programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ...

programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ... programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ...

12.07.2015 Views

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013si conditiile din Romania: soiuri cu rezistenta genetica la viroze si mana, care necesita maiputine tratamente de combatere a bolilor si daunatorilor, soiuri mai tolerante la stresultermohidric, soiuri cu un coeficient mai ridicat al apei si fertilizantilor.-prin obtinerea de microtuberculi in vitro se reduce schema producerii de samantacertificata la cartof cu 3-4 ani fata de sistemul clasic, deci scade numarul de ani de cultivare incamp si implicit numarul tratamentelor cu pesticide, ducand in final la eliminarea oboseliisoluluiIncadrandu-se in obiectivul general al programului Parteneriate in domeniile prioritare,prezentul contract nr.51-019/2007 urmareste stimularea parteneriatului cu universitatileUSAMV Bucuresti, ULB Sibiu si cu SCA Suceava, pentru identificarea si rezolvarea unorprobleme neabordate pana in prezent in tara noastra, in scopul modernizarii metodei deproducere a cartofului din soiuri pretabile la agricultura durabila.CAPITOLUL I.REALIZARE MODEL PRODUCERE MICROTUBERCULI „IN VITRO” DIN SOIURILE DE CARTOFPRETABILE LA AGRICULTURA DURABILĂ (partea a II a )-Protocolul de lucru elaborat de partenerul P2-USAMV-BucurestiI.1.Scopul cercetării şi obiective.Cercetările din acest proiect de diplomă au urmărit introducerea în cultură într-un timpmai scurt şi cu o productivitate ridicată a soiurilor performante româneşti aparţinând specieiSolanum tuberosum, pretabile la agricultura durabilă, urmând ca rezultatele obţinute săconducă la îmbunătăţirea materialului de plantat certificat şi implicit la obţinerea unor producţiimari şi constante la nivelul culturilor în câmp iniţiate cu materialul biologic obţinut. Un avantajimportant realizat prin producerea microtuberculilor în condiţii ,,in vitro” este acela deeficientizare a producerii cartofului pentru sămânţă prin reducerea schemei clasice cu 3-4 ani.Obiectivele urmărite :• Intocmirea protocolului de lucru pentru producerea de microtuberculi la 4 soiurivaloroase româneşti de cartof;• Producerea microtuberculilor la cartof şi identificarea celor mai performante condiţii decultivare;• Obţinerea microtuberculilor,,in vitro’’ de calibru superior (> 10 mm), care să poată fieplantaţi direct în câmp, în vederea asigurării Prebazei necesare producerii de sămânţă;• Micropropagarea rapidă a 4 soiuri româneşti: Astral, Rochlas, Christian şi Magic;21

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013• Asigurarea unui material de plantat corespunzator din punct de vedere biologic şifitosanitar (microtuberculi).Pentru realizarea culturilor de meristeme, obţinerea plantulelor ,,in vitro’’ şi identificareacelor mai performante condiţii de cultivare ,,in vitro’’ se elaborează metodele de laboratorpentru devirozarea şi iniţierea culturilor de meristeme ,,in vitro’’ din soiurile de cartof pretabilela agricultura durabilă , această activitate finalizându-se cu o metodă de laborator, reţetepentru medii de creştere, metodă de analiză şi produse (microplante din soiuri pretabile laagricultura durabilă).În mod obişnuit, cartoful se înmulţeşte pe cale vegetativă, prin tuberculi şi numai înlucrările de ameliorare se foloseşte înmulţirea prin seminţe, înmulţirea vegetativă sedesfăşoară astfel: din mugurii ochilor de pe tuberculi se formează colţii (lăstarii) fie înainte deplantare, fie după plantare.Din colţii formaţi în condiţii optime de temperatură şi umiditate se dezvoltă rădăcini şitulpini. Tulpinile ajung la suprafaţa solului (plantele răsar şi în prezenţa luminii), îşi desfăşoarăprocesul de fotosinteză, înverzesc, formându-se în continuare frunzele. Paralel cu formareafrunzelor tulpinile cresc şi ajung la dezvoltarea maximă în timpul înfloririi.Pe partea subterană a tulpinii cresc rădăcinile şi stolonii, iar pe măsură ce se înainteazăîn vegetaţie stolonii se îngroaşă la capăt, formând tuberculii. Tuberculii cresc, de regulă, dupăterminarea creşterii părţilor aeriene şi ajung la maturitate odată cu partea aeriană.( BâlteanuGheorghe,2003)Tuberculii au iniţial, forma unor noduli, ca apoi, prin creşterea în grosime (mai repede)şi în lungime (mai încet), să capete mărimea şi forma caracteristică soiului.Tuberculul este otulpină subterană, tuberizată, ceea ce se deduce şi din prezenţa reminiscenţelor foliare petuberculii tineri, lipsite de clorofilă, care, odată cu îngroşarea peridermului, se atrofiazătreptat, formând "sprânceana" ochilor. Sub această formaţiune iau naştere mugurii dorminzi,grupaţi câte trei, formând ochiul propriu-zis al tuberculului.Tuberculul de cartof are o parte bazală sau „ombilicală’’ cu care se prinde de stolon şi oparte opusă, numită,,coronară” , apicală sau vârful care poartă mugurele terminal. Distribuireaochilor pe suprafaţa tuberculului este în spirală, aflându-se mai mulţi pe partea coronară.Numărul, mărimea şi adâncimea ochilor se diferenţiază în funcţie de specie şi soi. Lagerminare se dezvoltă mai întâi mugurele din mijloc, iar ceilalţi doi, de rezervă, apar, deregulă, după eventuala rupere a lăstarului principal.22

