12.07.2015 Views

O MUNCĂ DE SISIF? - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

O MUNCĂ DE SISIF? - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

O MUNCĂ DE SISIF? - Clubul Oamenilor de Afaceri - Club Feroviar

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Revista <strong><strong>Club</strong>ul</strong>ui <strong>Oamenilor</strong> <strong>de</strong> <strong>Afaceri</strong> „<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>”Nr. 15, Aprilie 2013• Ministerul Transporturiloriniţiază privatizarea CFR Marfă• „România Intermodală – oportunităţi pentrutransportul feroviar <strong>de</strong> marfă”PERFORMANŢA MANAGERIALĂ LA CFR S.A. –O MUNCĂ <strong>DE</strong> <strong>SISIF</strong>?2013 Aprilie


At the service of the bestrailway infrastructuresHigh speed railConventional railSubways and tramsInstallationsCivil engineering and electrificationConcession and operationArgentina | Australia | Brazil | Chile | Colombia | EcuadorMexico | Poland | Portugal | Spain | Turkey | United StatesEvery project,our commitmentwww.comsaemte.com


CUPRINS102 ŞtiriContractul <strong>de</strong> consultanţăpentru e-ticketing în Arad scos lalicitaţie. Urmează achiziţia <strong>de</strong> tramvaie• Contracte <strong>de</strong> consultanţă feroviară: <strong>de</strong>blocate şiscoase la licitaţie• Autorităţile româno-bulgare au în proiect noi poduripeste Dunăre10 IndustrieNoi licitaţii pentru reparaţii şimentenanţa vagoanelorDupă ce în ultimele două luni CFR Călători a lansat o serie <strong>de</strong>proceduri <strong>de</strong> atribuire <strong>de</strong> contracte pentru reparaţia şi ...12 IndustrieRemar Paşcani <strong>de</strong>vineElectroputere VFU PaşcaniÎn urma preluării la sfârşitul anului 2012 a secţiei <strong>de</strong>vehicule feroviare a Electroputere Craiova, <strong>de</strong> ...13 ProiecteACROSSEE – îmbunătăţirea accesibilităţiiferoviare la frontierele sud-europeneÎmbunătăţirea transportului feroviar internaţional <strong>de</strong>mărfuri precum şi facilitarea unui serviciu ...14 ŞantiereLucrările la noile magistrale <strong>de</strong> metrou sereiau în aşteptarea fondurilor europeneCele două şantiere pentru extin<strong>de</strong>rea reţelei <strong>de</strong> metrou dinBucureşti îşi continuă activitatea cu fondurile minime ...16 ManagementPerformanţa managerială la CFR S.A.O munca <strong>de</strong> Sisif?Ameliorarea rezultatelor financiare ale CFR S.A. încă dinprimele luni, aplicarea unor măsuri ferme şi ...22 OperatoriMinisterul Transporturiloriniţiază privatizarea CFR MarfăVânzarea participaţiei <strong>de</strong> 51% din CFR Marfă se va face încondiţii restrictive, care impun investitorilor interesaţi...28 Evenimente„România Intermodală – oportunităţipentru transportul feroviar <strong>de</strong> marfă”Rolul liberalizării pieţei feroviare pentru construireaSpaţiului Unic <strong>Feroviar</strong> European, rolul României şi implicital portului Constanţa ca porţi estice ale ...34Workshop –Certificarea entităţilor responsabilecu întreţinerea vagoanelor <strong>de</strong> marfă37 Colocviu Tehnic - Material rulant <strong>de</strong> marfă38 FotoreportajGara Constanţa42 Info LegislativFoto: © <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> & Radu Costache<strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.roSenior Partner <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian,Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela LuicăFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan2013 Aprilie


