programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ...

programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ... programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ...

12.07.2015 Views

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013Agricultura durabilă este un concept larg care prevede complexitatea acestui sistemde producţie, stabilitatea biologică a plantelor şi soiurilor cultivate, conservarea şi protejarearesurselor naturale,dar şi introducerea, apoi generalizarea tehnologiilor moderne cât maiproductive.Agricultura durabilă presupune tehnologii viabile economic pe o perioadă lungă de timpcu recolte ridicate, obţinute cu costuri mai reduse. Orice sistem agricol trebuie să aibă oproductivitate pe termen lung şi cât mai ridicată, care este condiţionată nu numai de calitateabazei de resurse, dar şi de cadrul social şi economic.Practica ameliorării plantelor prin încrucişare şi selectia este la fel de veche ca şiagricultura însăsi. Până la începutul acestui secol, ameliorarea plantelor s-a realizat empiric,prin încrucişarea exemplarelor care prezentau însuşiri de interes practice, urmată de selectiacelor care se remarcau prin calitaţi productive superioare, rezistenţă la boli şi o mai bunăadaptare la condiţiile climatice.Biotehnologia vegetală a secolului XX s-a caracterizat printr-o depăşire cu succes aunor praguri ale necunoaşterii, cum ar fi cele din domeniul regenerării de plante din explantede mărimi variate, de natură diferită, crescute ,,in vitro’’ în conditii ecofiziologice aseptice sauseptice, reuşindu-se chiar regenerarea de plante şi numai din protoplaşti, în primul secol almileniului trei, biotehnologia având menirea să revoluţionizeze producţia vegetală, nu numaiprin efectuarea de transformări operate în genomul plantelor de interes economic, cu ţintăprecisă în eficientizarea recoltelor din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a mărimiirezistenţei unor cultivări la o serie de factori biotici şi abiotici, dar şi în ceea ce priveşteobţinerea de produşi secundari de metabolism.Datorită multiplicării sale vegetative, capacitatea productivă a soiurilor cultivate esteputernic influenţată de calitatea materialului de plantat, respectiv de valoarea biologică aacestuia, iar pe de altă parte de valoarea genetică a cultivarelor create. Cultivarele de cartofau tendinţa de a se deteriora sub aspect genetic datorită faptului că an de an, prin tuberculi setransmit un număr mare de boli ce afectează integritatea biologică a acestora, calitatea şiimplicit producţia.Unul dintre cele mai mari avantaje ale multiplicării ,,in vitro’’, comparativ cu metodeleclasice, constă în înmulţirea rapidă, cu o rată de neimaginat faţă de metodele clasice şi într-unritm extrem de rapid.Prin culturile ,,in vitro” pot fi menţinute neschimbate caracteristicile de specie sau soi,indiferent de gradul de heterozigoţie a plantelor sau de anumite mecanisme fiziologice saugenetice care nu permit înmulţirea plantelor respective prin seminţe sau organe vegetative. În19

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013plus, micropropagarea facilitează producătorilor realizarea de material de plantat pentrusezonul dorit.Luând în considerare cele de mai sus, cercetările întreprinse de noi au drept obiectiv:- devirozarea materialului biologic utilizat prin culturi de meristeme;- multiplicarea rapidă a materialului biologic prin micropropagare;- obţinerea de microtuberculi si minituberculi, adică un material biologic valoros;- obţinerea unui material biologic diversificat pentru crearea de noi genotipuri;Aplicarea tehnicilor si metodelor neconvenţionale de propagare a cartofului urmărestestabilirea unor corelaţii existente între plantele donor si tipurile de explant, în vedereaorientării strategiei de lucru în domeniul ameliorării conservative si de creaţie a cartofului.Importanta obtinerii materialului biologic devirozat la cartofParticularitatile genetice, fiziologice si agrotehnice ale cartofului, impun cu necesitateasigurarea unui material de plantat corespunzator din punct de vedere fitosanitar, pentruintreaga suprafata cultivata cu cartof din tara si eventualele disponibilitati pentru export.Acest obiectiv se poate realiza prin transpunerea in practica a prezentului proiect carecuprinde solutii si concepte metodologice noi pentru eficientizarea procesului de producere amaterialului de plantat la cartof din categoriile biologice superioare si realizarea de tehnologiiagricole curate, rentabile si competitive pe plan national si international.Noutatea cercetarilor din prezentul contract nr.51-019/2007 va consta inproducerea microtuberculilor liberi de agenti patogeni prin metoda imersiei permanente dinsoiuri pretabile la agricultura durabila intr-un timp mai scurt, evitandu-se costurile ridicate deproductie prin eliminarea tratamentelor din camp.Activitatea de producere a unui material biologic sanatos este o activitate laborioasadatorita faptului ca in fiecare an de cultura, tuberculul este susceptibil de a fi infectat cuvirusuri, micoplasme, bacterii. Prin producerea de microtuberculi in vitro din soiuri pretabile lao agricultura sustenabila, se obtine un material clonal sanatos din punct de vedere fitosanitar,un produs natural, fara reziduuri chimice, un aliment curat care sa satisfaca exigentele tot mairidicate ale consumatorilor si solicitarile circumscrise standardelor UE, proiectul incadrandu-sein aria tematica precizata, de crestere a securitatii alimentare si a sigurantei alimentelor.Totodata, prezentul contract nr.51-019/2007 contribuie la promovarea agriculturiisustenabile cu orientara clara spre protectia mediului inconjurator, deoarece:-isi propune imbunatatirea metodei clasice de producere a cartofului pentru samanta siimplicit cea de multiplicare in vitro a soiurilor de cartof pretabile pentru o agricultura durabila20

