REZULTATE ş~DISCUŢIIInfluenţal ~o!ullli ş!~ simI't;U1el;~r'adicJ.:l~revizuale asupra produc­, 'd rădăcini ŞI dezabaralbestepreze,ntatam tabelul 2,ţlCI ~ marcăin CFprop()rţi" de rădăcini sănăto"se, scade, odată cu creştereaei de rădăcinif"arte bOlna"e la t.oate ~()iurile experimentate, Expropor/;erafic:şLc~mpa:at~cuprodllcţiaide~r~cl~c!nJ şi de zahăr aI? (fig,Prl~Z) otservarnţa VarIaţia producţiei d'Ţ radaClm m funcţie de SOI, pre­1 ŞI 'variatia producţiei de zahăr alb .în', funcţie de.soi urmează aluracum Şiiei de'fădăchlisănă~oase.propo~ dicelebolji exprimă silltetic cele două, clase de valori. Cea mai" /' valoarţa.indicelui bolii o prezintă soiul Turbo (12,7), care realiscaz~~7 5 t / ba prodllcţie de rădăfini, cu un 7Por ~oarte semnificativ dezea~atfh';si 4,1 t/ha producţie de zahăr alb cu un sporioarte semnificativ25, 5 t/h~uJ1J1atdrsoilll R,izor cul,3 ilJdicelebolii egal cu 16,3 şi carede f: iză318i t/ha producţie de rădăcini, cu un 'spor foarte semnificativrea ;~e~t/ha$i. 4,D9 t/ha' producţia,de" zahăr alb, cUi un' spor foarte semnidet'~ ele 2,8 t/haJaţ~ de soiulma~torse,!sibil la rizpf'!ania.flc a I Soiurile Ritmo; Doraşi Eena au r'Ţalizatproducţii de rădăcini cu-. intre 22jt/ha (RitToşi Lena) şi 25,8 t/ha(Dora), cu un spor foarteprln~ificativ de 10 t/haşi,resl'ectiv,13,~ t/haşi producţii de zahăr albsem. se între 2,9. t/ha (Dora) cu un sporfoarte semnificativ de l,7t/ha;cut~/ha (Ritmo) şi 2,3 t/ila (Lena) c 11 un, .spor foar~e semnificativ de 1,42, (Ritm o ) şi un spor distinct semmfJcai'v de 1,1 t/ha (Lena).t/ha Deci, soillrile .Ritmo, Dor,,:. şi L~nase situează mult sub nivelul so­. '1 r Turbo şjRlzor la ambu mdlcatorI.!Uri °Soiurile AI1:>e~tin, şi.cresus,aureal!zat,produfţii ~e rădăcini cu di-nesemnificatIve fata'e,de somnle romaneştl sensibile.feren,e t . ... .. .GRADUL ··DE TOLERANŢA t'AIUZOMANI.A ·ŞIPRoriUCŢIA DE RADACINt 117•.* * fi- • •~ • fi- fi- * *fi- "" ~ *~ S1 ... ; ~~ r:;, :g ~.. ~.N O' o~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~~ ~ ~ ~ i ~ ~ ~ md• 11- * li- *'****,** ... fi- fi- *q~~~ş~i!;.~~ Ţi s: ~ s ... oogo'"g""oel'" 00o~o oo'" t-oN00'"~~ ~o el1 Io o00...,t-o00n ~ o o ~ N ~ ~ ~ ~~ ci ti g ~ ~ g ~ ~ ~oo'"

""'\' .H8 J:LEANA.GABRIŞş~ GH. ?AMFffi ,17P60';/.79LEGENDA~~ 0;'0 ~qdăcir.j sănăloos~ ,' ~.•• (1/0 ·râd5'cini faor-Ie., bblQove 40____ 'producfi~ de rădăcini35L'EGENOA:____ _%.fod,ăc.ini .săniiloaseH'~'''''. ('j-:,'rădăclni fo'ortJ bolnov~···.·.,·:··:··.f····,··· '.. ,. ; :', ':. ' ". :"',.----..... pro'duc;!io ,de lz'?Hăr JO;i,9l.iE c"N.;: 60oO',30 ~~EJ.Oc.EC(i3015QJ~ 603,0 o ~.:::,o" c,o~o"~u2010.~~... ~,;",,'"o'00.,....'i::' ~q,.~"

i60'".::,l:~,.liwÎLEÂ.l'lA.GÂ.ll.!lIŞ·şi'c;~.];)~~,t:"-", o o .,., o>S·i .c !': '" 'O. .,.; O· .....~ '" o· '"~."i 'r; '"'"'O. O~"""" -. 'O. "". ..... "'. -.,~ .ă:f; ::li\.l!iU;ljl o OII~%.,.,;:)'" "" !:l !:l .,;, .. -~~ '" !:l~t; • i'·" . ......Ca o rezultantă. a densităţii şLgreutăţiimedii pe rădăci'năse lor~.mează prpctucţia de rădăcinI. . ... ..... .... ... . •Se remarcă .faptuL~ăpm

'""'"'·ILEAN'AGABRIijiji:GH. PAMFIL,.__• 0. ..",-_.,- ".~GRADUL DE; TOLERANŢA' ~ARI~OMANIAŞIPRODUCŢIA DE RADACINI 183.:C!~N!J_lIIWOS. ,Tabelul 5;RizOmailia - '1988 Tărhiilgeni - Judeţul' BraşOvInfluenţarizomaniei asuprap'rod'ticţieide rădăciniData semănatului: 13 .aprilie Data :recoltatului: 3 octombrie~g:;

,184 GRADUL DE '!'OL"ER..A.NTA LA RJ~OMÂNlA":'ŞI PRODUCŢIA DE RADACINI185Calculînd corehiţia existentă între notaţia ~izuală a rădăcinilor expriInatăprinind~~ile ;rizomaniei eşi producţia"derădăcini (fig, 3) rezultăcă la o creştere a"indiceluLboliideO,6 se înregistrează;o rată de scăderea;producţieLde;rlidăcini cu 1 t/ha în condiţiile uneicorelaţiifoartestrinse45Referitor la corelaţia dintre indicele rizomaniei şi producţia de zal>ăralb (fig, 4) remarcăm că o creştere a indicelui bolii cu 0,4 se reflectă prinscăderea producţiei de zabăr alb cu 1 t/ha, în condiţiile unei corelaţiifoarte semnificative; r" 0,804***.'i)'2 .,"BRAŞOV 5:9"MONOROI'!• ALBERTiNEy, 36,702 -4,70BXr:; O.804~l(~e:;:' 3.L: 'Y40" BRAŞOV S19" HONOROM" ALBf.RT.tN.~y " 40,844 - 0,669->r" 0,776·...15"elRSA"TURBO•"BIRSA10sRIZOR "TURBO "11,52,02,53,5 4,0 4,5 5,0ProdU(ll.a d.z~or alb, I/ha10 ·"Fig. ~ .-CoreJaţia .între indicele rizomaniei şi producţia de 2aMr alb10 1S 20 2S 303S 40XProdu,!ia d. rOdă

"186rr..~t\.NA'GABRIŞ· şi':GH~'PAMFILGRADUL DE TOLERANŢA'iĂRIZOMAN:rA'şr'-'PR()nUCŢIADE .~ADACINl:.BIBLIO"GR'AFIEiSI\l.5i40J>.BRAŞOV >'9• MONOROMALBERTINE.CRESUS·DORAY~ 98784 _4,86>xr~0,>66,. Iflo+>fA n.o ny fi us, 1985'.,...;.. Rlti.;0I1tanic;compte rendudes travatij:effectuescn 1985, I.T:B.--'­Paris p.176-216.arI ~Cdll1,an g i"P., 1987~-'bţfezioJ1c cd inciden::asltlla produttivitadet v.irtHsdelia Riz01llmtia in alctmi genolipi di . Barbabietola da .zilccltero. Phytopath... medii i26, p. 91-99.E: o c 11 F" 1982 - Dic RizoJllania dcr Zud:el'rilbe, COJil ptc rendlt 15e CQngres d'hiver LI.R. B .Bruxelles, p. 211- 238.THE INFLlJEN,CE (jFTHE TOWRANq;; IlEGREE OF IlHiZOMANY U~ONTHE ~RODUCTIONOF lWOT-CRO~S AND OF SUGAR INSO~fESUGAR-BEET CULTIVARS (II)SUMMARYTheauthorshave studied the influcnce of the rbizomany ouset (e:x;prcssedin the disea.seindex) upau thc produetionof sugar-bect fpOJ"CfQP:!:rand sugar aud uponthe sugar contcntin.eÎRSi\RIZOR·TURBOsome sugar~beet varieties.' '.' . . . •........... ..• . ",' . "', '.' .'. ,.,'.'The"results' sho.,,,- that undh'!condi'tions ofthe' 'year 1988, wh~n. thedi~ease index' in;'creased by 0,6, a prodnction decreas~of 1tjha'\vas n~ticed,andwhcnt~c disease index increa-,'~esby 0:1;, tAo 'productiouof whi;f:e'suga~decrcaselilitJha.; .' ..... , ,', . _ ' .',. Thţcultivar ,YURBO'sh6ws'the:1owestvalue' df;thedisease itidexJl'2,7) and gi'res ayie1d of root-crops 37,5tjha;and ofwhite·;sugar1.,7 tjha'.!I1tliis ,~;ay, TUR,qO': bplongs thfi.'~irstpl.a,ce,?-mQug the"ten,cultivai'g sftidied'.as'fl:?the tolerance degrce of rhizqmany.. ' ,\,.'>\I~~,-Ţ16=YIL-.-P1l,,.trizoma.niei şi. conţinutul dezaharoză.CONCLUZII17 ...14 15 ...lA z.ohonJZO. oS' -)"t' ment'inerea" id 'cultura sfeclei.~r: r~,;; .~ n~e:;tec6rifaftdăC:ultiva.1"~a''tate 'cu TlZo111al1xa , " ;; . "d·"'····· ",asigura,obţinerea unor pro ,, 'duetll de ra aC1ll1>Conţlnu1ul Ul: .'de zahăr a te~etiuril~rsoiutiiDr:f61erante, carede peste ,30 tjha şi zahărde peste 4 tjha. .' ., are nU rezintă toleranţă2. Cultivarea lSOll~:~;:tese:S~I:~:;e~tabilă I:n puuct de vederemania, pe tereuurl e m t tialului iufecţios al solulUI.mic şi duce doar la creşterea po en,Figttl,c 2- ..Yariati~~•.i.~: v.is~al, .~~o~.

188ILEANA GABRIŞ~iGIl'P/U\IIFIL GRADUL,DE TOLERANŢA LA RIZOM:AA-rA ŞI FRODUCŢIA DE RADACINI 189" ..' . i . r,'- " •.•,,',. ',' 'ci l'annl-c-19SS quand l'indice de la maladieLes rcsuJtats montrent qU'(J~ c.ond~tlOn~ l~ rocluct"ioude racines de 1 t/ha, tandis 'Ine~ O1ugmente de 0,6, .s llntN den BcVermiIidemng derWu:,ze pr o u K'1d kt'vonl ti a,. el elll . . ...•. ; .,' W .h'hug,un,gcer Erllo"hung des Krankhcftsan::cichens::.on kh 't' anz~ichen5von O,i ver,minderte slch clIC CISSZ UC ­"-lon 0,6; bei ciner, Erhohung des ran els'. ..... .... ..... .....'kerproduktion mIt Lt/ha, .....• , " '. . >\v t dcsKrankheitsanzeichens (l2,7)u ndDic SorteTURBO ·zei.gtden 111ednghte~l1d:~m:V~reisszuckerptodukti0r1von i,7 t/ba,realisiert eine Wurzell?foduktlOu van ~7'J t~a t .' ·····t··. die in.' Ailhăngigkeifvan Toleranzgradiudemdiese Sortedieersteunter den zen ar eu 15, . . .gcgen Rhisomanie studiert :",urden.T~"-BLEA.UX, ". d B n ·pcriodcavril-1. • ·t Ca 5 dansla zone c . raş-ov e . ,~e6teU1peraturcset lespr.;clpl al.,n .octobrc1988.. .."i'1d'dla maladie surlaproduction de mrioes.. \L'influence de la sohrtcct d: t.· ~'.pl~~

CERCETĂRI PRELIMINARE ASUPRA GRADULUI DE TOLERANŢAAL UNOR SOIURI DE. SFECLĂ DE ZAHĂR LA.RIZOMANIAIN ŢAR:ABIRSEIILEANA GABRIŞ.Autoareaprezintă ... rezultatele.. cercetărilor. efectuate J~ ,_ Sţatinneade Cercetare şi,Rl'~ducţie p~ntru Cultura SfecIcideZabăr.~~.. Braşoy, priyincl{;O}llp()_rţa.rţ~p~(}r.soillrL cl~~ţeclă "dţ. zah~r}arizomania··\:.':i: __'', ._-_--.-,~ _':" _.:' Deşi rdzulfatele sint parţia;Ie, se conturează unele conc1uzi1cujs+â.dl"idicat 'decefţitridiIie:' CeIe- nlai' -taleiante--s~all- doveditsoiurile: Rizor şi TurbO ,iar soiuţ Ritma prezintă. toleranţă>mij;.loc~e:-SoiurileTomâneşti--care-au-f()st~experimentate-~,Braşov 5-19,J\Ionorolli, Birsa s-au dovedit sensibile Ia dzamania., .Seimpuneselecţia,Jn direcţia ,spoririitolera:pţei _,soi:urilq:­Jarizomania in,ţa,t:a, n~astră.Extinderea Tizomanieiin lume 'şi, în spedial, în Europa',"precum şi·evoluţia ei -ca flagel-major al sfeclei de zahăr, a mobilizat forţe ·impor,tante pentru găsirea metodelor de luptă pentru eradicarea ei (agrofitotehniccchimice, biologice, genetice).· Un domeniu prioritar· -iri· cercetarea agî-olic:>mi,q~"el ]:j?QmelIli~i, U,C;olJ~Uţlli~,;c;re

192 ILEANA GABRISCultura.J..oei,llltato:lData semăna.tuluiCondiţii de experfUlentar.t2i.IV .1987 25.IV.1987~iO(lul seroănatu1ui manua,l mecanizatData.· recoltăriiTipul de so.1Indicele de azot,;Fosfor mobil.... I5.X.1987- ;3,95.70. 1 ppm6.X.1987U1Q.nUIlIcernoziomoid cambic6.84.615 ppm115 ppmLa recoltare s-auideleriniltilt i pr

19~REZULTATE ŞI~ Influeiiţasoiu lui. aSl1praproducţiei'der~~~~,i~i, conţ~Il;~tulu iînzalla~o:~ăşipl"od'ucţieid~ ~alj~, : ,',.', ' :~",,' '."',' :,'", ,'.,",,' alb·' ", ,," " ,',',','Teren infestat, Tărlungeni - Judeţul BraşovDISCUŢII:Soiul 'şi tipul de sămînţă' influe~ţează producţia'de răclăcini şi de zahă­,alb comparativ pe teren infestat şi pe teren' sănătos (tabelul 2),Soill1oV-I Rizor SesV-2 Rizo:r AustriaV~3 Rizor AustriaV-4,"TurboV-5RitmoV-6 Braşov 519V.,7MonoromV-8Bîrsa50,016,117,745,115,112,047,011,7Producţia de rădăcini2 3s.d;* 25,1, 182s.d. 22,2 159s.n.d."'''' 16,6 119s.d. 21,3 153s.d: 17,0 122s.n.d. 13,9 100s.D;d. 10,5 75s.n.d. 10,5 75PL- 5%=5;22DL 1%= 7,10DL 0,1% =9,59Tereri: săn~tos> 'S.C~P;.t.S.Z. '" :.J 'Braşovov-:r ·Rii~;·· Ses, , ,s;d.V-2.Riz~;:J\~~~ri~: ~. I.~~d.V~3~izorA~stri?-V-4 TurboV-5 RitmaB-6 Braşov 519V."7 .Mon9romV-8 Birsas.d.ş.d.s.n.d.s.n.d.s.n.d.,DL 5 %"'=3,621%=4,930,1%== 6,65•. -to_ sămlnţ1l dta:jafă -~­.. sămînţă nedr3Jată,. Rjzo-lIlania ,,1987=0,71=0,96=1.:10dife_renţazsemnificaţia4 , 6 7 8 9 1011,5 ... 14,0' 2,5 312 1,7 ***'** 15,7 2,6 312 1,Ş ***I2,7 12,9 1,5 187 0,77,4 **15,4 2,6 312 1,8 **3.,1 12,8 1,5 187 0,7, 9,8 0,8 100-3,110,6 0,6 75 ~O,2-3,1 13,0,' 0,9 ' 112 0,1~ 0,7:1~ 0,98=' 1,32I 3 I 4 , I6 7I 6 I 9 10119 8,0 *** 16,6, 7,1 ,125 • 1,1 'i*"''''-IlO 1,1 * 16;7 6,5 115 0,8 *113 * 15,6 6,3 IlO ' 0,6107 3,1 16,1 6,2 109 ' 0,5 :l'108 ,I 3,-16,4 ,6,3 '111 ' 0,6100 16,1 5,7 100 1;·,:112 5,0 ** 15,9 6,3 IlO 0,699 -0,3 16,3 5,8 101 1,Soiul Rizor Scs a obţinut cel.,. mai mari producţii de rădăcini şi dezahăr alb, atît pe teren infestat, cît şi pe teren sănătos.Pc teren infestat, soiul' Rizor Ses (sămînţa,' drajată) a realizat la producţiade rădăcini 25,4 t/ha, cu un spor de 11,5 t/ha, iar la producţiade zahăralb 2,5 t/ha, cu un spor de 1,7 t/ha faţă de martor.Conţinutul de zaharoză este dependcnt de soi: astfel soiul Rizor de provenienţădin Austria (săminţă drajată) şi soiul Turbo-Maribo (sămînţădrajată )au depăşit soiul Rizor Ses cu 1,7°5 şi respectiv 1,4°S.între cele 2 variante Rizor de p~o':~nienţă de Austria, firma RiibensamenzuchtSes m,b.R sămînţă drajată şi nedrajată remarcăm că la sămînţanedrajată se obţin doar 75%;,la pro~ucţia de rădăcini şi 57% la producţiade zahăr faţă d~ varianta drajată. : ,Soiul Ritmo-Maribo (sămînţă drajată) a realizat 122% faţă de martorla producţia de rădăcini, spor nesemnificativ şi 187% faţă de martor la producţiade zahăr alb,cu o difercnţă ncsemnificativă de 0,7 t/ha, situîndu-seatit la producţia de rădăcini, cît şi la producţia de zahăr alb şi conţinutulde zaharoză la nivelul soiului Rizor-Austria sămînţă nedrajată.Soiurile româueşti nu sînt cr~atc pentru toleranţă la rizomania şi sevede clar că în teren infestat realizează producţii de rădăcini şi de zahăralb nerentabile (fig. 1,2).' ' ,De asemertea, soiul şi simptomele' radiculare vizuale influenţeazăasupra producţiei de rădăcini şi de, zahăr alb înteren)nfestat (tabelul 2),S-a reml.-ln;a t,cl~.asem'~I~.ea J căproPC?rţia de;r;ădă.sipi sănătoase l ş~adeodată cu creşterea proporţiei de rădăcini foarte, bolnave la toate soiurileexperimentate, Exprimate grafic şi comparate ,u producţia de rădăcini şide zahăr alb (fig. 3 şi 4) se observă că variaţia producţiei de rădăcini şizahăr alb, în funcţie de soi, urmează alura varianţei proporţiei de rădăcinisănătoase. Faptul este explicabil deoarece rădăcinile 'sănătoase ca aspectau dimensiuni normale.Indicele bolii exprimă sintetic, cele 2 clase de val~ri. Cea mai scăzutăvaloare a indicelui bqlii o prezintă soiul Rizor-Ses (40,4) care' a realizatsporuri foarte semnificative la producţiade rădăcini (25,4 t/ha) şi laproducţia de zahăr alb (2,5 t/ha) ,Soiurile româneşti Braşov 519, Monorom şi Bîrsa prezintă un 'indiceal bolii cu valoare mare,(71,1-77,7), ceea ce contribuie la obţinerea unorproducţii mici cuprinse între 10,5-13,9 t/ha rădăcini şi 0,6-0,9 t/ha zahăralb, ,Variaţia indicelui rizomaniei şi a producţiei de ~ahăr alb la diferitelesoiuri experimentate este ilustrată în figura, 5.Paralel cu' creşterea iildice1ui 'bolii ',scade 'şi densitatea exprimata prinnumărul de plante recoltate (tabelul 3): Diferenţele foarte mari dintre densităţila diferitele soiuri apar prin faptul că la soiurile care nu prezintă toleranţăla rizomania, plantele pier în cursul perioadei de vegetaţie.

lQ~Produeli a ~eir~dădl1Î (i.lho). ( ,,1, .' -"--. 'i ~"i- ~);;Leg~.o99: "IZZt:ţ~17e~is9ry~lost'cq~ :~irerl !i~f~t,,1. ii' !>\l\J7,5Productia dt••t"lt alb lt/""lLegend6'IZZJ teren sănătosCJ leren infestat;6,55,53,52,5Fig. 2 - Producţia de zahăr alb -la diferite soiuri de,' sfeClă,'de zahăr ~o~parativ în_ţeren~S~Jl~tos_şi Jeren ,iniestat 'i", ~~.L j lfig,;, l,iTi !J?1"~oţlucţia; ,d_~r~d~cinillLAifet!ţesoitlrid~>sJţclă.cle2:allărconipaţ~tiv;in_ iI)h;uil 'L i ţţ,ren:jp"fe~~r ~ţ:tef~_l}s~P.~tos ;1r> J,i linli;Imediat după răsărireilihifaii.i'd~\d6tH~'âb~ne,am observato innegrirea intregiiplăntuţe ,atî~r~dăei~~ţa,~îtşL~?ti1edoanele; fenomenul a decursfoarte rapid determinind pieHea pla~telor.' Din probele ridicate nu am identificatla microscop agenţii patogeni care au produs putrezirea. Este posibilsă fie vorba de un atac foarte precoce de rizomania. tn cercetările ulterioarene propuneUj. să examinăm p,inteste..confjrmarea virusului. BNYVV.. tn cursul perioadei de vegetaţie nu am observat pe aparatul foliarsimptome care să ne semnaleze prezenţa bolii la nici un soi.