2 ŞTIRIPOS-T ar putea fi <strong>de</strong>blocat în curând.4 axe ale POR au fost <strong>de</strong>ja <strong>de</strong>blocateMinisterul Transporturilor a comunicat pe 30 aprilie că toate cele opt măsuri solicitate <strong>de</strong> cătreComisia Europeană pentru POS-T, prin documentele <strong>de</strong> pre-suspendare, transmise în lunileiunie şi <strong>de</strong>cembrie 2012, au fost complet implementate.Comisia Europeană a stabilit, prin scrisoarea <strong>de</strong> întrerupere plăţi din iunie 2012 şi scrisoarea<strong>de</strong> pre-suspendare din <strong>de</strong>cembrie 2012, un set <strong>de</strong> opt măsuri specifice pe care Autoritatea <strong>de</strong>Management a POS-T trebuia să le implementeze până în data <strong>de</strong> 13 februarie 2013.„Autoritatea <strong>de</strong> Audit a promis că va transmite Comisiei Europene până pe 13 mai a.c. raportulcu privire la controlul pe care l-a efectuat la Autoritatea <strong>de</strong> Management, dată la care sperăm capre-suspendarea şi încetarea <strong>de</strong> plăţi să fie ridicate, iar Programul Operaţional Sectorial Transportsă <strong>de</strong>vină funcţional”, a <strong>de</strong>clarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.Relu Fenechiu a avut <strong>de</strong> altfel pe 25 aprilie, la sediul Comisiei Europene, o întâlnire cu JohannesHahn, comisarul european pentru politică regională, în care a discutat solicitările Românieiprivind nevoile imediate şi pe termen lung în domeniul <strong>de</strong>zvoltării infrastructurii <strong>de</strong> transport,absorbţia fondurilor structurale şi ridicarea pre-suspendării POS-T.În acest context, comisarul european a precizat că există un risc potenţial ca orice restructuraremajoră în structura <strong>de</strong> management al fondurilor să compromită eforturile pozitive întreprinsepână acum <strong>de</strong> autorităţile române şi că trebuie să existe o supraveghere eficientă a celor doimari beneficiari finali.Comisarul european a afirmat în continuare că Metroul Bucureşti poate şi va fi inclus în programulPOS-T, odată cu i<strong>de</strong>ntificarea exactă a restului <strong>de</strong> executat şi a valorii aferente acestuia.Referitor la solicitarea guvernamentală ca finanţarea naţională, în cadrul proiectelor în parteneriatcu Banca Europeană <strong>de</strong> Investiţii să fie acoperită prin fonduri structurale pentru a <strong>de</strong>grevaastfel bugetul <strong>de</strong> stat, Comisia a indicat că acest lucru este posibil cu condiţia ca acesteproiecte să fi respectat întru totul preve<strong>de</strong>rile <strong>de</strong> calificare pentru cofinanţare europeană precumşi procedurile <strong>de</strong> atribuire.Comisia a luat notă <strong>de</strong> solicitarea Guvernului României <strong>de</strong>realocare a fondurilor între axele prioritare 2 şi 3 ale POS-T, iar un răspuns <strong>de</strong>finitiv în acestsens este aşteptat în perioada imediat următoare.În cadrul întâlnirii avute în aceeaşi zi cu Siim Kallas, comisarul european pentru transporturi,ministrul român a solicitat inclu<strong>de</strong>rea secţiunii feroviare Bucureşti-Craiova în coridorulDunărea, care urmează să fie <strong>de</strong>finit prin viitorul regulament CEF (Connecting Europe Facility– Mecanismul Conectarea Europei). Solicitarea a fost primită cu reticenţă, dar va fi evaluatăla nivel tehnic în perspectiva continuării negocierilor.La rândul său, Ministerul Fondurilor Europene a anunţat pe 23 aprilie <strong>de</strong>cizia CE <strong>de</strong> reluare aplăţilor pe patru din cele cinci axe pre-suspendate în cadrul POR: Axa Prioritară 1 - Sprijinirea<strong>de</strong>zvoltării durabile a oraşelor - poli urbani <strong>de</strong> creştere; Axa Prioritară 3 - Îmbunătăţirea infrastructuriisociale; Axa Prioritară 4 - Sprijinirea <strong>de</strong>zvoltării mediului <strong>de</strong> afaceri regional şi localşi Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.Prin intermediul celor patru axe pe care se reiau plăţile sunt disponibile aproape 80% dinfondurile alocate României prin POR, acestea din urmă ridicându-se în total la 3,72 miliar<strong>de</strong><strong>de</strong> euro. Ca urmare a reluării plăţilor, România va încasa prin POR peste 183 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong>euro, sumă pentru care au fost trimise în luna martie 2013 Comisiei Europene documentele necesarepentru rambursare. CEa presuspendat POR la sfârşitul Staţia Vi<strong>de</strong>le pe linia Bucureşti-Craiovalunii octombrie 2012 din cauzaproblemelor înregistrateîn implementare în perioada2009-2011. La sfârşitul luniimartie 2013, fondurile atrase<strong>de</strong> România prin POR însumaupeste 920 <strong>de</strong> milioane<strong>de</strong> euro, rata <strong>de</strong> absorbţie fiind<strong>de</strong> 24,30%. În acelaşi timp, sumeleplătite beneficiarilor erauîn valoare <strong>de</strong> 7,1 miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> lei,echivalentul a 38% din sumaalocată României prin POR.D.F.G.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