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013Agricultura durabilă este un concept larg care prevede complexitatea acestui sistemde producţie, stabilitatea biologică a plantelor şi soiurilor cultivate, conservarea şi protejarearesurselor naturale,dar şi <strong>in</strong>troducerea, apoi generalizarea tehnologiilor moderne cât maiproductive.Agricultura durabilă presupune tehnologii viabile economic pe o perioadă lungă de timpcu recolte ridicate, obţ<strong>in</strong>ute cu costuri mai reduse. Orice sistem agricol trebuie să aibă oproductivitate pe termen lung şi cât mai ridicată, care este condiţionată nu numai de calitateabazei de resurse, dar şi de cadrul social şi economic.Practica ameliorării plantelor pr<strong>in</strong> încrucişare şi selectia este la fel de veche ca şiagricultura însăsi. Până la începutul acestui secol, ameliorarea plantelor s-a realizat empiric,pr<strong>in</strong> încrucişarea exemplarelor care prezentau însuşiri de <strong>in</strong>teres practice, urmată de selectiacelor care se remarcau pr<strong>in</strong> calitaţi productive superioare, rezistenţă la boli şi o mai bunăadaptare la condiţiile climatice.Biotehnologia vegetală a secolului XX s-a caracterizat pr<strong>in</strong>tr-o depăşire cu succes aunor praguri ale necunoaşterii, cum ar fi cele d<strong>in</strong> domeniul regenerării de plante d<strong>in</strong> explantede mărimi variate, de natură diferită, crescute ,,<strong>in</strong> vitro’’ în conditii ecofiziologice aseptice sauseptice, reuş<strong>in</strong>du-se chiar regenerarea de plante şi numai d<strong>in</strong> protoplaşti, în primul secol almileniului trei, biotehnologia având menirea să revoluţionizeze producţia vegetală, nu numaipr<strong>in</strong> efectuarea de transformări operate în genomul plantelor de <strong>in</strong>teres economic, cu ţ<strong>in</strong>tăprecisă în eficientizarea recoltelor d<strong>in</strong> punct de vedere cantitativ şi calitativ, a mărimiirezistenţei unor cultivări la o serie de factori biotici şi abiotici, dar şi în ceea ce priveşteobţ<strong>in</strong>erea de produşi secundari de metabolism.Datorită multiplicării sale vegetative, capacitatea productivă a soiurilor cultivate esteputernic <strong>in</strong>fluenţată de calitatea materialului de plantat, respectiv de valoarea biologică aacestuia, iar pe de altă parte de valoarea genetică a cultivarelor create. Cultivarele de cartofau tend<strong>in</strong>ţa de a se deteriora sub aspect genetic datorită faptului că an de an, pr<strong>in</strong> tuberculi setransmit un număr mare de boli ce afectează <strong>in</strong>tegritatea biologică a acestora, calitatea şiimplicit producţia.Unul d<strong>in</strong>tre cele mai mari avantaje ale multiplicării ,,<strong>in</strong> vitro’’, comparativ cu metodeleclasice, constă în înmulţirea rapidă, cu o rată de neimag<strong>in</strong>at faţă de metodele clasice şi într-unritm extrem de rapid.Pr<strong>in</strong> culturile ,,<strong>in</strong> vitro” pot fi menţ<strong>in</strong>ute neschimbate caracteristicile de specie sau soi,<strong>in</strong>diferent de gradul de heterozigoţie a plantelor sau de anumite mecanisme fiziologice saugenetice care nu permit înmulţirea plantelor respective pr<strong>in</strong> sem<strong>in</strong>ţe sau organe vegetative. În19

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!