programul 4 “parteneriate in domeniile prioritare” - Institutul National ...

PROGRAMUL 4 “PARTENERIATE IN DOMENIILEPRIORITARE” 2007-2013Agricultura durabilă este un concept larg care prevede complexitatea acestui sistemde producţie, stabilitatea biologică a plantelor şi soiurilor cultivate, conservarea şi protejarearesurselor naturale,dar şi introducerea, apoi generalizarea tehnologiilor moderne cât maiproductive.Agricultura durabilă presupune tehnologii viabile economic pe o perioadă lungă de timpcu recolte ridicate, obţinute cu costuri mai reduse. Orice sistem agricol trebuie să aibă oproductivitate pe termen lung şi cât mai ridicată, care este condiţionată nu numai de calitateabazei de resurse, dar şi de cadrul social şi economic.Practica ameliorării plantelor prin încrucişare şi selectia este la fel de veche ca şiagricultura însăsi. Până la începutul acestui secol, ameliorarea plantelor s-a realizat empiric,prin încrucişarea exemplarelor care prezentau însuşiri de interes practice, urmată de selectiacelor care se remarcau prin calitaţi productive superioare, rezistenţă la boli şi o mai bunăadaptare la condiţiile climatice.Biotehnologia vegetală a secolului XX s-a caracterizat printr-o depăşire cu succes aunor praguri ale necunoaşterii, cum ar fi cele din domeniul regenerării de plante din explantede mărimi variate, de natură diferită, crescute ,,in vitro’’ în conditii ecofiziologice aseptice sauseptice, reuşindu-se chiar regenerarea de plante şi numai din protoplaşti, în primul secol almileniului trei, biotehnologia având menirea să revoluţionizeze producţia vegetală, nu numaiprin efectuarea de transformări operate în genomul plantelor de interes economic, cu ţintăprecisă în eficientizarea recoltelor din punct de vedere cantitativ şi calitativ, a mărimiirezistenţei unor cultivări la o serie de factori biotici şi abiotici, dar şi în ceea ce priveşteobţinerea de produşi secundari de metabolism.Datorită multiplicării sale vegetative, capacitatea productivă a soiurilor cultivate esteputernic influenţată de calitatea materialului de plantat, respectiv de valoarea biologică aacestuia, iar pe de altă parte de valoarea genetică a cultivarelor create. Cultivarele de cartofau tendinţa de a se deteriora sub aspect genetic datorită faptului că an de an, prin tuberculi setransmit un număr mare de boli ce afectează integritatea biologică a acestora, calitatea şiimplicit producţia.Unul dintre cele mai mari avantaje ale multiplicării ,,in vitro’’, comparativ cu metodeleclasice, constă în înmulţirea rapidă, cu o rată de neimaginat faţă de metodele clasice şi într-unritm extrem de rapid.Prin culturile ,,in vitro” pot fi menţinute neschimbate caracteristicile de specie sau soi,indiferent de gradul de heterozigoţie a plantelor sau de anumite mecanisme fiziologice saugenetice care nu permit înmulţirea plantelor respective prin seminţe sau organe vegetative. În19