Legendă:% rădăcini sănătoase-;~ rădăcini foarte bolnoveproducjia de zahăr albŞimpţome rqdicular~vizuale [%1Productia d~'''' .zahăr alb !l/hoJ...........'.",'.501.51.0,..... 1.0 ':]5 10,RIZ,pMANIA-1987"Fig; 3:, 4/Varia.ţia.' simptomelorMicuIarevizuale':şiap'i,bducţieideo,; iI

,~. 'e-,"'';'12~ohiol\~ailororiiBirsa"~'"I;;" .~t1J'~o· ....,......t:ll:lo,;::l.r:;'A,;.'g.('DS.h~Eo"'§('D ;N"g;r;.,~'ţX ... ~"l ~ij•~(ta;rc:tl-&.tr~.·lt§'-0 s ~~ {t. ~-, '"'" '"-----·T~--·~~____,~__,__,·- __.,...._---__,.---~, ,;,,-~~ ~NEi'~g~~.­e:".':.(ţ":;:oNo5:l>zl>J,-:-J% .1'",.1''9'«'$-d 01'-'l~~l' '«

202GRADUL DE: 'TOLERAl'iŢA A-ŞF'ECLEI>'LA. RIZOMANIA IN ŢARA BtRsEI::;,__c_"' __203CONCLUZIIl. In cond~WIT~-uîiuiterenioarteinfestat, c;;m est~' cazulla C.A.P.Purcăreni, comu,na 'TăŢlungeni, judeţul BraŞov! şi: cele mai tolerante soiurila rizom aniaexisteIlkpeplanrilOndial'aureali~atnumai 5p% din producţia.de rădăcini şi 3p%:din pr()dl1cţi;:t de,zahărall( faţă, de PŢ odu 9ţia obţinutăpe teren sănătos. .. '. ",'" .•.... .. ! "'.!"2. Pintre soiurile 'străin';: ~Ţ;;a't;; p~~tr'; tolera'1ţălariwmania,soiulRizor Ses a obţinut cele mai 'mari producţii de, rădăcini, urm~t de soiurileRizor (Austria) \_săminţădrajată ~ şi Turoo"Maribo, care. au realizatproducţii de răd~cil1i cU 2,~ t/ha şi respectivcu1 4 ,1 t/J1a mai mici, dar avindconţinutul cl.ţ,z"haroză mai ridicat 'gu J,7'5 şi respectiv' cu 1,4'S. Acestesoiuri au realizaţ cea mai mare producţie de zahăr alb doar cu diferenţă ne,semnificativă fa~ă' de soiul Riwr Ses. ! .•.. ,3. Soiurile. sensibile la rizomania realizează prpducţii d,,' rădăcini şizahăr alb neŢenţabilepe-terenurikinfestate" -",! • ....4. SeiÎ1:1pune'efectuareaunei'Ilunci inţensepentru selecţia in direcţiasporirii toleranţ~i soiurilor la rizomania in ţaŢa rioastră,i priI} conjl1g area.eforturilor tuturpr' cerc,.,tăriror din aOrl1eniu - -Figun 2Figu1"e 3INglM:e " ..L":"'"p.:gun: 5.-Tal)h~, 1Tabl~ 2Table 3'1'ABtE'SClimate cQndition;s'e~arid' thi. ,e"l(}sea-se tnUCx UpOIl the yic1d of root-crops,~~CHERCHESPRELJlIoIINAIRES~6~I.];;~EGRE DEc ,~ ute sugar praductianEQUELQUES SORTESDE IlETTERAVE' s'iJ .T~LERANCEA'tARmzOMANIE. ..... . " CRE D;\NSfA IWGION ŢARAIIIRSEI,Aaotl)'m]:Ltl'!ic rKochF.,Pn~caşu-BI1Jt.. IAFIl'u s, 1985 _ RId'"","vi" 'o>;;Pt~ "'vdu d" lravaH.ţ'11"'u" '" 1985, ITB - Pari"p, !76.:- 2,'i6., " ",,;,,'> ,",' ";',;;, : ::' :;: ,::\.: '19 8Ş.=T'()jş.(bi[itis del.'!'srJJ~'fti()}l'(ltJ!1t"glf'lli.i,gcnftîq1iC'COlllptc rcndu SyntpOsiumRhizi)_tnanie, Bruxellcs, Q. VL 1985, I.R. BU\.:Ş. val. 5J ur· 111/1985. p. 14.5~149. t,;:

GRADUL DE TOLENŢA A SFECLEILA RIZOMANrA IN ŢARA BIRSEI205l'R..~LIMINARE! FORSCHUNGEN tlBER DEN RJllSOMANIE-TOLER.WZGRAD,. ''''.y.'.:' ·.•. 0.,..•.. ; ,Mao stellt di:e.F(lJ::~hungsrcsultate'lOr, . dic a:nde~l'ors:chungs,-'-;undProduktionstationţtirZuc1{eniibekultur:Br::LŞo~" "eri:lalten wurden,.' betrcţfsdes Verbaltens;einiger ZuckerIiibesortengegen Rhh;omanic. '"ZUCKERR{)BESORTENl~ B!RSIlITL~ .ZUSAMMENFA5S'UNGObwohldie':ResJl~fe:urir ': Teilres'ultate,sind,' k~l1.n~aIf. eihig·e~~hlus5folgerungeh .mithohem Sicherhcit..srad :zichen. , Dic tolerantest,?n -Sortc.? ....•.:,' ;A bbildn'llg 5 .:..:..;'Naria.tion des''Rbisomarii e~A m,~i.ch~il~.,uncl "der'YVeisszuC1terprodhktiorlDeiZuc~wrrti.ben5o/ten in angcstcckhim StandcirE.i;PUCyHOK 1PUCyHOK. 2PUCyH01' 3PUCyHOK 1:. ­PUCyHO,," 5 _PHGYHKHYpOR{ait l

LUCRARI şTnNŢIF1CE SFECLAŞL'ZAHAR,'J989";'V0Lo,XVIII:;201'ASPECTE ALE RADIATIEI REFLECTA'I.'.EA FRUN~EL()R; ,, 'o ,C;' , i:,'; ",~ -"_'..",' "" L;'!', ".-' J',' ;' ",',,' 1LA SFECLA DE ZAHĂR LA UNELE SOIURI CU . "TOLERANŢĂ DIFERITĂ LA'RIZOMAN'IAi°i!AI,ARIA RDVATS,GH. PAMFIL.L;AU,toii i',prez ill.tă:rezult~tele I cercetărilor"efectuate'laStăţid~nea' d~:CercetăTi;şi'Producţic',pentru'. CulturaSfeclei, de':Zahăr':'­-', Braşov: pri·~~n4deterJAîp~r:e

208nia, cultivate pe teren sănătos în cadrul staţiuni~ şi pe te.ren infestat cu rizomaniaîn cîmpul experimental de la C.A.P .-Tarlungem.S-au experimentat soiurile:Soiuri,CU toleranţă, ri/' ~·J.lG .'. /J :~ ~d J) "''!Jf''.~ ,}",,,); t,~;SalUTI cU t!,ler~ţă:'."edîe •Dara; Lena; Albertine; CresusSoîuri sensibile ,Braşo;'(519, Mon~~~m, B'îrsa.Radiaţia reflectată (reflecta~ţa) s-a detenninat spectrofot,?m:tric lalungimea de undă de 530 nm (lnmma verde), folosmd ca etalon sticla ~e c~loareverde de aceeasi lnngime de undă cu cea de la care s-a reahzat masuratoarea.Radiatia reflectată s-a ,exprimat in ,nnităţi de extincţie (în text dmconsiderente ~etodologice; extincţia a fost multiplicată cu 10'). La spectrofotomettus-a ataşat u~,: disp,?zitiv speCial: , ,-' .P,eiltru'fiecare ,soi (v'lriântă), s-au 'recoltat, c!te !O frunze (erantl~ane,repetiţii). Pentru măsurători au fost ,prele,;,ate dm -fleca~e .eşantion"~lte 3rondele; cu'acelasi' dlamettu'.(20 mm) ca Şl, etalonul de sticla colorata. unadin vîrful l,imbuiui; celelalte 1~in'ipărţile'l?-te~al~,,:lefrunzeloL .S-au,recoltat ,frunze de sfeclă în'3 epoci,: 1'.OŞ, 1.09, 1.10 1988,.alegm­.du-se fruuze bine dezvoltate, mature, din acelaşl etaj fohar la pnme1e 2epoci. La epoca a-III-a (1.10) fruuiele recoltaţe.de la plantele infectate aufost dinspre centrul rozetei neavînd ·altă 'p~slblhtate.:', .,' .' ,.' " if:~'Pentru' prevenirea infecţiei'din ',laborator au fost luate .masunle .sanitarecorespnnzătoare (sterilizarea 'tutur~r".extractelor, ?a~cmare~',:,a.fe.­rialului' după. determinăti,,sterilizarea' chlmlcă' sau tennlca a stlclanel,ustensilelor şi aparaturi folosite. fI "hlL i:'';;(j_~':nf>: "Ţ;,l,\jf; '-iREZULTATE ŞIDISCUŢIIIn tabelultl 'sîntptezentateLvalotile ~ed!i 'ale' Ti'diâţi~ireflec~;ite(reflectanţa), detenninate în cond,iţiile descnse m matenalul Şl metoda decercetare eJn!unit~ţile:deiiextincţleXlO', . ' . " .. .ee:" Reflecta.llta'fr1illzelc,r'des'feclă infectată·'a ,fast foarte 'semnificativma:iscăzută (0,176~.c.) în raport cu cea a frunzelor plantelor neinfectate'(0;248u.c.).Prin acea~ţa,se,ppate afimac,~,ri;Z'?mani,,: •ar p~t,!a f.i, d,etectată prinanaliza radiatiei 'reflectate; 'frunzele mfeetate avmdo capacltate de reţlectarea luminii (în spe~tru vizibil) ,:,,-u~t mai scăzută. Această capa~ltateredusă, esteefe.ctuL:maL.l11ultor.mod1flcaIl •anatoIIlo-morfologlcesufeIlte ,defrullzele \nfectate" printre pare me,:ţiollăni:igo.nflarea, î~groşarea pe,sec~~illl1e-:.iU1atizarea. ;I11Q~ificarea"cul()p;:ţ,i: ,sc1ţrozarea; nervunlor.,,;ASPECTE ALE RADIAŢIEIREFLECTATElAFRUNZELOR DE SFECLAValoarea:nidiaţieireflectatălasfecladeInfectatNeinfectatDL5%,'':''1% =0,1%""TerollU!Tabel-ttl 1Zahăr de pe teren infectat ,şi 'nejDfectatcu:,.riz.om~i;l(Braşov, 1989)0,176O,2i8DifeTcnţa0,0120,010O,Ot:!0,017SemaifkaţiaDiferenţe1e.d~ntreplantele infectate şi neinfectate, s-au mCl1ţinut'peparcur,;ul veg~taţlel, aşa cnm se pot observa din datele prezentateintabeluI.2, l~ specIal in. epoca a-II-a tI septembrie), cilldvalorile diferCl1ţelordeextmcţly între cele 2 categorii de plantă se măresc, atingind cifra de 0,54u.e.·Tabelul 2Valoarea radiaţiei reflec~te, la. soiurile de sfeclă de za~ăr de pe teren infectat şi neinfecla.tcu fl:l:om;uuapeparcursul vegetaţie. (Braşov - 1989)DL 5%,=-1%';'0,1"/0=IEx:tincliaII0,0530,0720.093.,..., , mfectat neÎnlectat diferenţa semnificaţia1.08 (Eli 0,201 0,226 -1.09 (E,) 0,146 0,200 O,O.H •1.10 (E,) 0,180 0.319 0,038. A~alizînd diferenţele dilltre soiuri pe categorii de toleranţă,.aşa cumrelese dl~d~tele prezentate in tabelul 3, cOllstatăm că la soiurile Rizor+urbay Rl~lllo,cu ţole~anţăridicată, radiaţia reflectată a avutvaloril~c~le I1W IJ:lan. m medleO,~1? ~.e. ţaţă de. 0,227* u.e. IpoiurileDon" Alberhneşl.Cresu~ (cu toleranţă medle) Ş' 0,179 u.e. la cele .sellsibile. ReIJ:la~căm oexc,:pţle, SOlUl Lena, ca~e ~upă valo,,:rea experimentată a radiaţiei reflectatajOi183u.e.) se aprople de categoria soiurilor sensibile. Diferentelemedll dmtre ~ceste3 categorii aufost semnificative: O022*u e .între soiurile~u toleri'nt,ă ridicată (T~)şi s?iurile cu toleranţă ;"edie (TM);0.Q48***mtre. sOlUnl~,c:, tolera.nţame~le (TM) şi soiurile sensibile(S) .şi 0,070**'u.e. mtre sOlunle de hp TR Şl S. '..

"'~"• •2J@.'.-.'. ':, '.' TbEA:NA GABRIŞ 'şt colaboratoill i. o ::, !/\211, 0,'"..,.Tabelul 3ValGar.ea:'mdiaţiei:,reflectate.la ..tineJe. soiuri-..-de· sfeclă de ; zahăr. ,cu, toleranţă diferită .:faţă.,,derizomani~_{Braşov,!1988)N,. \ert.Soiul.-· .II" dc~~~l~~~:~~,. ------,--,-,·;;;Extinc~ia..,",~..,'..,'---,I----valoarea diferenta semnilicaţia1 Rizot- TR 0,246 0,060 ... .,

212 ASPECTE, ALE" RADIAŢIEI"REFLECTATE, A ,FRUNZELOlt DE ·SFECLA 213CONCLUZII1., peterminarea spect~of"tometfică,inlllminămonocromaticăin condiţiidgl1roasede laborator ~ r,adiaţiei,reflec~te ~~efle,ct.:mţa} I~ frunzele de'sleclă de zahăr poate collslltUl, G'Iletodăl'apldr.. ŞI Ieftina de depistare a plantelorbOlnave de rizomania, '. 2"Soiurile de sfeclă cu toleranţă ~idicată larizomania~u şi.a~ modificatvaloarea'refleetanţeispre ,deseblre de cele cu to!~ranţa m':"~e, sausensibile, la care reflectanţa a scăzut pe măsura creştem de sensibilitate'ia ataF,',3. In,conformitate' '"cu rezultatele' , '1 't" " , t,p~ehml~are a e cer~e ,a~llm.r~-,pl'inse;sc'poate afirma eă soiurile româneşli studiate au ~ sensibilitate. ridicatăla rizomanfa, fapt ce impune dezvoltarea, c,ercetărllor ~eame!lOra~ein dir

ILEANA GABRIŞ şi colabo.ato.ii',; , , ,LUCRĂRl ŞTIINŢIFICE, SFECLA"şrZAHAR, 19B9,·.VO!l::, XVII!'215AcnEKTbI PAI\IIAIJ:IIII. OTPA)I(AEMOfl J1I1CTbll MII CAXAPHOfl CBEI(J1blHEKOTOPblX COPTOB"PA3HOn BblHOCJlIIBOCTII K'pA'3BE"rBJlEHIIlO .KOPHEi'I .PE3IOME'ABTOPhI 'npUDO;IJ;flT 'pesYJIhTTM li 6hIC­1'pbIM.CopTa C BblCOKOii DblHOCJIliDOCTbIO K pa3UeTBJIeHHlO KopHeii COXpaHliJIH' BbICOKOe'SHaqeHUeI( pa;o;naunn, orpanwel\wii B reqeUne riereTaUi-lOHHOrO nepno.u;a, B OTJIHqlle ar copTem CO cpeAReiiBbIHOCJInBOCThIO HJUI qyacnmTeJIhHbIMli, Y KOTOpI;JX OTpalKaeMocTb rrOllnSHJIaCb no Mepe pOCTaqyBCTBUTeJIhHQCTH K nopalKeHHIo.UTILIZAREA ENTOMOFAGlLOH DIN GENULTRICHOGRAMMA INCOMBATERE)A ŞI L1MITAREA POPULAŢIILOR DE LEPIDOPTEREDIN FAMILIA NOCTUIDAE LA SFECLA DE ZAHĂR, . ," !, 1v. CIOCHJA, LucrA CONST,ANTIN*TA5JIHUbI'Ta611l)'la 1 - 3HaqeHlie pa;O;llaUHlt,: oTpa lKaeMoii JInCTMrMII, caxapHoii CneI{JIbI, Bblpalll,IIDaeIlW,Ha nOQBaX, 3apaLKeHllhIX II He3apaLKeHHblX pasBeÎ'lweHlleM KopHeii: (5pamoDiiTa6Au'la 2 -1988'r') . "", .3HaqeHHe pa;n;ilaUII,II,' '~Tpa}I{aeMOii JUfCTb5lMH cax,apHoH ~neI\JIbI" 'Bblpalll,lIsaeMOii. ')Ia nO~B,ax" 3apa)lIeHHblX II Hesapa:lKeUHbfX ·pa3BeTBJIeUlIeM' 'Kopiieii, n rrepno,ll;BereraIinn, (Bpatuos, :'1988T) ", ,II" . ,,', ' ,r!)6Jluqa·,-g.,,-~~ 3Haq(lHHe pa;O;iIaU;UlI, orpajlweMbH.~.intC:rb'HMH 'ueKoropblX cO'prOB c[ţxapHoii CBeKJIbI; . :., : .. ,.~~.j. , t :pa3Hoii 'BhIHOCJIilBOCrfilO ,K 'paS8CTBJI.emi'lo Kopneit ({~paUlOB'. ',1988 r ) ,Ta6AU'la 4'- 3naQeHUe paJI;IIaUHH; oTpalKaeMoii: 'JIHcTbllMII I1eI(OTOpbIX copTon caxapHOH cneKJIb[ c pasHoit BbIHOCJIilBOCTbIO K paSserBJIeHHlO KopHeii (BpawoB, 1988 r ),:Ta6JltllfG.

216 V. CIOCHIA·şj..LUCIA·CONSTANTINpe Nisipuri~Dăbulenişi se află in curs,de'construcţiela Staţiuneade CercetăriAgricole de la Turda şi Institutul de Protecţia..Plantelor- Bucureşti.Lansările in cultura de sfeclă s"au început în anul 1983 pe suprafeţemici la Braşov şi C.A.P. Griviţa (judeţul Ialomiţa), amplificîndu-se pe suprafeţemari de producţie începînd cu anul 1983.După realizarea biostaţiei,s~aupututtrata. în diferite zone din ţară,.suprafeţe cu sfeclă intre 3 şi 35ha.' ţotalizînd peste 300 ha,Sc"u aplkatîntre2şi 4 tf"tamente in limi 7areasau chiar combaterea pOPlllaţiilorde lepidopteredin familia Noctuidae, obţinîndu~se o efkacitate exprimată în planteneatacate care a variat de la 50 la 100%. Pentru testarea posibilităţilordeu~Hiz"fe a ~peciilor?e rrickogramma ce se cresc la J;lraşov, s~a f'u~ ~a dis~ozlţlematenal bIOlogIC ŞI pentru alte plante ca: varza. porumb ŞI VIţa de Vie,obţinîndtl"se şi în cazurile respective rezultate bune. Astfel; la S.C.V.V­Murf"tl\ir,pe un lot de verificare pe care s~au aplkat 3 tratamente. în· Ve"'derea combaterii dăunătoruluiLobesia boil·ana. s~au realizat cu Trickogrammaeva1Zescens91,9%ciorchini, ne"tacaţi. iar cu T. dendroli'llli 88,3% (infonuaţiescrisă dr. I.FiI i pl. iarlaS.C.A.Dăbuleni,pe nisiptlri, tot laviţa de 'fiei').tre 53,6 şi 80 ,~% .îneazUlporufl).bului prin aplkarea unui singilrtrata m !"t1t SU .r. 1n'lidis pe () supraffţă. de 2,5___. 7 ha pentru combatereadătlnăt()rUlui Ostrinia nubilalis, in timpul zborului s~a realizat oefkacitateţinală d~ 76,32'}'0 plante neatacate (1987); in anul 1988 s~au obţinut 84.5°/0,pl".nt~neatfsate priI: apli~area.a douătratafl).enk La S.C.P.L. -Işalniţa•.layar~~, pe{)~l'praf"ţăexperimentaIă de2ha, cî l1 ds-a aplicat un tratamentcuT.evane~ţ6nss,,,uobţinuI97,7%planteneatacate în 1987 şi 93.3% în.1988, iar la(LC.P.C.L. -Vidra,in anul 1988. aplicînd 3 tratamente cu Tee.vanescens l'eIitrllwmbaterea unor lepid()pter~.s~" obţinut unprocent de planteneatacatecuprinsîntre 52.5'7; 100.METODA ŞI TEHNICA DE LUCRUMateriallllbiologic,c()l1stînddin 0Ilă(!~ lUolia făinii (Epkestia kuekniella)parazitatedeŢrickogrammasp..se află pe plachete de carton cu dimensiuneade 80/10 mm. în medie pe o plachetă'. erau 800 ouă. revenind astfelpentru 1 ha de sfeclă aproximativ 180 plachete. Pentru toate staţiunile unde's-au aplicat tratamente, materialul biologic (Trickogramma) a fost obţinutla Braş!)v, urmînd ca aplicarea în cîmP sătie făcută!a cel tirziu 48 ore dupăscoaterea din frigider unde. au fost stocate.în.caiul imposibilităţii de lansare•.s~arecom"ndatca plachetele. sătie ţinute la temperatura de 12°C. MomentullansăriLs-a ~tabilit cu ajutorul capcanelor [eromonale, urmărindu~se.ca pa_raziţii să.poată cuprinde în timpul celor 7~ 10 zile de viaţă perioada' de de,punerea pontei de cătrelepidopterele,ale căror larve aduc prejudicii aparatuluifoli"r al sfeclei.Lansarea s-a făcut, in toate cazurile, prinintrodEccreaul1ciplachetemici (80/10 mm) in inima sfcclei, Ia dist"nţe egale pe rînd (din 7în7mm) ,.iar lateral pe fiecare al' 16~lea rind, în aceeaşi manieră. .U'rILIzAREA TRICHOaRall/fMEl.IN COMBATEllEA LEPIDQPTERELORPe'.'tfu. determinarea eficacităţiitrat;unentelor s-a folositobserv:,ţleLdlrecte- ').umărare" plantel!)r at"cateşi)n~atacatb_ făC~~~-~:°l".'edle cel s-latraportatf'rocentual. Deasemenea, in final la' re.coltarea sfec el s~a ca cu a producţia d 'd'···· h'î ' "'. ­t"t" t t .••. b ....era .. aCIni şlzaa~.nvederea'apre~ieriÎ eficacia,u,,oa e o.servaţul.e s-au raportat comparativ la.o sup.raf.at'. ttratata. .•.... .•..•..•.. ..............> , 'j:.mar or. ne..în vede.rea interpretă