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013• Asigurarea unui material de plantat corespunzator d<strong>in</strong> punct de vedere biologic şifitosanitar (microtuberculi).Pentru realizarea culturilor de meristeme, obţ<strong>in</strong>erea plantulelor ,,<strong>in</strong> vitro’’ şi identificareacelor mai performante condiţii de cultivare ,,<strong>in</strong> vitro’’ se elaborează metodele de laboratorpentru devirozarea şi <strong>in</strong>iţierea culturilor de meristeme ,,<strong>in</strong> vitro’’ d<strong>in</strong> soiurile de cartof pretabilela agricultura durabilă , această activitate f<strong>in</strong>alizându-se cu o metodă de laborator, reţetepentru medii de creştere, metodă de analiză şi produse (microplante d<strong>in</strong> soiuri pretabile laagricultura durabilă).În mod obişnuit, cartoful se înmulţeşte pe cale vegetativă, pr<strong>in</strong> tuberculi şi numai înlucrările de ameliorare se foloseşte înmulţirea pr<strong>in</strong> sem<strong>in</strong>ţe, înmulţirea vegetativă sedesfăşoară astfel: d<strong>in</strong> mugurii ochilor de pe tuberculi se formează colţii (lăstarii) fie îna<strong>in</strong>te deplantare, fie după plantare.D<strong>in</strong> colţii formaţi în condiţii optime de temperatură şi umiditate se dezvoltă rădăc<strong>in</strong>i şitulp<strong>in</strong>i. Tulp<strong>in</strong>ile ajung la suprafaţa solului (plantele răsar şi în prezenţa lum<strong>in</strong>ii), îşi desfăşoarăprocesul de fotos<strong>in</strong>teză, înverzesc, formându-se în cont<strong>in</strong>uare frunzele. Paralel cu formareafrunzelor tulp<strong>in</strong>ile cresc şi ajung la dezvoltarea maximă în timpul înfloririi.Pe partea subterană a tulp<strong>in</strong>ii cresc rădăc<strong>in</strong>ile şi stolonii, iar pe măsură ce se îna<strong>in</strong>teazăîn vegetaţie stolonii se îngroaşă la capăt, formând tuberculii. Tuberculii cresc, de regulă, dupăterm<strong>in</strong>area creşterii părţilor aeriene şi ajung la maturitate odată cu partea aeriană.( BâlteanuGheorghe,2003)Tuberculii au <strong>in</strong>iţial, forma unor noduli, ca apoi, pr<strong>in</strong> creşterea în grosime (mai repede)şi în lungime (mai încet), să capete mărimea şi forma caracteristică soiului.Tuberculul este otulp<strong>in</strong>ă subterană, tuberizată, ceea ce se deduce şi d<strong>in</strong> prezenţa rem<strong>in</strong>iscenţelor foliare petuberculii t<strong>in</strong>eri, lipsite de clorofilă, care, odată cu îngroşarea peridermului, se atrofiazătreptat, formând "sprânceana" ochilor. Sub această formaţiune iau naştere mugurii dorm<strong>in</strong>zi,grupaţi câte trei, formând ochiul propriu-zis al tuberculului.Tuberculul de cartof are o parte bazală sau „ombilicală’’ cu care se pr<strong>in</strong>de de stolon şi oparte opusă, numită,,coronară” , apicală sau vârful care poartă mugurele term<strong>in</strong>al. Distribuireaochilor pe suprafaţa tuberculului este în spirală, aflându-se mai mulţi pe partea coronară.Numărul, mărimea şi adâncimea ochilor se diferenţiază în funcţie de specie şi soi. Lagerm<strong>in</strong>are se dezvoltă mai întâi mugurele d<strong>in</strong> mijloc, iar ceilalţi doi, de rezervă, apar, deregulă, după eventuala rupere a lăstarului pr<strong>in</strong>cipal.22

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!