'218' ·,.V:. CIOCHIA"şl'oLBCIA-CONSTANTIN", l_ /\ ';''j:'UTILIZAREA TRIC~IO~RAl\'!1HEI,!N COMBA~EREALEPIDOPTERELQR2J9 .o',;Ecogra~a sintetică a unui l~pidopter-din famtlia N octnidele}'faturizarea, oVilrioleJorzile3":""14 zile'adultîmperecherea.'Depunereapont eizîJ(l,.., 10 zileouPerioadafavorabilăpentruparazitareTrichog~al1l11lelo~-embrionarăzile10 zileOularvaptip~zile',oC,Tabelul 2şi momentul, optim de lansare 'aDezvoitaceaZIle _Ipoo t"rn;doo'~,I10-20 zile 10-15adult,10'''':'' 30zile. ,;,', ,'1-,Longevitatea,: 5 - 7 - 10 zil~ ca adult("n" zile) la Tricl!ogramma: sp. .Pc;ioada- de dezvultare la Tricltogram~Jla sp.' J _;,ee medie-.. ~9~ 1023,61618,4,, ,2016,4' ,"23"14,7;,r;".,;~1.' N'0'u,,;

•-220 _v. CIOCffiA şiLUCIA CONSTANTIN 221made zbor la A. gal1!111a, A. segetwn şiM. trifolii se află în uşoară descreştereinsă cu un zbor evident, iar la A. ipsilonşiM. bl'assicae curba de zbor este'maximă, reducindu-se simţitorla toate speciile in a treia decadă]lluniiaugust,Aplicarea trataUlentelor al doilea şi al treilea în perioada maximelorde zbor a determinat o eficacitate finală apreciabilă pe o suprafaţă depeste 6 ha. In cazul Cîmpiei Mostiştei, specia de T1'1:clwgram"'a care trebuieurmărităinvedereazOnării este 1'. b"esi, urmată, de]. dendrolini şi T.ma.idis, deoarece ambele au C) origine est-europeană, suportînd bine condiţiiledeseIl1istepă.În Gmpia Burnasului, .Ia Giurgiu, zonă bine influenţată de fluviulDunărea s-au aplicat numai T .. cvanescens, T.dendroIi1'ti şi T, 111aidis inaceeaşi doză. Primul tratament s-a aplicat la 15.VI după maxima de zborînregistrată cu o decadă înainte. Aceeaşi situaţie s-a petrecut şi cu al doileatratament care s-a aplicat in 6.VII; cuprînzind gazdele a căror maximă parţialăa fost în decada a treia a lunii innie, astfel: A. seget"m 22 33 faţă de1233 in perioada lansării, A .exc/amationis 50 33 faţă de 3233 în perioadalansării, insă a surprins perioada de zbor la M. brassicae, M. trifolii, A. ipsilonşi curba in ascendenţă la A. gamma. In această situaţie, la T. evanescenss-a realizat după al doilea tratament o eficacitate mai mică (76%), iarla T. maidis de 86, 1%, ceea ce înseamnă o reflectare a preferenţialităţiipentru anumitegazde. AI treilea tratament a fost aplicat după 16 zile (22.VII)cu o eficacitate mai ridicată la majoritatea 'peciilor, după o maximă de zbora dăunătorilor A. gamma, A. exclamationis, A. ipsilon, M. brassicae şi 101.ITi/olii în prima decadă.S-a evidenţiat astfel faptul că momentul lansării este decisiv în realizareauneieficacităţiridicate. Aplicarea tratamentelor se face la începutulsau la sfîrşitul zborului. In cazul zborurilor mari este necesar să fie plasattratamentul in perioada maximei de ;zbor.In Cîmpia Siretului, la. Roman, s-au aplicat toate speciile de TrichogTamma;primul tratament (18 .VIII) a avut efect asupra dăunătorilor A.segetum, A. exclamationis, A. ipsilon, celelalte specii avînd maxime de zborin perioada de potenţă VitalăatrichogralIJ.elor,fapt ce s-a reflectat asupraenfacităţii. Ald,oilea trat

222 _____--U--T-IL-IZ-A__R"E-A--T"R-I"C-H-O-G__R-A-h-I-M-E-,-1_I_N__•. C_O_M_B~._A_T_E_R_E_'_A__L_E_P_'_D_O_P_T_E_R_E_L-.:O~R:.-.__.-::223T. buesidans la culturc de betterave,h.sucre,'qu'J"pe d~::la limitation des, populatiolls desrag(~nrs A g1'Otis segetum, A, cxr:!rwzationis, A" ipsilon ct A utographa galll11/a, l11amcstm brassicae,11{ .tri~olii('t:? 'a\1tres"especes de,J,(~pidopt:eresde la famillclyoqtuidae", dont leS larves prodriisent~ :VON ENTOMOFHAGEN DER >GATTUNG TRICHOGRAllJi,fA IN DERBEK.'iMPFUNG ulm EINSCgR;\J'I,KUNG >.'allgeJllei h~n,D,1:rs'tbllullgt;lcr ~itua'ti011':J()llJ;:lltol11crpl]:lgţnder': Ga..t:tu~g. Iric/l-ogr(J.ţIlJlla in, J~lllnf~lliGllh~~ţ!l d\s .;\ţj t?rcn (h(.:..l98?~:erll:1JteiJ{)nHe'sllltateheŢ?or ,d·urchdie'\'er,werJ(h~ng (~'iniger' Gathmg('\Ll'lr~0-'"mcsfeJlS,)'/ ~tJl~:dl"oli!ti;:die·nlm~inischell.upd frallJ.:osisehcnRa~se11., :naidi~\NilCiL :1l'l~(I ,. ~:l:lrt? grapbll"g{rmmlT,]II(lHrest}:({. .. br~~si(ae; ... il!.tr(loUi~u-nd..··Ion·-a:nd(~n~a. ~chllletJcrl i-ngsg

225'CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREADlNAMICUClTORVA SPECII DELEPIDOPTERE-NOCTUIDAF, .CU AJUTORUL CAPCANELORFEROMONALE CU ADEZIV IN CIMPIA TRANSILVANIEI(ZONA TURDA)V. CIOCHlA, F'ELICIA MUREŞAN, D. MUSTEA'i:Îna.cell.stă. .•• lucrare autorii prezintă. 'rezulta,tul. cerceHl.rilorjntr#~jn~e înperi?a4a 19,85 ::- ... 1988•.. îu.zona Turda, ,ctlajuto~ulcapcanel?f f~r0In:0I1a:le cu adeziv produse de ,Institutul. de .CliitllieCluj-Napoca; La speciile de 'lepidopterc dintre Nacttlidac s"auob-'ţinut·.·rezultatele;' la, Agrotis; ·segetummomeala ·.·fetomonală·aavuto.airactÎ'.ritate:c~R variat •. intre~?,6-92,2%; ·.·laA.excla:matiimis~eja '.81,6,1~ 93,6% ;,laA .ipsilO1l de ,:la60 la??3%; la, Auto­'graplia ga1mnade la 84,3 la 94,9%; la Am'atlzes c-nigruin dela75;5 la '86,1%; la. Mamt'sira brassicae de la 79,;D la 95,6%, lailL triJolii de la 78,8 la 86,6%; la M. olcracea de 'la 63,8 la. 78,4%şi MmnestrasuQsa de la 82 j ,S Ia 94eyo'.Sy precizează, de asemenea,că.. prin' folosirea capcanelor feromonale se pot stabili, pe bazacurbelor de zbor, fluctuaţia abundenţei şi dominaoţei pentru 'oricespecie,de •. lep~dopJ~L·.Dţ. asel11eIHfa,s,epreziIltă .capaciţ

226V. CIOCHIA- si cola.boratorii DINAMICA UNOR SPEcn DE LEPIDOPTERE 227i ',' ~'... ]Vl~I!ţionăl11căJ".sf~cfR''de .~~băit'esi,tt~a:riiomkiii(jrj~i(j;';;';;'ri~ie.'pen't;lI'lepidopterele Noctuidae au început din 1979.În lucrare se prezintă rezultate obţinute cu capcanele feromonale cuadeziv pentru speciile. Agrotis segetum, A. exclamationis, A. ipsilon, Autographagamma, Amathes c-nigrJfm, NIamestra brassicae NI. tnfolii, M. oleraceaM. suasa, evidenţiindu-fe capacitatea· de atractivitate a fiecărei momeliferomonale, cît şi activitatea pentru fiecare specie in parte.. . Si.t~aţia anu:-Jă a cap.lurărilor ma:;culilor citorva specii de lepidopteredIn famlha· Noctmdae"cll' aJutorul·capcanelor,feromonale·cu:~adeziv.şi. potentialul

DI:N!\.MICA UNOa SPEcn DE LEPIDOPTERE226V. CtDCH3:A il colaboratorii,79,6h 68,0/" r': \ ' \II ! \il! \IL ': i \., I 'II r, .. \/'~ / ",6 2,1 / 'v'3,IUL Enormal'răcorosextrem de se normasecetos rem sece. u nmo.\ ~ o ex rem denormal U In·sece rem eser. norma-- 198519869;2 ~~~.SEPTEMBRInormolcăldurosuHn' taios remde.ser.ebfoarle secetos ~Irem de secFig,-J':~Fluctu~ţia progentu~i~- a abundenţ~i-i~pidoPte-rull!~ Agrotis scgetum D.S.\.:J' ri'oadamai-sepţembrie{1985~1988)-' i - ,pe~. AGROTlS EXCLAMA TlONIS'lIig: 2)La această specie, ca şi la precedenta, zbornl incepe în aprilie şise contimiăpracticîn.tot 'timpnlanului datorită,eşalonăriiÎ1npupăriiIarvelorşimai ales a;eondiţiilor'de hrană avute în perioada larvară,;Astfel,la sfîrşitulInniimai 1986,'apareprimamaximăde,zbor(20 exemplare...:.rO,5%)u;rmatăde o scăderea prezenţei masculilor în prima decadă.a lunii iuoieşiapoi'o creştere a numărului de exemplare (4I'exemplare

230 , .,' i:;- DINAMICA UNOR SPECII DE LEPIDOPTERE 231.,: 0;,.\ ':,~ -.~{:': ,i:,";;,~'>,";::" ',';' ,'\:":,~":;''':',d(,;;:;; 1': ,.,' o'" )"1,,:;' ,,: ;',e' , '.-, "lui iunie~(4.'j,exemplare24,2%}.a.douam~imă.l'f,mijl?Qul.de~:,deia dou.,,:din';iunie(3? exemplar.e . ,19,8%) ,I~r ~l\l\ruL..de.to"mna la.mlJlocul lunuaugust. ·MaxImele.,~e'zhor 'Sl1:t :,tnbUlt~"ll\:mare.parte,v,alunlor· d;, mIgraţIedin padea de sud, ·lUr captu~anle dlll ,auţl',!st $-,f!U ,datora~!,pf\1?abl1.. popul~ţiilorautolltolJe la care 'ar fI. putut partIcIpa. ŞI· popul",ţa.vemt0dm sud mdeplasarea:: lor. spre' nord. , '. ...... '.' ',.....','] , j·,uJ:

__o232 V. CIOCmA şi. C01~ratorl1DlNAMICA UNOR SPECD DE LEPIDOPTERE 233'0Ei~a.o~L5LO35. 17,7J.'1:/'\ 1.!I1: - ..-198S,i!.: \I :: \1 :, \I :/. \i I 69 8,7,~ : L,,:.. .._·/\ L1.1.\ I ..__....-':-...........-'•• r __. """ "'..LUNA MAI IUNIE-IULIE O~Str l BRC]TEI1PERATURAJ°[J n"rmai normol călduros r.olduros normol "m U Jn'sece os norma U In- sece os ~ I'lCV"W1-W85.1__1986,25'0 j!"":"i0ri!m",o,,1 ==--1o"ormQi călduras. "Îr6lduros ._~"I[!Qrmoi , jPRECIOITATII rom PUii" secelos crmol Ipulm secelos Iexlremdioseceţ,jnormol, ..-"......__ .

234 V.. CIOCHIA şi colaboratorll DINAMICA UNOR SPECU.;DE.;;.LEţ=".IPORT.E!t~)235)0:c:" u o."~;f!.')0")52052520c·u· " p."'b'15~° 523,3 ,,-1988/'/ \ 1{,5, \/ \f, , \,'~~..~-- ..~j},~\,j, ' ~~.)~""m';$~""';;;-'",':el'_ MAI IUNI E IULI E AiJGiJST'-r"'SE"'P"'ŢE""M""B"'R"IE""namOl normal călduros călduros normal- in sece os normal uIrl'SeCeros eme normal23.5':'\0,3I \ jJ '". \ / ' ,I \' I 53'--1985---- 198725;"'g,,., 20elu15Cl.el~ 10*'5LUNAFfRAlURAlO(......FIDPI­AŢIl(mrn) ......25r ) 1-----:1987·......,.. ·1988'ii.. ·;'speCia.' este;prezentă·,înculturi,pînă: îUi lu,paOi ulie:.dudscrcduceJa· zcro; •.. ". Lamijlocul decadei a doua a lunii august ~,au capturat.7 exemplare (5,3%l:UImind apoi din nou O scădere a prezenţeI masculllor. In anul 1987 masculBacestei specii au)ost captur~F de,a luIlg'!;l i"tre.gii per~oade de .hIcru, a cap~l:~lleloţ:,Il.er'ell1~~cî?,411-S~- plCl. ()ml1x~ll1a·d~os~bIta.. Ip,condlţl~'1e. anulUI1988 s-~ evidenţiat 'un zbor deosebit în perioada 20.VII - 8.VIII, cu douămaxime de zbor, în 25.VII (28 exemplare ~ 23,3%) şi 8.VIII (22 exemplare18,3%), apoi zborul s-a redus la zero îu primele zile ale lunii septembrie.(fig. 7)Diri,petioada,de studiu, anul)986 a excelat)ncapturări(21j exe;IUplare)unriat Jiind.de.1985 (143 exemplan!;; te.belul 1) .Il1,anul· 198(jşcaueYIdenţIatca maxime de zbor ultima parte a decadei a treia a lunii mai, apoi spre sfîr­:situl lunii iunie, continuîndu-se zborul pînă la sfîrşitul lunii iulie cînd se, .., , ..exc,:leazăil1 capturări (37 exemplare = 17 ~3°/oJ, atJOiscad vizibil; avînd onoua .max:m~ă la ir;ceputul d~.cadeiâdo.ua 9iriaugust. Prezenţasp~cielsemenţ1l1ep1l1a la,sfIrşltul 1111111 septembrIe. In anul 1985, maxima d~ zbor agen~raţiei hJbern~ntee~te în jurt1lqatei de 23 mai (24 exemplare ---16,8%),~pol~~ptur:'rIrIlrsereducdm cem ce mai.',.1Ult pînă în prima deeadă dinIulIe ;'lnc:epIZ:~. ?1~11011:să .. ~c ;:ap,~ur~zejn capcal1e'spre sfir!jiit,ul celei .. de~~".'cl()uadecat:l~.\' lunu lul,"e,.m.~nţmmdu-seJpeciapiI1ă,în". tr~i:,decadă a l unii s eptefnbr~e:!,ste p'oslbIJ ~aace.ste prej'~I1ţe ale IUascuhlor In capcane să f,e, varlateşl.lnJun7ţl~4epr()speţlme_a,mom9.~iifu." scos.lue,:"]denţă faptul că.aceas.tă'specîe-este prezentă În culturileagrIcole în toată perIoada de vegetaţie şi, deci,brvele contribuie la defoliereaunor plante cultivate alături de alte specii de lepidoptere.

236MAMESTRA OLEIIACEA(fig.8) ,V. CIOCInA şi colaboratoriiDINAMICA UNOR, SPECU DE LEPlDOPTERE 237Momelile feromonale experimentate in. anul 1?8~ au determinat capturărimult mai reprezentative decît in anu anter~or~ (tabel~ll). Zbo~ulmasttllilotafost permanent, din luna mai pină la s~:rşItul ~unu septembne.Maxime dezbot,au fost aproape în fiec~re l~nă, vanmd penoadade}a a,:, laan, în funcţie de'condiţiile climatice ŞI penoada de schImbare a mo,mel1lorşi a părţilor adeziv~. "'"MAMESTRA SUASA 9)Prin capturările efectuate din lun~ ~ai pină în sepfe~bri~ s-a scos inevidenţă prezenţa perman'mtă in cultunle agncole a ac,:stm lepldopter. ~aximelede zbor prezente aproajJe iu fiec~re lună ~redem ca se datoresc schImbăriimomelilor feromonale ŞI a ,părţllor adezIve.-og 20ua.~ 15::/? .... 10oLUNA MAI\ID'1?EBATU~'C normolPRECIPITATII fim I u ,!!~ece os',".6 B,9 f.. 1", \-:-1988 .15,/.12,2 06 ,.\~. /\ ,\ ".1'\/\ ,\ !\/V\\1\ /" ,'/ ".,j \\/ \..•...i \"-'-"-...j ,IUNIE IULIE AUGUST "'SE~';;P""TE;:;-M13::'::.-:8lE~,'"normal calduros călduras: normalrx:rmal DU In ~ceos @'1re.m de~l normo~ _>0Co:;. 15el~101987. 19SaAUGUST SEPTEMBRIE'racoros calduros'cQiOuros căldurosutln secetos 2Xtrem de5ecetllxtrern de seceta; normal,---1985,--- 1986Fig. 9 _ Fluetuaţiaprocentuală-1986---19B7a abundenţei la Mamestra suasa L.În perioada mai-sep~tembrie (1986-1988) ,Aualizinddatele prezeutate îu tabelul1 aSllpra selectivităţ ilferomouului:utilizat pentru fiecare specie urmărită, s-a remarcat c~ în anul 1985 pondereade atractivitate a speciei Agfotis segetum a fost de 82,6%,.în 19,86 şi 97,2%,iu 1987 şi 96,6% şiÎn 1988 de 92,4%, deci a manifestat o capacitate foartebună de atractivitate. Referitor la atractivitateaferomonului sintetic pentruspeciaAgrotis exclamationis, s-a remarcat.în anul 1986 o capacitate deatractivitate de93,6%, .în 1987 de89,4%, iar în 1988 de 81,6% .1n, anul 1985zborul,;speciei Agrotisipsilon a fost modest evidenţiat decapcaneleferomonalecu o atractivitate de 60,0%, maievideut fiind in 1987 cU 92,3% capturi demasculi, iar in 1988 observăm o oarecare scădere a aCesteia la 86,3%.Pentru specia Autographa ga1ltma, momeala ferolllouală a manifestat,o atractivitate foarte buuă in anul 1985 cU 94,9%, in 1986 cU 91,1%, iar în1988 numai cU 84,3% . Capacitatea d~ atragere a momelilor feromonale pentruspecia Amathes c-nigrwn, a fost mulţumitoare; astfel, in 1985 s-au capturat84,8% exemplare, iar restul de 15,2% alte specii; in 1987 86,1% şi13,9% alte specii de lepidoptere, iar în 1988 75,5%, iar din alte specii de

2:18 V. CIOCIDA şi colaboratorii DINAMICA UNOR SPECII DE LEPIDOPTERE239'lepidoptere 24,5% .foaih"biInă·atradi"itate·scâ:evidentiat la M amcstraSltiisii(carea-variat intre- 82,5 şi 94%). ..- .,.... . .Nu ne putem explica faptul de ce în anul 1988 specificiţtea feromonu·lui sintetic a scăzut cu aproape 10%. Deşi momelile feromonale:experimentatepentru specia Mamcstra oleracea, în anul 1985, au determinat capturări nluItmai reprezentative decît)n ceilalţi ani luaţi în studiu, totuşi, atraetivitateaa fost numai de 76,9%. In~eilalţi ani a variat intre 16,8% (1988) şi 78,4%(1987). Pentru specia Mal1uistra trtJohi atractivitatea a fost de 83,6% (1985).86,6% (1986), 84,2.% (1987), 78,8% (1988). Atractivitatea momelilor feromonalepeutru speCia· Mamestra bras~icae a fost de 95,6% (1985) şi 93,5%(1987). în anul 1988 atractivitatea a fost de .79,5%; probabif că in compoziţia.atraetantuluisexuaL din acest an,ponderile componentelor au fostaltele.BIBLIOGIL\FIEC i o c b i fi. v" o P l' C a Il Il I" ::\J i l k e C i II pc, L u c i a G j Il S e ă, 1985 - Rolulferomol1uluisc:;ual rlf sintc;;iî "Atmgam" În limitarea (1I'.'({icială a. populll-tfilor/cpidopterului Autop,mpha gamma L. LucI'. Şt. Sfeclă şi Z,lhăr, '101. Xl\', Hl1cl1­reşti, p. 179- 19S.s.Ci o c 11 i a V., G h i z d a "-/ n 1., 19S7 ~ Contn:outii la C1fl1na;,tCl"t'(1 111igmtiti lepi(!l'ţ.'c­}'ului A utograplJa gamma. 1.. (Noctuidae) cu ajutoJ"ulwwi jerollioll se.nud dc $il1tc~ă,Lucr. şt. SfecHi şi Zahăr, '/01. XVI, , Bucureşti, p. 159- liLG h i J. d a'l u 1., Per j 11 T.,· G II g 1., Ard 11 s t e a 11 G. 1981 - Ce/"cctâri (l,:;upmputerii atrac/ante, sc1ectivită/ii {;i longrvită/ii flllOl" momcli ft'1"omonale sinteticeromârlCşti, A VI-a Coni. Naţ. de Prot. Plant. p. 318-3.13.G h i z d a: v 11 1., T o nl e seu N., O p rea n 1. 198.1 - Fcromonii ins'eetc!ol" "pf:,

240v. CIOcmA şi colaboratoriiDINAMICAtJNOR,SPECUOIi;LEPmoPTERE2HTable/'.TABLESllEITMGEZUM I

2·12 V. CIOCIDA şi colaboratorii LUCRARI ŞTIINŢIFICE, SFECLA ŞI 'ZAHAR. 1939, VOL. XVIII 2-43, , i/:,":.~;j" j '::,n ;.':\L: "-:~Jn'-p; :;;.,: ~-'::>:,~,t.;"J:,".;.J, "o, ~,',".B.KJlA~ B.n03HAHHE~HHANlltKHHEKOTOPbIXBHI\OB '1EIl1YEKPbIJlbIXHACEKONlblX NQCTUIDAE C nONlOmblO EPONlOHHbIX J10BYillEK fi J1f1nKfI NI" ,.:: ,·"nlll!JlliE.CTaoWF.fI'A···1'E:p·P:WrOJ'flH .KhIM:-nIlll·\·TPAHCHJlbBAHlfEJf •.....'/: '.c:i \,;:" '.. (3'OH'A:.TWPt\A}',1"PE310ME> B,3.Tpii.Pfl,6PTe ,aBŢOp~!.1!3JIar~IOT pe3YJIJ:>T~ThI npoB~geHHbI.X" HCC~e;rI;OBTX, J!0BY!-liCJ;: c, JJIIHI{I-lr.I' neru:eCTBOM,.ri3r:01()B.ll~~Ilmx· rInqHrYToMxn~mH"8 ropo;rI;e, I

CUNOAŞTEREASTRUC'rURJI EN.TO~OFAUNEI F;PIGEELA SFECLA 245.V. CIOCHIA şî C.'~TARABUŢAMETODA ŞI TEHNICA DE LUCRUI'entr,.u c~~oaşter~a. ar,topodofaunei epigee. ce. popule~ză~ul ~llfile desfeClă de zahăr, s-au instalat 12 capcane de soltipI.C.C.Si-Braşov·(C i 0­-c h i'a • 1985.) pecircumferinţa:unui cerc eu, raz" de· 25m.drcumscriindu-seastfel o supr~faţă.cultiy"t~del ;9(j2.5m'.C:Olectare" 1IJ"t.erialului. capturata fost totală, introducîndu-se după sacrificare cu doroformsau eter, in alcool.etilic.l)!aterialul capturat a fost ridicat diu capcane la interval de 4 zile (in­15 0,69'6 0,2&2 0,09;;J O,H39 1.82160,lH60,28;5 0,2336 1,6825 1,165 0,2321 0 ..9&1274591 0.0~6,0,0462 0,093'5,930,182,75I 0.046-

146v.· CIQCHIA·şlC.·TARABUŢAoI2 3 4. 5 :6 7 B 9. 1026. ,E/'apa:lus.:. ...azureus F.il'S8T' ..!27 Harpqlus ac,ie*F. 6 4 2,89'28 H. calccatftsDuft.; 2 0,09329 Jd_~_!dişti1tgUC1tdusDuft.}'0,09330 H.· grîsc.susPanz+ __ '.; 2 1,58:i31 ;nY p-u,bCSCCI1SMall.! 21 30 25 434 303 38,45'32 '!.Ji~:tardt's. Panz; 1 2 , '1;16';','33 ·rdi'Oc!W011ta,4or~alts L. 1 1 ""4..··' .. 0'18'.,.,!,·I• • • . . r34 J?iero$tichuscuprc/ţs~. " 10 60 104 12 18 .. 2>18 ..... ·.·10;'17;35 "P~':Hi~CI" Schell. 26 89 2 B7' 5;.45;36 P .. vu garîs L. 7 26 26 .93 92 16. ~1: "264.·',, ' 12,31,37 'St~rJ1i~ fittmîcatus !4 5 7 ,12 4 ·L·.' ':35" :',: 1;6~',\:,',i,~(.rZ"iEatn.-jSi1phidae·'\~:'h'. ;·;".,',L ; .,(:;l_:~_:.: ,'" j ;-".;-' i38 :',t!fFfOphol'us'< v,eţ:pi!{o.f· ~j~;;";. '. '. :4fpif'ylţitidpf ,..-. I " .:39 ; On.tholesţes .tessel-;iJf~;'lG'at.'f .- , ,140 9:iypbdJ,1Iittata 'i rM.ăF~eJ i' ' . 5 ::.- , L,16'"4L fliH~nt'tsJ6 13 2 ,1 4 · .1,49:3 3 0,2842PQlitus '.'P~:îliAJtJtttS sp.43 :StaPhilin~dae 1 8 19 " 0,8SI45 >Staphylii: uts ,olens iMull. i0,04646 Xant~olinus: ile1ttus. Grav. 2 0,14t.F~m.;Histeritiat!47 f.l:l#stet "blpusţu~latus;.Schell 0,04648 H. pitrpurasecnsMfi.lL 2 0,93:14IFam.; Elqteridac'50 A g1'ioteslineatuş L. ,51 A tholts niger: L.i525354Fmn..·Canthm'idae49 Cantliaris fus'ca L.'j;oFam.t Coccinelidae'

248 V. CIOCHIAŞi C. TARABUŢA66 TaHymeCl.fSpalliattlsF.,Ord. DIPTERA67 Fam.AssilidacOrd.HYMENOPTERA68 Athaliasp.69 Bombusterestris' L.Bombus sp.~O.71 For!nicasp.n JT"P~.p,Total115 6 7•6 9327101,200,04&3 3 O,H2 2 0,093I I 0,0464 4 0,18I I 0,0-16--------151' 235 253 754 633 106 2 1-13 .(95 exemplare) şi august (94 exemplare) ; tot din martie pînă înprilIla decadăa:lu~ii septembrie,a fost prezentăîl! capturări ClivinaJosor L., avînd o dominanţă2;75%. SpeCia cu dominl'nţădeosebită(38,5%) reprezentînd o :ipundenţătotală'de 824exemplarea fost Hrapa/u"p"uescens Miill, care şi-ajnceputaptivitateaîn u~tima decadăa lunii aprilie, menţinîlldu-seprezentă în toaţă perioadadestudiu;i In luna iulie a avut o abundenţă deosebit ;de mare (434exem~plafe)maialeşînc,lecadelea doua (203 exemplare) şi a treia (213 exemplare,iar în aUg1Jstabundenţa a fost de 303 exemplare). In lunile septelllbrie Ş'aprili~ abundenţa a fost mult redusă; .De asemenea, PterosticllUs cupreus L.a manifestat o abundenţă maievide~tă (218 exemplare), cu o dominal'ţăde 10,18% duCîndu-şi activitat~a din: a doua decadă a lunii apriliepî~ă lasfîrşitul:lunii. septeJIlbrie. Cu o prezenţă aproape permanentă,din apriliepînă în septembrie, avînd o abundenţă vizibilă (127 exemplare) şi odominanţăde5,93% a fost Cqrabus ~ancelatus tuberculatus Dej.Intre speciile cu abundenţă vizibilă a;fost şi Pterosticlms niger Schall.(117 exemplare) cu o dominanţă de 5,46% ducîndu-şi activitatea î ll iuli.eaugustdar cu; exemplare puţine în septembrie. Ifarpalusaneus F.şi.a desfăşuratactivitatea în toată perioada de studiu, culminîndin decada a douaa lunii iulie, c,lominanţa generală fiind însă numai de 2,89%. ClivinaJosor L.a fost, de asemenea, prezentă din aprilie pînă în septembrie, cu o abundenţădeosebită în august, dominanţa generală fiind de 2,75%. Dintre Carabîdaeau .fost prezente În: permanenţă, însă cu o abundenţă,redusU.,urrnătoarele:Harpalus griseus Panz (1,58%), SIOlli" pUl1icat"s Panz. (1,44%), iar dintreStaphylinidae, Philontus politus L.. (1,49). Este interesantăprezenţacurculioniduluiTanymecus palliatus F. aproape în toate lunile de studiu, cu ab~nd,eI\-CUNOAŞTEREA STRUCTURII ENTOIlllOFAU:NEI EPIGEE LA SFECLAţă. şi dominanţă mai reduse (27 exem Iare' .~xlstă o întreagă gamă de interpretar! d rIrespectiv 1,26/0). Desigur,msă ne-am limitat la speciile cu abundaen ~ ~?r pre~enta!e m. tab~lul 1,. . R,:flectînd asupra .cenozelor preferate J: il domm.a~ţa,.mal.,eVIdente.dm ordmul Coleo"'tera s-ar t 'f ." '.','. !1sect~, ŞI, ,m ,special, a celorb· t 'f f, emarca aptul că o sen d ..10 01'1 orestieri (T e' o dor e a n n 1988) f e e specII ce preferăde sfeclă de zahăr în perioada de stud' t au ost, colecya,te şi în culturade capturări (C i o c h ia 1984' 1985 ."~ (, abelul. 2) n.'să ŞI m alte perioade, ,I,ochla ŞI colah., 1987;1988)....' Tabelul 2'SpeCll de coleoptere din Fam.. Carabidae şisca,abeidac ce . w • •Transilvania prezente fn cuIturade-sfecIăd' ..... . '. populea~difertte păduri* dine, ~bă_r dm Ţara Bfrsel (Braşov). în perioada'1982-1984 ' , , 'Fam.Ca~abidcMearabusviolaceus .L.e; ·cancelattis.·Iclig;Clivina fosor L.Be11lbidion /amfrw' Herb.HarpaltlsgTisetts Fanz.H ..QzureU$ Fbr.Anişodactylus binotatus Fbr.PJeros~lclmsnigerSebaJl.P.vt~lga"isL.P. cupreus L.Calatlms melmlOceplialus .. L.Fam. ScarabidaeTa~onulApnodius prodromus BrahrnA. fimetaritts L. .... După Te odorcscu, 19SB, inodjtlc~tTipul_de ~durcAceastă coincidentă poate reflecta 'f tI'păduri întinse de stejar' fag şi ameste Ş} ar u c~ m Ţara Bîrsei au existatqarab1J,sviolaceus, C. ca:,ceiatus tubercz~iat~~ ~~?s m evid~nţă şi de speciileŞI ,An.zsodactyZ"s bitlotfltusFbr.,'iar altele nu' ] '! • Be>n~,dzo.n lampros Berb.,quefClnee ca :,Pterosticlzus niger Schall p' • raI . înLpa?Unle de Jagacee şiînsă spedicitatedeT e o do re .' .. l' vugarzs . ŞI P:; cupreus L. Sîntmontană.(jnepănis1ll0lidis+ foi6 CUi 988) dm. toate eta]eIe de vegetatiefalath"s 11.'ela"ocephalus iâr altes"'se,.. adl5.etef' st~].ărişuri) ~a: Clîvina jos~r,, ." ".pecu In amlha Carabzdae ca Harpal"s,XXXXXXX'X!'tejllriş . JxXXXXXXXXXxXxXXxx

250, ' ,J ."..... riIar! âar~este prezen.ţl • e rezentat' în zona Elepar~y'u hddius 'prodromus ŞIgriselts este fo~rte b~nl~p~!ste numai' din ostejanş~lT1~:!stecsi făget, iar A).i în celelalte zone, .'i numai în padurea e olidis + fOlOasekrapalltS azltreus. s!n~, CIi~~isuri si 'pădurea '

2!t2 v. etOCHIA şi C. TARABUŢĂ., '.G ttungen··und 'ihrer 'Bedeutungren zeigen eineObersicht Indikatorenim der Verbreitung Fallevon zugun elP1"g~i~tt~der " , Landwirtschaft,gerodetenals biologische ..FIăchen auf.iL:UţRARrşTn~IFIC~.. SF~CLA. ŞIZ-:\HAR. 1.989•.. VOL.XVllI253LISTE V0!'o1.TABEL:LEN'k der .' epigenetischen EntOIllofatîn~ in â:~Tabelle Struktur' .liIld . IJy~aml '. "B:ra ovsDepression ":(Ţara .' Birsel) ;inZuckerriibekultur .. m" d~r ..... ", ,ş .•, ',' 't' Boden:--Fallen). " ,', '" '" .. .P e:riode'1982";';"1984 (Reahslerpung ,nul' n. Ca··'r'abidae",und SCQrabeidae, dwe. . tt g fi der " amI le . . d d'c in ' erTabelle. 2 - KOleohPled:~~GţO~~le';, in Transilvanien beyOl~ernp~r~ode 'I982_i984verse le . . .' Ţara Birsei (Braşov) In er .Zuckerriibekultur aU5 ".aJ.l\V(;!send:~incl·..•. EJIbHOCTH anHrEHHOilBKJIAA B n03HAHHE CTPYKTYPbl H ~»~BEKJlbl B 30HE 6PAmOBA~HTOMOot>AYHbl B KYJlbTYPE CAXAPHO~ Il.\APA 6bIPCEil)CERCETARI PRIVIND UNELE ASPECTE DE COMBATERE CHIMICAASUPRA POPULATIILOR DEGARGARITE DIN CULTURADE SFECLA IRIGATA IN CIMPIA OLTENIEIB. BOBÎRNAC, V. TĂNASEPE3IOME~B na.UHoitpa.6ore aB70pbI onHCblB3lOT;'.'.no.nome 1 BCTKBX. ,'H3KarophIX Bblpal.U,HBaercB,.., . O:lKeHHblX HanOllBe•. Ha yq 'fi ii} . ", .HeOAHHa-II le nooMaHHoM DnHre~llOii.9HTOMocllaYHblc.~il~lgBZ?Xi,Ul:'~e::;;jgS2"')981 IT .• 'OHe. Epa:;;~B~p~~~;I '"',,' .. ,,.. ;Silp~id.a.eJ CC1ntharidiloeurr 1,,\~t".!:::,;-c";0;3yqaeMOrO nepHOA~ Hlr2~P3a3l!fS r~spr_C._ ~~-_'--TIpeo6.ns;D;3lOJ..U.U B~ ... _> ',,' '''''-''' "'Pt t"chus vulgarts c, _/0•• _COCTBB,/I,BeT-38,50%.;s8,KOTopblM cne,nytoTBn;tl,bl ee~~~HeHeKOTOPblX BHţ!;OB U HX S}f8l1eijRe"':"'10.18%. ABTOpbl paCCMarPH~aiOTT~~~~lKa~%b~Jlel{CUeH030B. pacnaXBHHblX .8 HHTepecax.­K3KelnOJ1orHlJeCKHX _nOKa38TeJleu B CJly JcenbcKOro X03HHCTB3Rezultatele de producţie obţinute in expel"ienţele efeCtuatein aniL •.. 1986-1988 pri~ind. combaterea .'.chimică a,· gărgăriţe}orsfecIei (BothynOtit'res, T anynlcFlts, Sixl/s) din culturile, de. sfeclă.de zahăr, idgatil., din Cimpia ... Olteniei, se diferenţiază astfel : variautelecare au asigurat cele mai ,mari sporuri în rădi'icini de sfeclă(15-18/ha) şi care'se recomandă în practică, a.ufost cele tratatecu Deciş 25 EC, doză 0,3";"';'0,5 lIha, Fastac 100 gll, doză 0,3 lIha,SinoratoJ( 35 EC, doză 0, J-O,511ht.'t,Carbetox 37 CE, doză 2,Ol/ha,iar producţiadezabăr alb este dep:lşită cu HO~158%dnd seaplică-tratamentecu Decis 25 EC, doză O:3111ha; Carbetox 37 CE,doză 2;0 lllha si Durshan4 F, doză 2,5 l/ha. Aceste tratamentese recomandă a: se aplica îndouăreprLze:primil cînd 60-70%din cultură a răsărit şia II-a dupii j~7zile. După baza lor chi,..mică, cele mai bune insectieide in combaterea gărgăriţelorsţeclei,sînt piretrenoizii (Decis, Fastac) şi produsele organofosforice (Car,..betox, Sineratox) şi mai puţin organoclorumte.Sfecla de zahăr deţine o. pondere însemnatăîn agricultura din CimpiaOltenîei; numai in judeţul Dolj secullivă pe aproape 16 000 ha, din carepeste 11 000 ha in regimir.igat. Cnltura este amplasată în mare majoritate peeemoziomurile din zona Segarce~-Băileşti-Calafat. unde se obţin l~ iriga150-65t(ha rădăcini, iar la neirigat 30-40 t(ha; in unii ani, cu atac puterni~de dăunători (Bothynoderes, Ta'lymeClts, Li:nts etc,), prodllcţia sereduce cu7-15%; cînd atacul are loc iufenofaza d~ răsărire paglJbelepot s0 ajungăpină la 15--.Z3%. . . .. .. ...Aceste p~gube insemnate ne~aJl condus la necesitatea efectuării undrcercetări· privind combaterea· chimicăagărgăriţelor.sfeclei din culturileirigate, din. Zona Segarcea a Cîmpiei Olteniei, rezultatele obţinute in anii1986~·1988 formînd obiectul acestei comunicări.MATERIALUL ŞIMETODA DE LUCRUExperienţele S-au amjJlasaHn dreptunghVlatin randomizat,in 4 repetiţii,fiecare variantă cu o suprafaţă de 100 m', agrofondul fiind asiguratdup'l indicaţiile laboratorului de agrotehnică. în principal, s-au verificat

254B. BOBIRNAC şi V. TANASE UNELE ASPECTE PRIVJND COMBATBREA CHIMICA A GARGARIŢELOR 255.0·"rod.use insecticide emlllsiâhilbi1e'şr:n1ar'j:ld·n6ţoin"P7·110'~~'e~::p&r}~~~f!t~ir:l~\ty ,', .....···""·--;lmul tratament cm ~ /0 .... . .. '.;" t'cate în doua repn ze .rr. _ 6 zile S-au testat atît produse romaneş Ierau răsărite ŞI al dOIlea dupa J-. : d . rt (Decis Dursban etc.).(Sinoratox, Carb elQX," . Ilndatox) CIt SI e uupo , . I..~. ., , . toda analizei varianteI, rezu-Datele de producţie s-au dinteţrprJtatvg;l~n:U:feclă cit si producti~ de zahărtatele cuprinzînd atît pro uc Ia e l'a ac v " ,alb.'1,; !pin interpretarea reiuJtlifeIar "obţiriUfeÎnanlI1 1986 (tabelul 2) 'sediferenţiază 4 variaute foarte semnificative îâ producţia de zaliăr alb~ careau 'asigurat:'sporuri de producţie'de 3;39:,G;75 t/1" .zahăr alb şi :depăşiride153,5-'--159,'2'% .astfel: V:" (Carbefox37 ,CE idoză>2:,0 l/ha).. Cnun,sprde'.3;75 t/bafaţădeulartcrul' nefratat(159:t%J, V 8(IDutsbau 4 cE ,doiă .3',0'1/11a)cu 3,73 t/ha spor in zaMr alb'(158;9'!dJ! T-: 7(Dursban:~ .E,.ddză:2;5J/ba) CII11J1 spor' de '3 ,42, t/1ă'( 154,0%)' şi V;, (Suniicombi 3QEC;:doză::l;1d/1a)C1L3,39' 't/ha (J53,5%), comparativ, cu 'ordinea priorităţii'de laf:producţia de'tădăcinf cad~ a Jost:V4"V S ' :v\ 'şi}/ i;)MaiIJuţin:semnifica tivc:'au' fost varian.,.tele trafate' cu produse organocloruratc>sub,formădepulbere,.. LindatDx3.PP,:doze 20: kg şi '30kg/ha,.cusporuri de 2,Q'''''-2,4 t/hazahăr alb,';În ta,beluIAs~augrHpatrezultatele din anul·.1987, privind.' proclueţiade zahă r a.1b,; din, analiza datelorprezeritate;secol1stată.unnătoarele: ceJe.mai eficiente 'variante,.'foahc:senlhificative;' care ".au',.Jntrecut':lnartorul :11a asigurat1l111uai 0,96 t/ha zahăr alb,Prin "'centrălizarea'celor ma'ieficace :,'ariante:"cu ttatameIltelechirniceapliCate îri cOl11bat,'rea gărgăriţelor MedeiîAanii '1986-'1988, înscrise întabelul 7, ~uprivire la producţia de rădil'cini, cOnstatăm următoărele:cele:rnai eficiente:insecticidesînt din gn'lpa cCHlcentrateloremulsionabilc ,_,din'importŞiautOhtan,,; "ariantel,,'care au inttecutprodtlcţia m'lrtorull1i.

,··,.··..··"UNELE··:ASPECTE-PRlvINn- COMBATEREA cmMI AC ,'AGARGARIŢELDn---" 257netratat cu peste 135% şi au asigurat sporuri

65,!)' 1100;01258B. BOB!RNAC şi V. TANASE U~ELE. ASPECTE PR1VI:N.D'CoJlBA'I'ER~I\: ;CHÎM:I~:.t.~c;~GARIŢELORMartor netratat~-câl"b~i'o;\:-j7cE,--d?i~-îJâl/ha..,Sinorat'a,,'35 CEJ-doî~ l;O-l/haSumicombi 30-EC;doză.0,8 lJha.' ,Su lllCymbus1125 Ee::, .. l;ţf)zăO, 3,1/hOl.= Dursban 4. E, idoză.2,5 l/haDecis 25:EC,' dOZă.,-O;J l/haEficacitâteav,V.v,v,v,Vav,v"ialpha25 EC,dqzăO,5lJha.Decis 25EC,- dpză--O,5-1/ha.Basridin60 Ee, doză D,B l/haDL .. 5%DL.}"j"DL 0,1%47.463.160.262.261,556.964.964365.758.5100.0133.1127.0131,2129.7120.0136.7135.4138.6123.415.712.814.814.19,517,516,918.311.19.'12,{j15,1t;'iame-~t~i~r Chi~ic~ apHmte in comb;;t~~~~ 'gărgădţelorFa asupra producţiei de ll;ahăr alb. in anul 1987" ·.la C.A.P. Segarcea.- DoljVarialitaMartornetratat= C::~1."lJ~ţt?~~7. .G1},doză 2,0 1/ha 'Sinorato:x:35 CE,doză-I!O lfhaSumicombi.30·EC,doză 0,8 lfha'Suml.alpha 25 EC,doz~ 0,5 l/haCymbush 25 EC,doză. 0,31fha ,J)ur~ban4 E,doză. 2,51fhaDeCis 25)lC,doza, 0,3 lfhaDeci~25EC,doză. 0,5 lfha=, Basudin"60 .EC,. dozăO,8I/haDL 5%~'DL 1%DL 0,1%,D!g:'Şţi~ .1.PfOducţia .•dC .• ~,ah~r"alb.1 Dif~cuta,~ Uha, ".1.·, ... %14.716.217,117,214.116,917.615.16.18 100.08.62 139;18.-19 137.39.02 145.9 2.849.00 145.6 2.827.45 120.5 1.279.27 150.0 3,099.63 155.8 ,3.459.41 152.2 3.238.13 131.5 1.951,832,463,054l'• 7.. 5.. ·692... "'''''''3... 1....•••......• 8Tabfllu!1_(Bothynoderes etc.)•Tabelul 3., r' t In combaterea gărgăriţelor (BOthynoderes•T~~~~~~t;'~~~.)t:~~;:~;~~~c~;~~c~ă;:C~~:c sfeclă, in anul 1987 la C.A.P. Segarcea-Doljv,vi'v,v.v,V,v,v,V.V 10, '. Variarita I P;oducţia .. d~'rădă~îni '·I·.••• ~,:~~~e~ţ~··· I~~~1!WS3:ţial-_~lasilicar~a,t/ha '%10328Tabelul 5E'icll~itatea .tratameIltelor!chi .. It1ic~, illP,licat~i in: icoIllbat~re~: gărgăriţelor; .•·(Bothynodet'flSJ'et(:'", ),:iasupra producţiei de rădăcini de; sfeclă" in: anllLll)88; ':1a:C;:A:.P.,.Segarcea _ Doljv,V,V,Y.Y,V,V,Y.V.Y,V,Y,V,V.1Martor nehatat 149112Lindatox 3 P~, doză 15 kg/ha 161:7 1125,71 12,6 '" 10Lindato:x 3PP, doză 25 l~g/ha 16J",1 11128,77 14)0 "'* 8PEB 5 + Lindan 3 PP,Ootă.,,i '20 kg/ha '!62,~,i i129,16 13,'3'1 Ji) • 1.1 ,'lI ;9 L fSinoratox35 CE, doză. i' ,''",......DL 1% 13,5.3';' ,,1.1Ef~cacltatea..'tratamentelor Chimice aplIcate... In '. combaterea.. gărgăriteiorMartor' ni;itratatLindatox 3 pp,doză.15.. kg/haLindato:x 3 PP,dotă 25 kg/ha:PEJ3} +Lindan.3 PJl,'dOză 20 kg/ha'Sinoratox.·35 ,GE,doză 1,0 l/haCarbdox37CE,doză 2,0 l/ha !Dimevur'42,5 VUR,doză},Q )/lla13)2 '7;-16 121.90 1,34 •I14'1 4 7.83 128.00 1.71 •I'O',i • fi16,il 9.08 • 1~81.52 3.16"*'"15.~ I ' i\!114.~ 764"',,t/ha . %8.92 145.90 2.80 ....L, 11~1·93 ,li~2:,I:Decis 25 EC;IdozăO,J l/ha15·r 8.47 138.52il2.35'Decis ?,1Ec:, ;"ii" 1 ;'\;doză 0,5 l/ha ni12·F 8.81 14~.09 2.69Fastac 100 g/1 ,EC,Idozit O(?l/ha i14.p 8,1"1: 133!,11 ~,q21 ,FastaclOOg/l !EC,IdozăoO,J J/ha13.[ 8.72 1421.62, 2;60Karate 25EC,J\[ iI,:;,

260 B. ·BOBIRNACşlV.,'T,ANASEEficacitatea celor•mai', efic~ente" pesticide". folosite···..io: ". c~mbaterea 'gărgările lor," asupra producţieii·..,'',.-- .>derădăciriidesfecIă"i ll . anii 1986- 1988Varianta1986Martor netratatSumicombi)O Ee, doz,ă 1;1-1/haDursban 4E,cl0ză 2,5 l/haCarbetox 3TCE, doză 2,0 l/ha1987]dartoi' netratatDecis 25 EG,' doză .• O,5 1/haDursban ':LE, doz ă2,51fhaDecis 25 Ee, doză. 0,3;' l/ha.Carbetox 35 CE, doză' 2,0 l/ha1988:Mart()rIietratatDeci.ş 25 Ee, dOză 0,5I/haFast_ac_~9?g/1Ee, doză 0,31/11aSinoratox 35" EG, _doză _,l,a, 1/1l

.. ', .. ,: ••..• :'....• :,,>,.';Tabelle ,3 \ViJ:lesumlu;·jt .derch~lnisclIC!l.·... T1eharI(11ungcJl in '.,"Trlbellc '1· .. ----:: Wirksanl~Rit •. dţrc.hemiscn~n:BehandlungeŢl': in der:, ;I3ţkiilnp~u~lg_·...011 ,-,~ii,beri'­derbriisslcrn"(BotlIYJtoa'tl'rSl,l"s.\v.lani dţc\VcissZ;ucl\:.e:rproelnktiQu,1987, an derLIJ,q- -:-Scgafcea,Dolj,' .·.·...·....... ··.~i·,·: ·'f.'Tabelle 5 Wirksamkeit der· chemischen BchandluIJgen in der Bekiinlpf:U11g;Ve)ll.Riibender­1yrLisslern •.... (BothYllqd.crp" i II '5,'"":ti

264 B. BOB!RNAC şi V. TAN"ASETa6Jl.u!~a 3 - 3cl$etcrHBHOCTb XHMHtjeCHKlIX o6paGaroK, npHhteHneMblX B GOPb6e C ;Il;OJJroHocH.­'i;::" "}(aMH (Bothynoderes,' Tanytnecus' u ";gp:) CK83hla3f{Hll,aflC5I Ha ypOlK:e l{OpHcitcaxapHoii CBeKJIhI B 1987 ro.n;y B npoH3Bo)l;CTBeHHOM CMbCKOX03S:lHCTBeHHOM- KOOllepaTHBe CeraptIa, )lOJUK:'Ti16.1lul{a ..{ - 3qxpeKTHBHocTb ",xHr.tHlIeCKHx o6pa6aroK, npHMeHHeMblx B Gopb6e C AOJlrOHOCn­KaMII (Bothynoderes H gp. CK83hIB31OU1.aSlCa Ha npo;r:t;YKUHH OMora c~xapa BA~- .J:d6JiUl~ai1987. ·ro;n:y B "npoH3BoACTBeHHoM CeJlbCKOX035IMCTBeHHoM KOOnepaTime Cerapqa ~JlOJllKTa6A.lll{a 5 - 3qxpeKTHBHocTb XIIMHtJeCKlIX o6pa6oToK. npnMeUJleMbIX B 6opb6e c AOJJr~:)HOCH-. .RaMH (Bothynoderes li gp.). CKa3blBalOU1.8Ş1Cn Ha ypO>Kae Kopneiî caxapHO CBeKJIb[B 1988 rO)J;y B npoU3BoJ];cTBeHHoM CeJIbCKOX0351llCTBeHHOM KoonepanlBe Ceraplla,;il,OJDKTa6JlUl{a 6' -:... 3tpq)eh.iHBHOCTb xU!'.iHHecKux o6pa50ToK, npHMeHllBWnXC5I B 6opb6e C p;oJlro­1lOCHKaMH (Bothynaderes U' gp. CKa3blBalOllIJIcsrHa npo):(YI

CAR!dEN PAVELESCU şi AL. STROl'A ~ICROFLORA FIT0PATOGENA;A. Sl'il:CLJ::I nm SILOZURILE DE ZI261In mod ideal, ar trebui ca sfecla de zahăr să se recolteze În momentulÎn care calităţile tehnologice au atins un maximum, iar prelucrare" săse facă Într-o perioadă scnrtă de timp după recoltare şi recepţie, ceea cear necesîtac~pacgăţi d~.. prell1crarefo~rieJl}ari.şic?sti7itoare şica~e ~r.asigura un' '. 'Metoda diluţiilor elaborate de K o. c hşi descrisă ulterior in amănuntde B :- efe ld constădin pregătir~a unor suspensii de spori Într-o cantitatede apa 'ia,:, medru~ţchld, .c,:re,se dllueazăapoisuccesivpÎnăce se' obţine.o. suspep~le,care:.sa c()nţl~a In ~mlunslngurspor sau conidie~ ';DInaceastasuspenSle .scp~n21TI1 ÎI1tr'llllvasste:ril,.pest

268 MICROFLORA FIToPATOGENA' A SFECLEI 'DIr{~'SIL()ZURILEDE ZI269ţire şi respiraţie a rădăcinilor depozitate pe de o parte, iar pe de altăparte să aibă şi o acţiune fungică.Demn de reţinut este faptul că, inainte de a folosi produsele chimice,~Irla,,~tîn aţentianp.astz-ă cîte1v~aCCtracţeris'tici.;~le.~ce?tora, legate de as~pectul preparatuiui (substanţă sub formă de praf sau emulsie concentrată)stabilitate in apă Ia temperaturi cuprinse Între ° şi 2SOC; solubilitate Înapă, yolatilitate (Ia temperatura camerei să aibă un miros slab); toxicitate'(să corespundă cerinţelor igienico-sanitare valabile pentru.pesticide),termen de garanţie (să fie mai puţin de un an din momentul fabricării,prin păstrare Ia temperatura de 3SOC).. Am ţinut cont, de asemenea, ca produsele respective să nu aibă oinf1u:nţă negativă asupra calităţiiteh~oIogicea sfeclei, să n.u", îngreuuezeprocesele biologice de purificare a apelor uzate ale fabricilor să fie strictspecifice in raport cu una din bolile provocate, avînd un domeniu larg deacţiune ..·.la ··fdnnele.·.• de ..··putrezire· ',provocate .în.',. siloz, ···să',.nu ",producă·., coroziunea~aratel?r ~e tr~llsport; săn~.pro"oaceiricendii .• etC.'De asemenea, pentru cOllserva.re,., este.nccesar .. ~a produse~e .. chintices~ fie Ctll1bHlCite cOIlf()~m.~tan_dCtrdului, aVÎIld·.denumirea"scrisă .clar,.--etichetatesai, marcate cu indicarea datei de fabricaţie, a termenului de valabilitatesi , a concentratiei .- ,,prod~selechimice>indicateInaistis.allf~stcercetatelnraport'cu influenţalor asupra ciupercilor identificate pe rădăcinile de sfeclă de zahărdinsilozuri1ede zi aie fabriCii. Aceste ţes'uturi reprezintăinsineniştenlediide cultură,vii" ~xt~a~edinrădăciIli rănite,mucegăite.,Pentru cultivarea microorganismelor şi experimentarea produselorcllimices-au utilizat următoarelemedii nutritive: Sabaurand-glucoză-agar(SA)şi mediu pe bază de cartofi-glucoză-agar (K,D.A.).Diametrele coloniilor de ciuperci sînt redate în tabelele 1, 2, 3, 4,c are conţin indicatorii produselor chimice, cOIlcent~aţia acestora, diferiteleInfdii,nufriti11eiri :'funcţie deţesllturile de ciuperci"alesepentrua.fianalizate.Analizind datele prezentate În tabelul 1 reiese faptul că s-a studiatacţiunea celor 3 produse chimice pe cca 40-60 ţesuturi de ciuperci dingenurile Botrytis, Fusarhl1n, PC1u:cilliu11l.şi,Aspergilllis. Aceste luicroorganismeau fost reprezentativela toate genurile care, la nivelul actual de cunoaşter,E;,s~ 'considpr~a fi eE'lemai.dăunătoare în ee priveşte depozitareasfeclei în silozurile de zi ale fabricilor de zahăr.In timpul experimentărilor Ia laborator s-a stabilit că, concentraţiarecomandată pentru KSD-I de 5% este foarte mare, iar cea de 0,3% pentruK~rtoţid este prea scăzută.CreştereaTabell~l 1coloniilor de ciuperci",pe 'medii:nutritîve ce nu, conţin produse ,chimice"(MădmeadiametreIorcoloniilor,in ,mm)'2--'1 Botrytis, sp. FlisaTillm' sp; PCllici/ltllrll AspâKillu;,,' 5p~-expe:j~riţei'----'-~~----~-.~--~---"I---- --~--.--''--. KDA SA KDA SA KDA!' SA KD~ SA6 9 6 6 3 3 5 42 21 >25 19 20 10 11 10 123 >25 >25 >25 >25 14 18 15 164 >25 >25 >25 >25 18 >25 >25 >255 >25 >25 >25 >25 18 >25 >25 >256 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >257 >25 >25 >25 >25 . >25 >25 >25 >25ICreşterea coloniiIor de ciuperci pe medii nutritive continind KSD.I(creştereadiametrului coloniilor, mm) ,Tabelul 20,50 I + 3 3 6 I 2 3 42 3 19 14 20 6 9 638·7 >25 >25 >25 13 15 7 94 8 >25 >25 >25 20 >25 16 185 12 >25 >25 >25 >25 >25 20 226 ·18 >25 >25 >25 >25· >25 :>25 >25.7.>25 >25 >25 >25 >25 25 >25 >25----------------0,30 I :x x x x ·x x x2 x x. x x x x3 x x x x x x x4 O O O· O O O O O5 O O O O O O O O.Legendă ·O~ nu ~înt cf?şted;+.~ ÎJiceput··de creşterilx - creşteri minime.6 O O. O O O O O O7 O O O O O O O O••După ~Un: seobsen'~.dÎntabelel~ 2 ;;i 3 concentraţiile optime pentru~SD-I.smtmJurul valom.d':. ~,3%,. Jar pentru. ~(artoţid de 1,25%, obţinmdu-seastfel rezultate sahsfacatoare, neldenhfJcmdu_se nici o specie dăunătoarerădăcinilor analizate.în ceea ce priveşte pJ;odusul metoben, aşa cum reiese din tabelul 4,-concentraţia optimă este de 0,15%.

270 CARMENPAVEJ.,ESCU l)IiAL.STRG!A !.(ICRonOllA FITOPATOGENA A SFECLEI DIN SILOZURILE DE ZI271Creşterea .·.coloniiJor-·~e'cluperci .,P~ zncdii-nutrUive.":conţinîrid 'KartâţiiI(creştereadiametrului coloniilo~l~tn)Tabelul 323,6 1,Tabelul 3 (coutinum'e)8 , 910C_U_U_" ...U...I~ConcentraţiaKartoţido'·ţ_i~,..a_i_~~-. -... '." ."' ,Botr~,ti5"A I KDFA""I,itt"'SAZiu. "p"i.uţ25 20 22 8 18 4 101 >25 >25 >25 >25 12 14 10 155 >25 >25 >25 >25 14 19 16 196 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >2"7 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25-----._- -- -----------1 x• •O O x x2 x •O O x x3 O O O O O O x x1 O O O O O O x x5 O O O O O O O O6 O O O 6 O O O O7 O O O O O O O O1 >25 >25 '>25 >25 >25 >25 >25 >252 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >253 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >250,06 4 >25 >25 >25 >25 '>25 >25 >25 >255 >25 >25 >25 >25 >25 >,25 >25 >256 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >257 .>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >250,08- -----------1 >25 >25 >25 >25 >25 >252>25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25·3 >25 >25 '>25 >25 >25 >25 >25 >25,4 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >255 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >256 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >257 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25----~------ -1 18 20 16 20 15 16 18 192 19 21 17 20 16 20 19 20,3 20 20 19 21 18 21 21 n0,125 1 22 22 20 22 '8 22 24 245 21 23 21 21 19 21 >25 >256 24 >25 >25 >25 22 21 >25 >25'7 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25~------------ ------1 X x • X• • x x2 x z x x x x z3 x x x x x x ..0,15 4 O O O O x • O O5 O O O O O O O O,6 O O O O O O O O,7 O O O O O O O O0,01123151234567>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 '>25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25---------------->25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 '>25 >25 '>25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25 >25 >25 >25" >25 >25' >25 >25>25 >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25>25· >25 >25 >25 >25 >25 >25 >25["Paralel cu experimentărileîn fază de laborator s-au executatlllcrăr isemiindustriale şi industriale, urmăriudu-se acţiunea rădăcinilor divizateîn 1 părţi în condiţii climatice cit şi acţiunea rădăcinilor intregi în ace-oleaşi condiţii.1n ambele cazuri rădăcinile au fost stropite prin pulverizare cu soluţiileapoase ale celor 3 produse chimice, Necesitatea administrăriiproduselorchimice pe rădăcinile de sfeclă de zahăr divizate in 1 părţi decurge in 'mareadiferenţă a repartizării conţinutului de zahăr in plantă,în urma analizelor efectuate s-a constatat faptul că există diferenţein ce priveşte conţinutul de zahăr din rădăcinile însilozate faţă de cele 're,­coItate recent.:pe aceeCi' am avut în centrul .at~ntiei stu~iere~.'r~d~ciI1ilordivjzateJavînd experienţa aculŢ1ulată ,din, anii ,', ~nteriori; '?eo~rec.e·acestTa~ , div.lzate..de-a 'lungul axei centrale, au conţinutul de zahăr aproximativ Fonstant

273Cu ajutorul unui cnţit, răd.ăcinilese diyizează in 4 părţi, ~are se .comparăuna cu, alta ,În următoarele ~arii1nţe:,,) una. din cele patru părţi a,ăciăcinii pentrudeJerminarea conţie:nutiilui de zahăr in ziua insilozării(control imediat);b) a doua parte este. netratată. (martor);c) a treia parte. este tratată cu prod)!schimic cu concentraţia a;d) a patra. parte estetratatăcupro.dus chimic cu concentraţia b.S-au. executat 12 repetiţii,dupăcares-"u, examinat diferite variantein funcţie de acţiunea produsului chimic asupra pierderilor de zaharoză,cît. şi "i1pi~1"4erilol".

~74 MICROFLORA FITOPATOGENA A SFECLEI DIN SILOZURILE DE ZI 275RECHERCHE SUR.LA MICROFLOREPHyTOPATlIOGE?;,EDELA BETTERAVE A SUCREAUX SILOS DE JOUR DE LA BETTERAVERIE DE FUNDULEA ET SON INFLUENCE SURLAlltJAUTE TECHNOLOGI IltJE,METHODES DE}'REVENTION E'( DE LUTTER~SUME·l:..'expb~e cQntient"les resultats exp~timcntaux''P0llr·.uncperiodede 5'" alls, regardant la.microflore patbogcnc de la betterave a sllcreauxsilos d~ jour de la bettcra'Teriede Fundulea.et 'san'Înfluertce sur-la qualite. tcchnologiquc.Sont presenteeslesmeţhodesd'analYse de la microflofc identifiec5ur les racînes de labettei ".' •..•...... ," ·.. i' '" ", ...•. '< 'Es wurden dic folgcnden chcmischcn Erzellgnissc ubcrpriift: I

e, ';"',;ASPECTE ECONOMICE ALE CULTURII SFECLEI DE ZAHĂRîN CONDIŢII DE'IRIGAREA. LUP;',11'Studiul prezentat tratează dezvoltarea producţiei de sfeclăde zahăr in zonele de sud şi sud-est a ţării in condiţii de irigare.Sporurile de producţie obţinute în aceste condiţii noi de cultură,deşi semnificative nu sint însă la un nivel corespunzător.Datorită unui spor de cheltuieli de circa 20~25% faţă dezonele neirigate, randamentele minime pentru a obţine un efecteconomic corespunzător trebuie să fie de 35~40 tJha ~ producţieSTAS ~ pentru intreaga zonă.SUPRAFEŢELE CULTIVATE ŞI PROOUCŢIILE OBŢINUTECultura sfeclei de zahăr in ţara noastră s-a dezvoltat mult in ultimiledecenii, atît datorită cererii crescInde a industriei, cît şi a creăriiunor condiţii de favorabilitate mai bune'ca urmare a extinderii irigaţiilor.Astfel, în perioada 1965~ 1987, suprafaţa cultivată cu sfeclă de zahăr acre-cut cu 40%, iar producţia totală cu 63%.Evoluţia producţiei de sfeclă de zahăr nu este însă uniformă,aceastafiind influenţată atît de suprafeţele cultivate, cît şi de randamente. Se observădin datele prezentate în tabelul I, că îu judeţele din sudul şi sud~estul ţării suprafaţa cultivată s-a extins de peste 2,2 ori în timp ce pe ansamblultării cresterea este mult mai redusă. Pentru studiu au fost luateîn considerare judeţele: Dcilj" OIt,Teleorman, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa,Brăila, Constanţa şi Tulcea. In consecinţă şi producţia a crescut în modproporţionaL!nperioada 1981- 1985 producţia de sfeclă de zahăr a fost maimare decît media anilor 1966~ 1970 cu aproape 60% pe întreaga ţară şi cupeste 74% pe ansamblul judeţelor menţionate.. (tabelul 1).VALORIFICAREA CAPACITAŢII DE PRODUCŢIEA TERENURILOR AMENAJATE PENTR.U. IRIGAT, CULTIVATE CU SFECLA DE ZAHAR1. Zonarea ecologică a culturii sfeelei de zahăr si cresterea favorabilităţiiterenurilorprinamenajreapentruirigaţii. Potrivit unor lucrărimai vechi de zonare a producţiei agricole pe criterii ecologice, naturale (B ef-

278 A.LUPEvoluţia suprafeţei, producţiei şi randamentului la ha la sfecla de zahăr, in perioada1966-1985Tabelul 1---T-',"-'---I Zona amenajată pentru irigat din sud-estul ţării*IPerioadamii ha mii t kg/ba 1 mii ha 1 mii t I l,g/ha. .. ,1966- 1970 182,6 3 818,5 20 91~ 43,6 1 132,2 259791971-1975 214,7 4 820,9 22459 60,9 1 535,6 252121976-1980 247,0 6 134,5 22841 79,3 2 105,7 26,5461981- 1985 272,6 6074,2 22282 96,1 1971,1 20503o-oc.,cn':::1:ci> "o.E.o o.o~ L~o o Eo LL ~ ~III-c o-;;"o$ oọ"Creşteri 1981-1985% 149,3 159,1 106,5 220,4 174,1 78,91966-1970.. Sursa: 'Anu(lruist.atistic iil R,S.R., 1966-1985.be Ce lşi colab" 1960) cele mai favorabile terenuri pentru cultura sfecleide zahăr sinta11J,plasate in Banat şi Cimpia de. Vest, Cimpia Transilvaniei,unele teritorii din judeţele din est şi nord-est(Iaşi, Neamţ, Botoşani). De asemenea,în aceeaşi zonă de favorabilitate maximă se Încadrează unele perimetredin judeţele: Ialomiţa,Buzău, Dîmboviţa, Se~torul Agricol Ilfov.înaînte de anii 1970, acestea au fost de fapt zonele tradiţionale de culturăale:sfeclei.de zahăr (fig. 1). \în perspectiva amenajării integrale pentru irigat a: zonelor fertiledar cu un puternic deficit de umiditate din sudul şiestul ţării,harta favorabilităţiiterenurilor pentru sfeclă de zahăr se modifică în modconsiderabil(fig. 2). Alături de judeţele din partea de vest (Arad şi Timiş) ,carese menţin în prima zonă de favorabilitate, cu nota de, bonitare potenţatăde peste 80, se asociază judeţele din sudul şi estul ţării (Olt, Teleorman,Giurgiu"Prahoya, Ialomîţ,a,Călăraşi, Brăila, Galaţi, Constanţa).în conformitate cu metodologia aplicată în studiile de zonare efectuateîn anii 1973-.-1976, coeficientulsporului de producţie posibil de obţ'nutprin irigare la cultura sfeclei de zahăr esteijde 1,7-1,8. Aşadar, în zoneleîn care sfecla de zahăr se cultivă integralînregim irigat, randamentele obţinutetrebuie să reflecte acest spor comparativ cu perioada anterioară a­memijărilor pentru irigat.2. Valorificarea favorabilităţiinaturale şi potenţate a terenurilor cultivatecu sfeclă de zahăr. In scopul determinăriigradului de valorificare afa'l?fabilităţii nou-create prin amenajarea pentru irigaţii au fost comparaterandamentele obţinute. în medie pe anii 1985__ 1987 în zonele amenajate,cu cele obţinute în perioada 1967-1969, anterioară introducerii irigaţiilor-)naceleaşi.zone (tabelul 2) .. Pentru .prima perioadă luată ca martor (1967_1969), în care suprafeţele1amenajatenudepăşeau 4,5% din arabil, ,în medie pe ţară şi 8% în~o::'iio.co

.~ LUP",ASPECTE ECONOMICE ALE CULTURII DE SFECLA IRIGATA 281TabelulGradul de valorificare al capacităţii dc"pr(tducţie naturale şi potentate a terenurilor cultivatecu sfeclă.de zahărkg/pUDctSpecifiCareProducţia pe un punct al notei Producţia pe ml punct 'Il noteide bonîtarc )laturaJ" de boriitare potenţată1967-1969I1985-1987 1985';"'1987Total 513,2 548,3 -Zona amenajată pentru irigat dinsudul şi estul ţării 462,5 502,1 334,8Total, exclusiv zona amenajatăpentru irigat 559,3 582,9 -zona luată in studiu, s-a luat în considerare nota naturală de bonitare, COll-,siderîIldu-se nesemnificativă influenţa irigaţiilor.În cea de-a doua perioadă (1985-1987), sfecla de zahăr este cultivatăin terenuri ~menajate pentru irigat in proporţie de circa 30% pe ansamblulţării, dar diferenţiat mult sub aspect teritorial.În judeţele din sudul şi estul ţării sfecla de zahăr este cultivată intr-oproporţie de peste 75% in terenuri amenajate pentru irigat, in timp cein restul zonelor, doar in procent de 10-15%, În aceste condiţii sporurile·de producţie inregistrate in cea de"a doua perioadă pot fi puse pe seamaunor factori tehnologici pe ansamblu, dar in cea mai mare parte pe seamairigaţiilor, in zona luată in studiu,Pentru prima perioadă (1967-1969) producţia obţinută in zona luatăin studiu este inferioară mediei pe ţară sau celorlalte zone de cultură,În cea de-a doua perioadă (1985-1987) randamentele au crescut in toatecazurile, dar in mod diferenţiat: 6,8% pe ansamblul ţării, 8,6% in zonaluată în studiu şi 1,2% în restul teritoriilor; aceasta în cazul cind producţiaobţinută se raportează la nota naturală de bonitare, adică dacă nuse ia în considerare creşterea capacităţii de producţie a terenurilor, ca urmarea anlcnajărilorpcntru irigat.Dacă se ia în considerare capacitatea de producţie - mai mare cucirca 50%, ţinind seama de ponderea sfeclei de zallăr cultivată în regimirigat în această zonă -' atunci se constată că noua capacitate de producţiecreată prin amenajare nu a fost valorificată in mod satisfăcător. Deşi producţiilemediiau crescut, acestea nllrefleetă încă valorificarea capacităţiisporite de producţie a terenurilor amenajate pentru irigat,Această situaţie impune analiza cauzelor care au generat valo~ificareanesatisfăcătoare a potenţialului de producţie nou~creat,cuatît mal m?1tcu cît acesta este rezultatul unor eforturi financiare şi consumuri energetIce.În cele ce urmează. vor fi prezentate unele din principalelţ cauze.au condus 'la rezultatele tehnice şi economice obţinute.

·282·,.,;."A;LU~ASPECTE ECONOMICE ALE CULTURI! DE SFECLA lRIGATA2.. Numărul de udări. In condiţii experimentale, norma de irigareae5·500 m'a fost administrată într-un număr de 7 udări a 785 m'/ha fiecare.în condiţii de producţie, numărulde udări a variat in limite foartelargi de la o unitate la alta, media fiind de 4,5 udări a dte ·855 m' fiecare.Se remarcă, de asemenea, faptul că udărilese realizează in proporţii foartediferite. Astfel, numai prima udare s-a aplicat pe întreaga suprafaţă·cultivată.Celelalte udări s-au administrat în procente din ce în ce mai mici.Astfel, udarea a doua s-a aplicatpe93,7%din suprafaţă, udarea a treia pe79,4%, udarea a patra l'e 66,7%, udarea a. cincea pe 55,6% din suprafaţacultivată. Un număr mai mare de 5 udări a fost aplicat doar pe 44,4%d in suprafaţă; în proporţii din . ce în ... ce mai .mici.3. Durata şi perioada de aplicare a udărilor. Incadrarea În perioadaoptimă, ca şi durata aplicăriiudărilorconstitui~,de asemenea,parametriicalitativi de care depinde în mare măsură efectul irigării.în condiţii de experimentare, cele 7 udări au fost aplicate În perioada23.VI - 27.VIII, la intervale cuprinse între 9 şi 12zile. în unităţile deproducţie, însă, sez,,>uul d~ irigare, cît şi durata fiecăreiudăriîn parte, audepăşit foarte mult perioadele optime. Astfel, irigarea a începuf practic olună mai devreme şi s-a prelungit cu circa 3 săptămîni după perioada optimă.La rîndul ei fiecare udare în parte s-a derulat pe o perioadă foarteItmgă de timp, depăşind de2~3 ori durata normaIrt exprimată prin intervalulîntre două udări consecutive aplicate in condiţii experimcntale.!'!Oli~dejnyore~./ha •35001S}50m' IMa5000 \l.5003850 m 3 /hnL 000 (73,3 %)35003000150~200"~~~1500 z1000\soOOw~1 IIV VI VlIPlaninii/ha76532OLUCRĂlULE DE îNTREŢINERE ŞI )?ROTECŢIE A CULTURIIPentru unele culturi, printre care şi sfecIade zahăr, lucrările de întreţinereca şi combaterea bolilor sau dăunătorilorau o importanţă deosebităpentru obţinerea unor producţii normale.Din datele prezentate in tabelul 3, rezultă. că atit mijloacele pentrucombaterea buruienilor cît şi cele pentru combaterea dăunătorilor, n-aufost asigurate dedt in mică măsură.Nivelul de asigurare cuerbicide şi insecticide (%) Ia cultura sfecJei de zahăr in judeţulSpecificareConstanţa in perîoada 1981-1988P,,;,"d,Tabelul 3Hla1 1982 1983 1984 19B6 1987 1988•'08'49,5 59,1 61,0 52,1 65,7 67,6 61,0 70,536,2 11,0 36,0 17,8 1 32,3 31,8 33,5 11,0în combaterea buruienilor, praşilele mecanice nu pot suplini erbid­•ştiut fiind că În judeţul Constanţa ca şi .în alte judeţe din sud-estul. .. Parametrii tehnici-calitativi ai regimului de irigareE!g. 3 - judeţul Constanţa (1988)la. .. sfecla de zahărin prezent mari cultivatoare de sfeclă de zahăr, coeficientul de asic·.gu.raJ:e cu forţă de muncă manuală este cel mai redns.

284A.LUP-." '''''' " .. năiori1or~mult mai agresivi ip,.zonaÎn ce priveşte combat~ea dau, ,'nu pot suplini insectIC1dele,de ste" ă,-;, lucrările; ,'. .în spfcial în primele,Jafe de veget,:!lc~ şi atacul de dăunăt~ri au o m-Eficienta economică a culturn sfec1cl .d~,' (1985_ 1987)BrăilaÎn aceste condlţU, Imp,,;rmenare damentului, mergînd m unele cafluentănefavorabilă deosebIta asup,~ ran. " " la compromiterea culturu,ZUTl pIna , "CăIăraşiConstanţaGiurgiuIalomiţaJudeţul.. '. zahăr iII unele judeţe cu suprafeţe mari aincnajatcpentru irIgatproducţia \ChC1tUieli" de prodUcţie '1I ." 1e.i/Imva onC

266 ...A,.LUP ASPECTE, ECONOMICE ALECUL'TURII DE SFECLA IRIGATA2BTJ3 lJ3LI OGR AF 1 EEe I,G.,şi colah., 196.0 ..,...Zol1arca e,roJogică'a plantelor agricol-e Î11 R.S,R, E .. , _CIll eu sprecJlendesNî'leau.,~atJk ~etncr Auf-w.audszllIlahll'ieyon ca.20~'25(\/ .. '.' . . . .solIclidlc mtnimalen LeistllllrtsHhigk '( E J . /o·angeslscllts der·llubewasscrten·ZoncnA' .. "J:>- C CI cllzur··'rlaltungeiri

A.LUP3KOHOMH'IECKHE ACnEKTblKy,rjbTYPbl CAXAPHOfi CBEKJlbI B YCJlOBHllX. cOP.OllEHHllPE310MEB ,JJ;aHHOii paGoTe onlICbumeTCH pa3BUTue npOil'SBO,JJ;CTBa caxapHoH. CaeKJ1bI B IO/KHhtX Itii ax PYMbIHlIU B YCJ10BHllX opOWeHUH.lOrO-BOCTOqUbIX pa ou .. OCTbI B YrHX HOBblX yCJ10BH51XXOTfl il 3UaQUTeJIbilbl,DOJlyQeHHbIe npOH3BO)J;CTBCHHbIe npup ..HO em,e Re uaXO)J;HTCH Ha COOTBeTCTBYlOllJ,eM l!O~I~:~bRO Ha 20 -25 npoueuTOB no cpaBHelIHloB pe3YJ1bTaTe YBeJmQeUuH pacxoţ(QB npu .U3 OCTb Jlfl nOJlyQeUHfl Hap;Jlemaruero 9KO-C lIeOpOllI3eMblMu .. 30H3Mn, MHHHM3JlbJIaH nP50::~~TlI;:Hlra yiJ,pO}{{aH CTAC p,Jl~ BceH30Hbl.HOMHQeCKOrO 9qxpeKTa AOJUKH3. AOCTHfHyTb .) . T:SISTEM SEMIAUTOMAT DE SELECŢIE SEMICONSERVATIVĂ *PUCYIiOI\,PUCYIiOK.PllCYIiOI\,PfiO'Hl\fi1 -: 3KOJIOn-ttl:ecKHe 30Hbl, . 6 JlarOnpHflTRblC. ]l.JHJIlblpamuBaHH.fl caxapuoii CBeKJlbl(oci Eep6eQe.ny fi ero corpy.o;ulIKaM) . .. . . ..... • t' Il COOTBeTCTBlIllC2- fiJlarQnpl{HTUble 30Hhl· AJtH BblparuuB3mu1. caxapnou CBCRJIbyCTaHOBJleUHblMH B03MO>KHblMn nOKa3aTe.JIRMH.. Jt I3 _ TeXHUqeCKHe II K3qeCTBeHHble napaMeTpbI pe>KHIIla OpOWeHHJI caxapHolt CaeK b13 ye3)J;e KOHCTauua (1988 r)TABJIHUbI1'a6AUl{a 1 - 3BOJIlOUHH nJIOWap;H, npoiJ,yKUHH li ypO}KauiO 'i CTIIHa reKTap caxapuoii CBeKJIbIB nepnoA 1966-1985 rr- .... .... . ... ... ..... 6 OCTHTa6Auqa 2 ~ CTeneHh nCnOJIb30BaHHJ[ npHP0,JJ;HOft .. npo;g;yKTI-lBHOU 1,1 IlOSMO>KHOU cnoco H .nOQBbI JVIH BbIparuHBaHHH caxapHOH CBeKJtbl .. .a lIBaHnJI ca~Ta6Jluqa 3 - YpOBeHbo'CiecneQeHHfI rep6UUH,JJ;3f1Ul lI. UHCeKTHUI:;g;ai~85.o;JHI Bblp mxapHofi CBeKJIblB yesiJ,e KOHCT3Hua B nepuo):]; 198 -; HOH ~~eKJIbI BHeKOTopblXTa6Jtuqa "1 - 3KOHoMHlleCI(3n

290 ŞT. MĂGURAN şi A. F. HADID SISTEM SEMIAUTOMATpE S;ELECŢIE .SE~ICONSERVATfVA291- alegerea liniilor, familiilor ale căror caracteristici economica-productiveseîucadrează în limitele martorului (alegerea se efectuează pe bazaanalizei statistice a valorilor rezultate din analiza iudividuaIă).Pentru alegere- se; suprapun parametrii curbei de -variaţie ai sursei degennoplasrnă pe cei ai curbei de variaţie ai sursei martor şi se aleg numaiacele surse ai căror indivizi se Încadrează în limitele de asigurare statistică.Peutru definirea sursei de germoplasmă (şi a martorului) se considerăsatisfăcători următorii parametri:"aloareCl.J~ţdie agreutăţitr~dăc.:inii;valoarea medie a continutului de zahăr;valoarea medie a producţiei de zahăr ca produs al greutăţii rădăcontinutuluide zahăr;a"ba'terea mediepătratică şi abaterea medie standard pentru cei!~~i,:gaTametri;" .••,'- coeficientul de corelaţie între producţia de rădăcini şi. conţinutulde zahăr. ..••.• ..' . .,. ....".«. . .,,'::Rentru --seiect~reaunei.-surseşidncludereaeiîn categotian1aterialului·::'d~stiIlatjlroducerii de sămînţă bază superelită (BSE), aceasta trebuie să îndejllil\eas~ăurlllătoareacondiţie; greutatea medie a' rădăcinii, conţinutul'mediu în zahăr şi produ~ţiamedie de zahăr să fie mai mare sau cel multegaHhcu valorile, medii corespondente ale martorului din care s-a scăzutNalo"-rea;'abateriistand."rd;. 'D llpă . îndeplinirea acestei condiţii iniţiale, se efectuează alegereaindivizilor care intră în componenţa sursei de germoplasrnă astfel:~ cînd valoarea absolută a coeficientului de corelaţie dintre greutatearădăcinii si continutul de zahăr al sursei analizate este mai mică decît coefIcientulde' corel~ţie al martorului se aleg acei indivizi a căror producţie dezahăr este mai mare sau cel mult egală cu producţiamedie de zahăr a marto­·rului, diminuată cu valoarea' abaterii standard a martorului;~ cînd valoarea absolutăacoefieientuluide corelaţie al sursei analizate··estemai.·mare sau ··egală cu· cea .. a· martorlllui, se·aleg ··acei indi~iii· acăror producţie de zahăr este mai mare sau cel mult egală cu producţiamediede zahăr a martorului;- cÎIldcoefic:ientul.de corela.tieal.sursei analizate. este· mai mare cazero (obişnuit corelaţia dintre greut~tea rădăcinii şi conţinutul de zahăr esten~gativă)sealeg pentru îmnulţire toţi indivizii care indeplinesc condiţiade a avea· simultan şi greutatea rădăcinii şi conţinutul de zazăr lTIai maredecît valorile medii respective ale martorului.Prin această metodă, din sursele degermoplasmă supuse analizelortehnologice se îndepărtează indivizii transgresivi negativi, menţinîndu-serelativ constantă capacitatea de sinteză şi depozitare a zahărului formelorparentale definite anterior pe baza aprecierii capacităţii lor de combinare.Martorul utilizatpentru comparare este soiul parental elită, cultiv"tîn aceleaşi condiţii·cu sursele de germoplasmă destinate selecţiei. soiuriconservative.Sistemul semiautolllat propus. se bazează pe instalaţiasemiautomatăde analiză a conţinutuluî de zahăr existentă la I.C.P.C.I.S.Z.S.D.-Fundulea.;,Această instalaţie efectuează două operatillui :detenninareagreutătii Individualea plantelor şi conţinutul aferent' de. zahăr.. . '. Prin introducerea in fluxul tehnologic a unui calculator electronic dehpTIM S 'sauHC' 85 s-a. creat premisaprelucrări,iautomate a datelor obţmutela cele două determinări, .eliminînd "stfel erorile de citire transcrierea datelor şiscurtînd timpul de prelucrare al acestora. '1. DESCRIERE'). SISTEl\HJ~lT~~~IAurOMAT DE SELECŢIESEMICONSER_Sistemul semiautomat de selectie semiconservativă este alcătuit din:1 -Sistem de calcul TIM S .m~dificat, compus din;1.11.2calc,:,latorulpersonal tip TIMS;mOllitorulAjN;1.3 unitatea de disc flexibil cu interfată;1.4 imprimantă;' '1.5 softul.pentr.u calcul statistic rezident în memoria EPROMa calculatorului ;1.6 -2 tastaturi pentru introducerea .datelor de lainstalatia deanalize; . ,1.7 - interfaţăal calculatorului.pentru tastaturi legată la conectorul de extensiiModificarea sistemului de calcul produs de I.T.C.I .-Timisoara constă în ;- conectarea a două tastaturi suplimentare pentru int;oducerea datelorde la instalaţia de analize;-scrierea programului de selecţie direct în memoria EPROMa calculatorului,pentru a se evita ştergerea programului la deconectarea de lareţea.Aceste modificări nu afectează functionarea no.rmală a. sistemului decalcul. . .'. '2- Cîntaf pentru determinarea greutăţii individuale.3 -zahăr.Polanmetru POLAMAT pentru det~rminarea continutului'de4 -sursei şiIdentificator tastatură alfanumerică pentru introducerea coduluiindivid,;,lui. ..' .. 'LI ~ Calculatorul personal tip TIM S este un calculator organizatpe baza microjlroc:sorului Z 80, avînd 16 k memorie EPROM şi 48 k RAM.Alegerea acestUi tip de calculator a fost determinată de;- preţul de cost redus;- posibilităţile de lucru în limbaj BASIC --"--limbaj accesibil· cercetătorului- dînd posibilitatea utilizării calculatorului. si la alte operatiunide rutină din munca de cercetareJn perioadele în care n~seefeetuează 'analize;- posibilitatea înscrieriHn EPROM a programului de selecţieafecta funcţionarea normală a· c,,-lculatorului.fără a1.2 - Monitorul AjN este destÎImt afişării permanente a;- informatiei citite de la tastatură'~ ,. ..•.... . . . . .....,

292 , ŞT.MAGuRANŞiA.F. BAI>IUSISTEM SEMIAUT{)Jl,!AT DE~ELECnE SEMICONSERVATlVA 293"stădi calculatorului;mesajelor de, eroare;programului aflat .în execuţie.1.3. ~ Unitatea de disc flexibil pennite stocarea informaţiilorprimitede la tastaturi, a datelor obţinute prin rularea programului, astfel încitdatele pot fi oricînd accesibile utilizatorului. Unitatea permite, de asemenea,stocarea programului atunci cind se utilizează un calculator al cărui EPROMnu a fostIIlodificat, " ", ,,',,".'IA - Imprimanta permite tipărirea datelor şi a rezultatelor, acesteafiind accesibile fără a avea nevoie de un sistem de calcuL1.5 "-'Softul pentru calculul statistic reprezintă programul de culegerea datelor de pe fluxul de analize şi prelucrarea acestora, ordonarea, depozitareape discul flexibil şi tipărirea Ia. imprimantă.Programul a fost scris în limbaj BASIC,putîndfi modificat sau Încărcatoricînd de pe discul flexibil sau caseta magnetică.Programul realizeazăurmătoarele:a ~ La sesizarea unui semnal de la identificator, încarcă, in: memoriade lucru, programulde selecţie;în caz contrar calculatorul lucrează normal.b -'După încărcarea programului de selecţie cere introducerea de laidentificator a tipului sursei analizate.Cererile sînt afişate pe monitorul AIN.Răspunsul primit de la identificator este analizat şi memorat, dateleulterioare fiind salvate pe discul flexibil sub eticheta "martor" sau "sursăde testat".c __ Cere introducerea numărului de ordine al individului.Răspunsq11'rinl.itde la identificator este analizat şi memorat, valorHecititede la aparatele de măsură fiind salvate pe discul, flexibil sub acestnumăr.d - După primirea răspunsului, privind numărul de ordine al individului,transrrlite.unseInna.lde cerere ,a valorii măsurate pentru greutatearădăcinii.]a tastatura corespunzătoare (semnal vizualizat prin aprindereaunui LED la această tastatură şi prin afişarea pe monitor a unui mesaj decerere al acestei yal?ri).e - Tastarea şi validarea valorii greutăţii determină,stocarea acesteivalori pe discul flexibil şi in memoria de lucru şi o cerere de tipul celei dela punctul d, privind COrtţinutul de zahăr.f - Recepţiona.rea, valorii, conţinutului de zahăr determină automatstocarea acestei valori pe discul flexibil şi în memoria de lucru şi o nouăcerere dedate către identificator; ciclulde mai sus reluîndu-se pînă la recepţionarea..unui. ·.semnal·.. ·de·. terminare.g - Recepţionarea. semualului de termin~re determină sistemul săefectueze programul de calcuLProgramul de c~loul cuprinde calcululurmitorilor parametrii:valoarea medie a greutăţii rădăcinii ;valoarea medie a conţinutului de zahăr;valoarea medie a producţiei de zahăr;de zahăr.abaterea medie pătratică } ,- pentru valorile de la puncteleabaterea medie standard' 1, 2 şi 3;- coeficientul de corelaţie dintre producţia de rădăcini şi conţinutulAceste calcule se efectuează atît pentru sursele de tip "martor", citşi pentru cele de testat, rezultatele şi valorile iniţiale fiind memorate pediscul flexibil, afişate pe monitor şi tipărite la imprimantă.în cazul în care sursa este de tip "sursă de testat" se face selecţia princomparare aşa cum s-a arătat în introducerea parametrilor sursei de testatcu cei ai sursei martor.h - în situaţia în care analizele sursei de testat se efectuează după repunereaîn funcţiune a sistemului, valorile calculate pentru sursa martorsînt încărcate automat în memoria de lu~ru de pe discul flexibil, dacă identificatorulsemnalizează analizarea unei' surse de test.i - Rezultatele selecţiei sînt salvate pe disc flexibil şi afişatepe ecranulmonitorului şi tipărite la imprimantă, după care sistemul revine în modde lucru normal pînă la recepţionarea unui nou semnal de la identificator.1.6 - Tastaturile pentru introducerea datelor reprezintă un pas spreculegerea automată a datelor de la instrumentele de măsură. Imposibilitateatemporară a procurării unor instrumente de măsură cu ieşiri digitale a dusla acest compromis.Tastaturilesînt de tip numeric, cu un buton de cerere de introducere adatelor, un buton de validare a datelor şi un LED pentru semnalizarea cereriide date de către calculator.1.7- Interfaţa pentru tastaturi ,asigoră,legătura şi protocolul întretastaturi şi sistemul de calcul.2. EFICIENŢA ECONOMI~Ă A INTRODUCERII SISTEMULUI SEMIAUTOMAT DESELECŢIEEficienţa economIca' a introducerii sistemului semiautomat deselecţiesemiconservativă, în situaţia preluării datelor' direct de la aparaturade măsură, rezultă din datele prezentate în tabelul 1.NumărulEficie nţa cconomkă a infcIJducerii sistt~mului semiautomat de selecţiede laboranţinecesari'" . 'Numărul de probe an.?-lijlute pe lic~jt:Ilb,Ore cercetător '1?C sch~mb'.'10400",5003,58,sistemulTabelul 18nou800", 10000,17

294 ŞT.MAGURANŞfAiF.'BADIUŞT. MAGURAN şi A. F. BADIU 295BIBLIOGHA1"IEIfla~·p'.i li' A A,..1987 ~ .·A specte- priv'ind contrr>/ul.gelietio.al.; lJronocai-pici.şi care/aţiile acestuia. . 1:cu, celelalte caracteristici economico-p"oductilJc)a sfecla de zahăr tetraplaidii.'in Producţia,yegetală,Cerealeşi p~ante te/znicc----. voI. XXXIX, ne J, Bucureşti.Ba d iti '1\.F. ",B a ia A.; Le h Q,T. 1987 ~Aspecte p'-ivind corelaţiile dintre creşterealnonoca1~pieişi celelalte 'caraetcl'c econ,?mlco~prDductive lasfeclq 'dc/zahăr.tetraploidămonogermă.Lucr.Şt . I.C;.gq.LS.Z;IS.D.; ,-:-:F,unc1'\llea. ivoI:.. X~. Bucureşti.,ecai li N~, 1967 ----: ]l,rletode statistice aplicate -in expel'ienţelc agricole biologice. Ed.Agro-Silvică, Bucureşti.St esc ·u.>Z;,~ SJeclade zaluţr,Ed. Ceres, BllC.UfCŞti;19!6.ei_lIes ge~.ignetcn Programmes in einer sehr kurzen Zeit, indem dic Arbeitskr

SISTEM ELECTRONIC ŞI HIDRAULIC DE ORIENTARE PE RINDPENTRUCOMBINELE DE RECOLTAT RĂDĂCINOASEGH. GÎRNICEANU, ŞT. MĂGURANSistemul de orientare pe rînd prezentat în această lucrare,este un sistem electro~hidrau1ic destinat, in special, echipării COillbinelorde recoltat sfeclă de zahăr. La baza concepţiei acestui sistema stat faptul că sistemele mecanice folo!>ite prezintă dezavantajuluzurii rapide a ansamblului. Totodată, s~a ţinut seama defaptul că pe plan mondial sînt din ce in ce mai des folosite sistemelede tip electro-hidraulic.Sînt prezentate construcţia şi funcţionarea sistemului deorientare pe rind, care se bazează pc fenomenul reflecţiei unuifascicul emis de o sursă de infraroşii către suprafaţa decoletată asiecle; de zahăr şi recepţia acestuia de către un bloc de fotoreceptori.In funcţie de numărul de fotoreceptori impresionaţi faţă deaxa blocului traductor, se acţionează un sistem hidraulic, Care vacomanda deplasarea maşinii de recoltat spre dreapta sau stînga.Avantajul folosirii acestui sistem este dat de cresterea fiabilităţii.în cazul folosirii· sistemului la combina de recoitat sfeclăde zahăr, este evaluată o eficienţă economiCă de 9 800 tone raportatăla producţia anului 1988 şi pentru o reducere a vătămilrilorplantelore11 0,5%.Maşinile de recoltat rădăcinoase existente sînt prevăznte cu sistemeautomate de orientare pe rînd, acestea fiind: ·nlecanice, mecano~hidrau1icc,electro"hÎdraulice şi electronice. SÎstemele de orientare pe rînd permit, intimpul lucrului, combinelor autopropulsate sau tractate să se orienteze perîndurile de plante fără intervenţia conducătorului maşinilor. Astfel, sîntpreluate abaterile de neliniaritate a rîndurilor de plante. Aceste abaterisint detenninate de semănatul necorespunzător sau de folosirea seminţelorplurigerme.în scopul reducerii pierderii de recoltă, cerinţa principală ce se impunesistemului de conducere automată a combinelor pe rîndurile de plante esteasigurarea menţinerii înperIl1ane~ţăa organelor de decoletat sau a·organe1orde dislocat pe rîndul de plante. în cazul maşinilor autopropulsate este necesarc~, in paralel cu dirijarea automată .a maşinii. pe rîndul de plante,

298GH. OIRNICEANU şi ŞT. MAGURA.N stSTEM ELECTRONIC· ŞIHIDRAULIC'.DE·; ORIENTARE;'A 'COMBlNELOR 299aceasta să fie dirijată şi de conducătorul ei în scopul efectuării unor corecţiide directie de mers pe drumurile publice şi pentru întoarceri la capătulparcelel~r.Sistemul de orientare pe rînd a maşinilor de recoltat rădăcinoase, prezentatîn această lucrare, este un sistem electrohidraulic.La noi în ţară sistemul de orientare folosit este un sistem mecanohidraulic,\careprezintă.·dezavantajuluzurii.. sistem,uIu}. m.ecani.cDatarit~acestui. f~pt •în,instit)lţuL I)o~trus-a~ecur.s laconsepţl~ş\ r;a1l~are a unUlsistem elec;tro-hidrau1lc,.Pe plan mondIal smt folOSIte dm ce m ce mal mult. sistemele de orientare pe rind de tip electro-hidraulic. Necesîtatea realizăriiacestui sistem d~ orientarepermite, spre exemplu, reducerea pierderilor dezahăr datoratevătămărilor mecanice ale sfeclei de zahăr, în cazul în caresistemul este folosit la orientarea pe rînd a maşinî10r de recoltat sfeclă.a altei plante rădăcinoase (fig. 1), fasciculul se reflectă de pe suprafaţadecoletată,.impresionînd blocul de traductoare fotoreceptoare (3). Pentru careflecţla sa fIe corespunzătoare; se execută, înaintea transmiterii fascicululuiluminos spre rîndul de plante, o periere a suprafetelor decoletate cu aju.torul unor periirotative. .. Blocurile de traductoare (3) sînt formate din 16 fotoreceptori (fig. 2),care tra~smltpnnconductoarele electnce (10) semnale electrice către blocul·de deCIZIe (7), în cazul impresionării fotoreceptoriloL Blocul de decizic(7) tratează traductorul (3) ca două'traductoareformate din 8 receptori, fiecarenumerot~ţl de la zero la şapte de la margine la centru. Impulsul fiecăruireceptor ImpreslDnat este memorat, bloctl1 de decizie efectuînd apoi o în-1. CONSTRUCŢIA MAŞINII 1Sistemul de orientare automată de tip electro-hidraulic este formatdin trei subsisteme:stlbsistel11Ul electronic;subsistemul hidraulic;subsistemul. mecan1c.Subsistemul electronic este compus din următoarele componente principale:blocuLde decizie (1);sursă de infraroşii (2);~ fotoreceptorul (3).Subsistelllul hidratllic este format din următoarelc elemente:servovalvă proporţională electro-hidraulică(4) ;distribuitorul hidraulic cu comandăelectrocmagnetică (5);cilindrulhidraulic .dedirecţie (6).Subsistemul mecanic are în compunere următoarele elemente:_ pirghiile (7 şi 8);~ sistemul de rulare (9).Legătura între subsiste,mul electronic şi celhidraulic este făcută cuajutorul conductoarelor. ele;:trice (70), iar }ntre. subsistemul hidraulic şi celmecanic legătura se face cu aJutoruLunor plrghn.De asemenea, subslstemulhidraulic este deservitde o pompă hidraulică, un rezervor de ulei, unul saumai multe filtre, servodirecţia hidraulică, conductele şi elementele de.legătură.2II. FUNCŢIONAREAFuncţionareasistemului d,,()rientare autolllată pe rîndul de plante este'următoaxea:, ,,' . ,,',' ,. ,,', '., . . . ; ;. ,'" ;,' . . . ;.,. ,,'Sursa de infrarcişii (2),ni.ontată peun cadru dispus în faţa maşinii derecoltat transmite un fascicul de infraroşii spre suprafaţasolului. în momentulîn c~re aceslEdntUneştesuprafaţadecoletatăal1neisfecle de zahăr sauFig. 1 - Schema de principiu a funcţionării subsistemului electronic de orientare

GH. GIRNICEANU· şi ŞT. MAGURAN SISTEM ELECTRONIC ŞI HIDRAULIC DE ORIENTARE A COMB!NELOR301113sumare a valorilor memorate pentru fiecare traductor in parte. După insu~mare, blocul de decizie efectuează operaţia de scădere a celor două valori:În situaţia in care această diferenţă este negativă, blocul de decizie (1) comandăelectromagnetul servovalvei proporţionale electro-hidraulice (4).care la rindul său obturind un orificiu din corpul servovalvei produce deplacsarea sertarului acesteia la dreapta. Această deplasare este transmisă. cilindruluihidraulic de direcţia (6), care pune in mişcare pirghiile (7 şi 8), acesteacomandind sistemul de rulare (9) ..In sistemul de operare poate interveni situaţia cînd diferenţa calculatăeste pozitivă. Atunci blocul de decizie comandăelectromagnetul servovalveiproporţionalela stinga, care la rindul său obturind un alt orificiu dincorpul servovalvei produce deplasarea pistonului servovalvei la stinga,deplasarea fiind transmisă cilindrului de direcţie, astfel comaudindu-sevirajul combiuei la stinga.Îucazul in care diferenţa calculată e~te nulă, maşina de recoltat işicontinuă mişcarea pe rind fără modificarea direcţiei de inaintare.III. AVANTAJE ŞI EFICIENŢA ECONOMICĂ94Folosirea sistemului de orientare pe rind prezintă mai multe avantaje,primul fiind creşterea fiabilităţii acestor sisteme. Creşterea fiabilităţiiestedeterminată de inlăturarea. contactului direct intre sol, plantă şi sistemulmecanic de palpare. De asemenea, se reduc vătămările mecanice la planteîn cazul recoltării mecanizate.În cazul folosirii sistemului la combina de recoltat sfeclă. de zahăr,'eficîenţaecouomică a fost de 9 800 toue raportată la nivelul de producţie alanului 1988 şi o reducere a vătămărilor cu 0,5%.BIBLIOGRAFIEo,·S z t o j a n o vI. şi colab., 1987 - De la poarta TTL ta rwicroprocesor; Ec1. Tehnică. Eu,..cureşti.1 v ă no i u L şi calab., 1982 - lvlrt#ninoi introduse i'n agric:tltlm'i; Ed. Ceres, u"ureşt'S a nd r u A. şi colab~, 1983 - ExptoatareOJ utilajdor agricole; Ed. Didacticăşi Pc,jag:og""Bucure.jtiELECTRONIC AND HYDRAULIC ORIENTA.TION SYSTEM ALONG THECROPS' HARVESTING COMBINESFig. 2 -Schema de principiuţionării8SUMMARYamplasării blocurilor traductoare şi a Iunc""sistemului de orientareTlie orientatian syştemalongthe row, exposed in this papei, lSdraulic system. meant especial1y, for

302 GH.':GIRNICEANU şiŞT>MAGURAN SISTEM ELECTRONIC HI IiIDRAULIC DE ORIENTARE A COMBINELORThe authors present theconstruction aud, thc·futlcti(')J1,ing of the oricli.tation system alongtbc ro'Vi', based onthe phcnomen oLrcflect.ion of an infrarcd· rays' penciI, emitted bya source ofinfrared towards thesur~ace withcuttedtops oithe sugar-beet,and rcccivcd by a blockofphotoreceivers,. DependiiIg an thc' number of 'photoreicc\/'crs impressed reganliug the .axis'Qfihe deciphering bIoeIc, a nydraulic system is brought jntoa~tion, which will command· themotioilto the right arta the leit of theharvestirigmachine.TheadTantage of llsing thişsyştem consisb iuau increased reliability. Ihc llse orthi5 system with the şngar,":"beetharvesting combine ensur~s an economical efficiencyapprecia-.ted of 9800 tons, reported to t11e produdion of 1985, and tho plauts are less clamaged hy 0,5'per cent.Es wird die Konstruktion und der Eetrieb des Systelll" cler I'c,'I,ennr"'t't Ilt 1 d" E" .'" - " .." en lerung vorgeseel' (as le,'. rschemU.~lg der Heflektion eines Inirarothfi.ndels das van einer Infra~otquellXlI er beschmttetell ~lache der ZUckerriibe emmiticrt ist, uneI seine Aufnahme durch cine:Bj.?ckvon Phot.oempfang~rnals Grundlage hat. In Abhangigkeit 'Ion der Attzahlder Photoem~'~ an~:rnBan?"cslchts der Axe des Ob.ersetzungsblocks stel1t mall cin hydraulisches System cîn,as le ew.egun.g der ~r~ltenma~cl1]ne nach rechts .oder links steuern wird.Fal1e J)er :Vor~~l1 der\'crwenclilng dieses SY:,tems. ist die Erh6hullg der LcbclJsfiihîgkeit. Im"e~ 'yerwen~ung d:? System.s an cler hombllle fiir das Erntcn der Zucken'l1be schâtzt;nan ~1l1e ?kOnOmlsche·"'lrksamkelt 'lan 9 800 t i111 Vergleich zu der Produktion in 1988 1Zltr \'ermlIlderung der Pflanzcnschiidcn mit 0,5% cin. url(FIGURESLlSTEVON ABBlLDUNGENFigun 1F(r;uVe' 2'The principleschcmeof functioning t11e ,clec;trtrIlic oricntation subsvstcmThe-prin6iple -scheme of-'plaeing the"deciphering. blo.cks- andof fum:tibning of theodentation -systcm .A bbildung 1A bbilduug 2Grundsatlschema des Betriebs des clektronischen OrientierungssystemsGrunqsatzschema der Bahstelle "Ion Dbersetzullgsblocks llml.. deşBetriebesdes OrientieningssystemsSYSTEMEELECTRO!'lIQUE ET HYDRAULIQUE D'ORIENTATION SUR LA RANGEE I'OURLES COMBINESA RECOLTER LES RHIZOCARI'EES'3J1EI(TPOHHAJI H fHI\PABJlH'IECI(AJI CIICTEMbI HAnI'ABJlEHHJII(OM6ÂAHOB no PJlI\AM 1\J1i1 Y60PI(H I(OPHEnJlOI\OBLe systemc fl'orientation sur la rangee, presente dans cet expose, est un systeme eletrique-hydrallliqueetil est dl':stine parexcellence, pour cquiper les combines a recolter la heJteraveasucre. La conccptioncle ce systeme n~sjdc sur le fait que les systememecaniqueappliquespresententle elesavantage de 1'usurerapide de 1'cnsemble, _En meme tcmps,on a tenu1compte du fait que sur le plan mondial Ies systemes de type clectrique~hydrau1iquesant emplolyes -de plus enpllls souvent.La construction ef le fonctionnement du systeme d 'orientation sur la rangee qui estbase sur le fenomene de refIexion d'un.faisceau d 'infrarouges,emic; par une source de rayon~infrarouges en·rers lasurface decolttee de la bettera'lea sucre et la reccption de celui-ci par unhloc de fotonkepteurs. En foriction dunombre de fotorccepteurs impressionnees envers l'axedubloc de dcchiffremeut, un systemehydraulique est mis en actiol1;qui va commandei" le deplacementde la machine il recolter vers droite ou vers gauche.L'avantage de l'emploi de ce systeme consiste en iiabilite augmentee, En cas de l'emploidu systemea la combine il recolter labettem'le a ~mere, une efiicience cconomiql1e evaluee estde 9800 tonnes rapportee a la production de 1988 et la diminution de l'endommagementdes plantes de 0,';%.FIGURESPE310MECIIC!eMa nanpaBJIeHH5I KOM6~HHoBno pmţaM, 1l3JlO>KeHHan B p,:auHoii pa6oTe, npep,:cTaB~JI5Ie~ c960H :;tJIeIITpo-flIApaBJIHTJecKyIO cHcTeMy Il npe,u;H83HaQeHa CnellllaJIbHo,u;JUI OClfaIll;eHH5IKOM aIiHoB AJIJI y60pKHcaxapHoi-! CBeKJIbI. B aCUOBe KOlIuenUHH ::noii CIlCTel'>lbl JleJKlIT TOT epaKTtITQ HMeJOIll;lleC5J IIleXBH!llIeCKHe CHCTeMbl UMelOT He,u;OCTaroK, BbIpa>KaJOIll;Hiicn B liX 6bICTpall;-·1I3HOce,. B Ta me Bper.UI 6bIJI npHH5IT BO BHUMaHUe TOT epaKT, lITO B r.mpOBOM OJIaHe Bce lIaI.lţenpUMeH5IlOTC5I CIiCTCMbI 3JleKTpo-fIlApaBJlIFleCKoro Tuna.OmICblBaJOTC51 KOHCTpyKUll51 H epYHKUHOHupOBaHlle CHcTeMbl »anpaBJIeHHJI KaMoaHHa 00"p51p,:aM, }WTOpaJi OCHOBbll3aeTC5I Ba 5ICJleHlm peepJIelOl,UlI HHeppaKpaCHoro .nylma H3Jly1laeMaraliCTOlJl:.U1WM UH~'paJo;~aC~.bIX JIylleii Il HanpaDJIeHIlli K nOBepXlIoCTH caxapnoii ~BeKJIbl C yJJ;a~'~eHHau KopHeBOIf llleHKolf II ux nplleMepOTopeuemopHblM6JIOKOl'll. B 3aBnCHMoCTII OT KOJIll1lecTBBOTOpCuen~?pOB, Ha KOTOpbIX OKa3aJIH Bosp;eiicTBHe JlYlII-I, no OTl-lollleHHlO KOCH 6JIOIW ;n;elliUeppa:,opa,,u;elicTByer ru,u;paB.'1IPIeCKB51 ClICTCMa, UanpaBJlJlIOI.lţesr Hanp.aBO IIJIH HaJICDoxorry6 _HOli MalllIlllbl. .. . A .opallITpeIlMYIll;CCTBO npIil'I,l,eHeHII5J ;lTaii CIlCTeMPI IlbIpaaWCTCJI Il nOBhIlllelII1U OP01l3BOAlITeJIb­HOCTIl. HCnOJIb30BalIne 3TOU CUCTeMbI CBeKJIoy60polIHblM KOM6aiiHOM nOKa3bmaeT 3KallOMllllec~.KyIO Bcp!ţJeKTllBIIQCTb B 9800 TOHH 00 aTHOllleHlIIO K npo,u;YKUlIil 1988 rop;B li CHIOKeHue nOKa­3aTeJ]]} rrOBpem:,u;eHlIlI paCTeHIIH Ha 0,5%.FigUl'C 1Ft"gure 2Schema de principe du ionctionnemerit du SOllssysteme eIectronique d'orientation,Schema de principe de 1'emplar.ement des blocs de dcehiffrement et du fonctionne·ment du ~yşteme cl'orientation PUCYHOK. 1PUCYHOK. 2ELEKTRONISCHES UND HYDRAULISCHES SYSTEM DER REIHENORIENTIERUNG F0RHACKFRUCHTENKOMBINENPI1CYHKJ1ITPIlHUHIHlBJlbHaH cxellta pa60n:>! 3JleKTpoHlfofi: HanpaBJI5IlOIll;cii no,u;ClICTeMbIITpnuuIlOHaJIbHB5I cxeMa parnOJImKCHIHI )J;eurueppaTapBbIx 6JIOKOB II pa6 0T bIHanpaBJImOI.lţeii CHCTeMblZUSAMMENFASSUNGDas System der Reihenorientierung, das inder Arbeit besduieben wird, ist ein elektrohydraulichesSv.stem zur Ausstattung der Kombinen z\vecks des Erntens der ZuckerrJ.be.AufGrlllld derAuffassung dieses Systems stand die Tatsache, dass die ben'iitzten mechanischeriSysteme den Nachteil einei raschen Ahnutzung vorstellen. Gleichzeitig berucksichtigtemandie immer hăufige Anvwndung 'Ion elektrohydni.ulischen Systemeri auf iriternationalcr Ebene.

[li'LUPOSIBlLIWĂTIDE IMPLElVIENTARE lA;I{IT..ULUI. PROCESOR;.,. 14000A;il,i 'AUTOMATIZĂRI: DIFERITE DIN INDUSTRlA.ZAHĂRULUI ŞI: IN AGRICULTURĂANGELESCUi]i1 ....,>,ţl~cmrca. p;:~zi~t~':c'iHqAte;5i~t?me:de: auto~lâtiz~re de tip,~'prell1c~arc,?~blt·in .care:s-a,~mplementat'kit-ltl,proceşqr14000 A~',;'Sisţemele de automatizare prczentate sînt preconizatc peIltrustaţia." ,pilotp~I,I.trllcerGetări,intehnologiazahărului dinJ.C.P,C;l.S.2;$.I>.,-::fBIl

3Q6C. ANGELESCUIMPLEMENTAREA KIT';'ULUIP_RqC~.s;QRININDUSTRIA zAHARULUI'k307Rit-ul procesor 14000 A este un automat programabi! cu prelucrarede bit. El este superminiaturizat, uşor de programat şi adaptabil şi poateînlocui cu succes automatele cu relee electromagnetice sau cu logică TTLcablată.In lucrarea de faţă se propune introducerea acestuia în diferite automatizani

306IMPLEMENTAREA KlT-ULUI PROCESOR IN INDUSTRIA ZAHARULUI 309Asamblarea unui pwgram pentrtl,automatul programal.lil 14090 A sepoate face in două: moduri: .cu ajuJorul unui inicro- sau minicalculş.tor saumanual direc.t" de către' utilizator. P~ogramul foloseştel~.iristrticţiuni tipin limb,aj sursă şi ,trebuie tradus in limbaj cod obiect pentru alf';" inţeles decătre procesor. Asamplarea se' poate' face simplu, printr-o echivalare datăde producător îutfe iŢlşthicţigni1e kit-:ului procesor şi codurile obiect scriseîn sistem -lie?C~zedriî~a,nsau 'binar. " "Kit-ul procesor'"14000 A este montat pe o' cartelă de dimensiuni 10/16cm (EUROC/\,RD). ce poate}i ajustată pină'la dimensiunile de '10/10 cm.Este aliIrienrat de o~sirigură sursii de 5 V şi consumă, 370 mA. ; ,,-;2. SISTEMELE DE, AUTOMATIZARE PROPUSE PENTRU INDUSTRIA ZAH A­RULUI;'DESCRIERE ŞI FUNCŢIONAREa. :Sistem de ~utorriatizare pentru alÎln~.ţitarea ritmică a lna.şiniide tăiat sfeolă. li ' ~ -SistemuLprezentat a fost propus pentru'staţia pilot pentru t,hn010giazahărului din cadrul ;r.C.P.c.r.S.Z.S.D,;-Fiindulea, ca o necesitate a core­Iării intre primul utilaj din staţie buncărul de stocaj, benzile transportoare,elevatorul pentru maşina de spălat sfeclil, maşina de spălat sfeclă, masa vibratoare,elevatorul pentru alimentare cu sfeclă a maşinii de tăiat şi maşinade tăiat sfeclă de zahăr.Schema tehnologică este prezentată in figura 2. Utilajele din 1tccastălinie sînt următoarele: . ,....; , !buncărul de stocaj,:-B;bandă transportoare a sfeclei, T;elevatorul pe.ntru alimentare!,' r':\ sfecliL·a ,maşinii 'de; 'spălat, E;maşină de spălat sfeclă, S;masă vibratoare, V; /elevatorul ~pentru alimentare cu sfeclă- a maşinii de tăiat, EV;maşină de tăiat sfeclă, MT. . 'Funcţjonarea sjstenit'tJ:ţti de autOluaţizare propus şi testat în ate.~iereste următoarea:_~,="",,,,=", __ ~,,,,,%,""'s- în eaiul 'scăderii volumului de sfecÎă din masina de 'tiliat dhb un anumitnivel 'prestabilit, sistemul de ,avertizare fotoelectroriic al liillitei inferioareFl,..(figura 2) va ~om"'llda pornirea.benzii transportoare T: Totodată,banda transportoare T Jlu poate "fi acţionată decit "dacă elevatorul E arecăruciorul in poziţia El;: deci, .contactul microintrerupătoruluÎJEI esterealizat. Banda transportoare T va alimenta cu sfeclă cilruciorul devatoru­Iuî E pînă la l.lmpleF~a acestuia; Îh acest moment se. ,'a 'închiţ1e cOI1;tactul E2al elevatorului E şi.'se ';;a deschide contactul EI; illtrerupin'd 'astfd funcţionareabenzii transportoare Ţ .1~oto,daţă, sp va pune.in fl'ncţiune mecanismulde ridicăre al eIevat6nilui E~"Ab.esti.va'tidiea 'caruciorul'pînă în poziţia E3de evacuare si alimentare cu sfeclă 'a 'masinii de spillat S. închiderea eontactuluiE3 ~a comanda pornirea maşinii 'de spălat S şi temporizarea mesei,;1, 'i• " ro1 ,i;'.o, ,~'I 1 , : [ ~ , ,·1}-.1 . :"[d J .... 'J;·ci::E.\ ,.='Il:' 'n~: 'i) I.,'. , q.. , "l ,1'- );-. [,, rju~·;'W .'~ ...."i"- .!1~~ ...':',-d;'> ~,t'.9" 's.ro~. ro... , ~,"W. .~~@ I•• ~ 1 , 'tr c'" I :a-"d)Lf.-,11" 'l~, , ..-. --c~ -;,:;;~.~'1 ,. i .~"";-';T' '" t', ,> .§""" ," Vl....'"p;-"fi!'j

C.. ANGELESCUI ---- -- ---vip,atoare V. Temporizarea" este_ calculat~ în funcţie de timpul de spălarenecesar'; Odată cu p()rnirf~:~~ecanismuţtlijIllesei .. vibratoare V. se. acţioneazăşi elevatorul EV care "limen!eazăJTIaşiu\'dq tăiat sfeclă, precumşielevatorulE care îşi va aducecăruc.iorul'din nou pe ,poziţia de aşteptare-încărcare El,poziţie corespunzăto~:e'acţionăriLhenziiJrllnsportoareT.qperaţiţle se vorrepeta apoi pînă la uJTIPlereamaşiniide t~iat la un anumit nivel, ce va fisesizat de un sistem fptoeleetronic F2 de sesi~~,q::alimitei superioare, lucruce va conduce la intreruperea funcţionării benzij transportoare T.Prin acest sistep-1 de automatizare'se urI9ăI'eştemenţinereaunui volunlcorespunzător de sfeclă de prelucrat în maşin" de tăiat sfeclă şi, totodată,eliminarea manevrelQr:rIlanuale cu aceste·-ufqfj~;..,Programul implement"t de procesorestep,qzentat în figura 3,_ '. i . ..' .' ./b. Sistemul autoJTIat de verificare şi măsurare a pH-ului in difuzorulDDSîn cadrul staţiei pilot pentru tehnologia zahărului nu se face măsurareapH-ului la zeama din difuzorul DDS în timpul difuziei. Fiind necesarăînsă această .măsu~ar~,s~a propus unşistemca~e măsoară pH'-ulla anumiteintervale detimp,M~surarqa continuă nu_ s-a putut realiza_datoritărotiriişnecului difuzorului carqar fi deterior'!ţ p sondă de pH lăsată permanent indifuzor. în ace\,stă situaţiq , s-\,propUR;cufundarea la anumite intervale detimp în ze"ma din dHuzor a uneia s,,)l a' II}ai multor sonde de pH montatepe un cadru 'antrenat:ode un motor d~'s~ren't continuu.Motorul estepaziţionat optic ciI ajutorul unui disc cu fantă, aşezatintre un emiţător 1uJTIinosşi unfoto,tr:

312 IMPLEMENTAREA KIT-ULUIPROCES9nIN INDUSTRIA ZAHARULUI313, 'Limb.ajEticheta Limbaj sursă cod obiect1 '. 1 E N IO ' 'J AO i,2 OENJO' 'BO1----::.3:..--/-_-=:L-=:D:-::-·-:l::'- 1_'_+-1_ 1 :-;-:,-1''-'--lI :,"4 S TO Q1 '. 81i' 1.5 ; , , :·NO POET 3' ,,036 ,5 K Z i ,U •8 LOC 12 2210.5K Z EF11 NOPF T4 F412 NOPF T4 F415 NOPF T4 .• '1 F4 i16 J M P E.T3C,3"·". . ",'J:f!g '.'4 __::-Progtan1Ul.in, lim1)~j·,stlrstt,şicod•.•· obiţqt pentru .•• sisţcI11uldeverificare şi măsurar~a pH,,:uluiin diftlzorul; pDS , i;.LLLa predefecare, după cum' se VEde, sînt necesare anumite limite detemperatură şi pH şi păstrarea zemii de difuzie supusă operaţiei de predefe~a,Te_î~tre -aţe~tea. _Reali;z~I~~lacestui l!uerlls~~_.f~Cllţ:pr:~I1-_iP1~lE~~I~J~:r:~lauriui"program conispunzăţor pe EPROM-ul procesorului;'asigui-indu-setoto~dată şi'timpul- necesar' predefecării:j In·-- cazul'varierJi. pe~tesau ..suhliIIiIteIaparaIl1et:r:p.or ••. 1lfJnăr i ti. si;_P1ă_~~rat!sevor .. as~ i?IHt _~lem:~ntţl~-# e_~?,~c?tie;!caresînt ,p'ompe de alim~ntare cu lhpt" de var'" procesului de predefec\ire saueledroventile pentru,alimentarea cu agent termic a procesului. 'Totodată,pentru reducerea actiunii puternice a oiidului de bllciu din 'laptele de vatCl,s~praze~ii,S~;P9~t~ tec,pJ."ţ:e"1 CI ' sta1:>Hiz~reazer11ii, ,i~eeate.s'e· r~ajJze~z~, faoalcalinitate inferioară valahi de 0,15 g CaO% mr;'la un pH de 8,5. Acestlhcru poate fi făcut piin' piestabilire;, uneL1im 1 ite sliperioare 'la 'aceastăValoare măsurată;:'limită cu' care va' fi preVăzut 'tradudoru!' de prot'"" legatla una dinjntrărlle'ki'tLuluÎ"procesor:' '-, ' :-

d, Alte"posibilită!ii de"automatizare 'prin utm~area kit-ului :procesor1 'l.:··-"I;,:J.J~ _:"~-,. ;,-,,';-«' }:,; -");" .• ".' l:j,-14000 A~ J..""

, C. ANGELESCU•• , .• ' > ,". ,.' IMPLEMENTAREA {oCIT-ULUI PROCESOR tN INDUSTRIA ZAHARULUI, _.IL! B 1,..1 O.s; lLAJLtE _.~__•liS z t o j a Il'O cI:' 1 ~i C91~~., 1987 ~:J)e ,Ia" poarta trIl .;~' miqrQPr~'i:cs';I'J:Ed"~T~hnica,"Bncuresti.E. â p c a Il u ·n., 1987 -; Manual tchlllC pentru klHl1 proccs01 H 000 A; LP.R.S. -Biineasa, BucureştI. A,', ' ":'~' ;!"O(i\", _r"j:fgIlre' i.-{ ~ Piindpl,c,:!!sţJ.eme. of th9rpJ;I lne~suring sy~teU1. in,t4e diJfu:~er"DD:S:. '.'. : ,Figi'd·e" {:.:... Program' illl' spurce language and code, obJect for ,the system of vcnhcatlOn audFiglde 6 -measuring-'the pH~in the diffuser'.'DDS ), '·}l:{;.' ".:.j; ,,;);.'.! .Progdl.lum in sO.\lrj:;e langllage and code; 'object for'advertisement:of'flre at animal.. . ,breeding'faOŢls n:.: ' , ,. ", s:,C1 ,..:-rr ' .. ~:1 1'")1 j '"j' .1.;""POSSIBILITlTES D 'IMPLEMENTER UN KIT-PROCESSUR DE 14 000 A EN DIVERSE&"":t\UTOMATISATIONS DE L'INDUSTRIE DE 'sUCRi ET EN 'AGRlCULTuRE.:-:i"'~ f" ,; RES.l1~fE ":r ;q:['",.-L',expdse pr~sehte'differenfs'sisţenies d 'auina.tisation'd;e~ tra~.tni~h\ dU: .bit auq?-eI 'It:, ~IT'prpcesseu,n:4ţ .14000 A a e.te .:impleroente:, Les .systemes ,d 'auto~ahsatton 'presentes sont'preconisespour,la ştationpilotc qui sert il. la rccherce dans la technriloglC du, S\lC.re:ge I.C,p'.!Z.J;.S.Z,.S. DIFundulea, ainsi que ponr, quelqucs :brp..n~l~es'de y~gricultt!rc., ,,' ':, '·r, '" :.' .. )'" . L~~'KIT processeu'r 1'4 000' ~1\.·est 'pisent~, 'ai usi q'tle fseş ' D'Jssib flJtes ele fcin'ct{blinem~.n"t etd'utilization le flux'cle'donitees'et le'mof!e":de' sa:Pfbg+ammafion'.:· ";')", l'i "Les s~steines d'a~lfot:nati'sa,tion"'ţ;ont;simpl'es et ils, offrenf; tiri.' tendJmellt'1superieurpar, comparăis~rr p.vec".:q/~·~lhG.~ in~ta:l~p.h,~ns .'iilHil,!,iţfit:: ,.ba"~ef·s ,{Vatlleurs st.. r).r~ ',a;l.J.tres: types.d'automa'tes, 'Quelques'programmes d 'applicat:o'\ d uro...:('f·,~ ::'ţ;:~ :;;.,1 } 'r t :-':; rrffym~e:!, ,:,": ,Le,s a;ra-nt,aRlJs',9-C,i1 '~~p~O~,i re: ~cp,ţ automate au, pr:ogranll-l~e,.,re~lable1,son)::c~es s11Î'1au,t

318LUCRĂRI ŞTIINŢIFICE, SFECLA 'ŞI ZAHAR, H11l9; VOL. ',xvm 31S'Bn3MO)l(HOCTH' BBEI\Eilllll npOQE'CO'AJlbHOrO KH'TA'B 14.000"iI. B PÂ3JlHlJ." HblE 'CH'CTE'Mbl'ABTOMA ni3AQHH 'CAXAPHOifiIpOMbUrrJlEHHOCTH I'l '... " . , CEJlbCKorO x03~f1CTliA . ';-"f ;m);, i.l? ;a;BHlI?H. pa6QTe OmiCLlBaJOTC51 :p3SJlH t lHhIe CnCTCMhI :aBTpMaTIl38UUH Tuna o6pa6oTlmc 'nOMOlUblO 6HTB, a KOTopble BBep:ell npou,eccyaJIbHhIii KUT 8 14 000 A. OnUCblDaeMhle CnCTeMhI:3croMaTţiSaUHH npeJlJI8rmOTC5I. ):ţJISI CTBHUHH-nIiJIOT 00 »CC,)ICAOBaHlllO TeXHOJIOrlifI caxapa il11."lJ.n'.'K.l1.C 3'.c.n B cPyllJl;yJlC, a T3K:me p:JUI ;lJ;pyrux mpaCJIcii ceJlbCKor6 X0351HCTBB.OnHCblBBlOTC5I npoueccyaJlbHblii ImT B 14 000 A 11 "ero B03M02f\OCHTH paGau;! li HcnQ3bJIO-'n3H1U(, nOTOI{ :;rJ;aHlfbIX II cnoco6'ero nporpa!'.I!I11IPOBaHH5L '," .:. " ; ,.. ,_,,':,.:-'" . .' ~ ,CllCTeMbI asTOM8THS8UJUl - npOCTbIe Il C 60JIce BbICOKII!'.lil nokasaTeJInMH np01l3BOŢl,H­TeJIhfiOCTH, QCM 8HaJlOrnllHbIe ,YCT3110llKH,.Jl OCHOJlbI KOTOPblX g3JIOiKeHbI APyrHe TnllbI aBTOMB-TQB. OPI-IB,oAIlTC5I HeCKOJlbKO npoq:~aMM npHMeHellHH .,Ha npoueccopax." ,- , ,OpeUMYUI.eCTIJO UCnOJIb30B3HH5I ZlTorO"np'orpţlMIIIH"pyel'lloro :3BToM3Ta EbTpaJlIaeTC5I B COJ{­pameHlIU pac~o~~a,9HeprIll1,B nO~,bIUleHHJf np0Jf.:YlfTlIB~,qt;:·q~, B MIlJ:iH~T19PH~aUHH, I} B03MOiKHOCTllTJlnH3aUllJJ~ CHCTeM 3BTOMaT1l3allJ~H C o6pa6OTJ'Wn 0!11:~\I..nw; c~iP'.'?HJtII cefi~~TOll!1l0CTll., '

"INSTALAŢIE ŞI METODA DE DEPUDRA;RECU UNDE SONORE321:GH.

322- -,GILAXANTE.şLŞ,T.._:MĂGUR ...'\N.INSTALAŢIE ş:rMETODA DE DEPUDRARECU UNDE SONORE323colectare (11). Pulberea rămasă eventual în suspensie este aspiratrl prin C011­elucta de aspiraţie (TU). Produsul trece apoi in Camera ele periere, unele periileindcprlrteuză amidonul puternic aderat la suprafaţa produsului, pulberea~czu1tatrl fiind aspiratrt prin fant~lpracticaW.Ia partea supcrioar(l a camerei.In final, produsul este impins pejglleabul ele evacuare (23), de unde este colectatpentru operaţia următoare.Camera de lucru are pereţii Iaterali executaţi din plexiglas transparent,incolor, astfel incit să se poată; urmări vizual procesul de depudrare.Jgheaburile sînt confecţionatedin tablă de inox, fiind fixate pe caelrulcamerei de lucru prin interrnecliul unor şuruburi cu posibilitatea reglăriiunghiului de înclinare in plan vertical.l'vIecanismul de vibrare atransportorlihli\iilWtitareste alCătuit dintr-unnlotor cuplatla un 111ecanismge transformare a mişcării de rotaţie în Illişcarcalternativă.SurSe de unde sonore este un difuzor cu 0lJutere de minimum'lO \V,cuimpedanţa adaptatăa plificatoruluiaudio şi cu sesţiuncade formă eliptică.111Dispozitivul de colectareelectrostatisăalarnidonului este format dinciIindrLdeant~enar~şi ant~f!Uat, confeeţionaţidinlnatcrial plastic,: prevăzuţila capete elI axe metalice' eare~îllt montate în lagilrc cu bucşă.Pc' cilindriisC',lllontcazăo bandă elin sită nl,etalică.fIexibilă,::care~aci1indd ,vine în contactcu periile de încăn;:ar~,;Tcspeetivdescărcare electrostatică. Peste cilindrise montează cat:~ase de-protecţie din'111atcrial' ele~troizolant.Dispozitivul de periere este format dintr-un cadru dreptunghiular, pecare sînt fixate, laparh:('ra]](Lbrushingthcproduce.;lJlC ll)~:thod lJsc,d nffc!';.; tlw;:u!7atltaO'c.·of ltn,eiflclcntdcpoi'.'dering"wjlhout defOl'lfIatiollof 1:1iG,matenal: SI1 bnu t1cdLo ·.llIe' opera j ion.INSTALLATION EN METHODE DE DJ~l'OUDRER A L'AIUE D'ONDES SONormsRtSUME. . L'eXp,JliCprescnlele.priJiciIW el ;llllCi l1staliati 011 et la Ih

zUSA;'tJ~mNF,\SSUNGLISTE VON ABBILDUNGFNG'r:r,~XANTEŞi$T. MĂGURANANLAGE UNO ENTl'UOERNMETHQOE MIT SCHALJ.WELLENDi(~ Arhcit stdJl tlcn GruHdHtat/. dncr Anlagc und cinc!' EntplldenlllJethc'lle mi!wdJcu '/OB Zuc!um'.rzcngnis;)cn unel Gclccllvor.Es wcrden clic Bctriehsinoglichkeii:ct1 cler Anlngc, clic })arstdhlllg des ~,~~~':~i:~r~:>d'c,,,"so wit;