ŞTIRI3Contracte <strong>de</strong> consultanţă feroviară:<strong>de</strong>blocate şi scoase la licitaţieMinisterul Transporturilor a anunţat <strong>de</strong>blocarea şi transmiterea către Autoritatea Naţionalăpentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a procedurilor <strong>de</strong> achiziţie a şasecontracte <strong>de</strong> consultanţă şi asistenţă tehnică pentru proiecte feroviare, în valoare totală <strong>de</strong>120.850.448 lei, prin semnarea <strong>de</strong>claraţiilor pe proprie răspun<strong>de</strong>re <strong>de</strong> directorul general alCFR SA, George Micu.Două contracte vizează „consultanţă în domeniul managementului execuţiei şi pentru verificareaexecuţiei lucrărilor <strong>de</strong> construcţii şi instalaţii” pentru obiectivul „Reabilitarea liniei <strong>de</strong>cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circulareatrenurilor cu viteza maximă <strong>de</strong> 160 km/h” pentru tronsoanele Coşlariu-Sighişoara şi, respectiv,Coşlariu-Simeria. Proiectele sunt finanţate din fonduri <strong>de</strong> coeziune nerambursabile înproporţie <strong>de</strong> 85% şi <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat în proporţie <strong>de</strong> 15%.Aceste două contracte <strong>de</strong> consultanţă au fost scoase la licitaţie împreună prin anunţulnr. 143419 din 30 aprilie 2013. Licitaţia este organizată pe loturi, lotul 1 vizând tronsonulCoşlariu-Simeria (loturile geografice Coşlariu-Vinţu <strong>de</strong> Jos şi Coşlariu-Simeria), iar lotul 2,tronsonul Sighişoara-Coşlariu (loturile geografice Coşlariu-Micăsasa, Micăsasa-Aţel şi Aţel-Sighişoara).Contractele implică sevicii <strong>de</strong> supervizare a lucrărilor aferente atât loturilor geografice (lucrăricivile în staţii, terasamente şi consolidări, poduri, po<strong>de</strong>ţe, tuneluri, energoalimentare şitelecomunicaţii feroviare), cât şi contractului pentru lotul <strong>de</strong> lucrări <strong>de</strong> execuţie a instalaţiilor<strong>de</strong> semnalizare, ERTMS (ETCS nivel 2 + GSMR), a centralizării electronice şi a Centrului <strong>de</strong>Control Operaţional Simeria.Lucrări pe tronsonul Sighişoara-AţelValoarea estimată este <strong>de</strong> 115,3 milioane lei. Data limită pentru <strong>de</strong>punerea ofertelor este 26iunie 2013. Durata <strong>de</strong>rulării contractelor este <strong>de</strong> 67 <strong>de</strong> luni <strong>de</strong> la data atribuirii.Celelalte patru contracte <strong>de</strong>blocate au în ve<strong>de</strong>re asistenţă tehnică în domeniul managementului<strong>de</strong> proiect şi supervizarea lucrărilor <strong>de</strong> proiectare şi execuţie pentru obiectivele: 1) „Mo<strong>de</strong>rnizareatrecerilor la nivel cu calea ferată”; 2) „Sistem <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare a cutiilor <strong>de</strong> osii supraîncălziteşi a frânelor strânse”; 3) „Mo<strong>de</strong>rnizarea instalaţiilor <strong>de</strong> centralizare electromecanică pe secţia<strong>de</strong> circulaţie Siculeni-Adjud” şi 4) „Mo<strong>de</strong>rnizarea instalaţiilor <strong>de</strong> centralizare electromecanicăpe secţia <strong>de</strong> circulaţie Ilia-Lugoj”. Pentru aceste proiecte finanţarea este asigurată din fonduriexterne nerambursabile FEDR în proporţie <strong>de</strong> 71,12% şi <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat în proporţie <strong>de</strong>28,88%.Aceste patru contracte au fost scoase la licitaţie ca loturi separate prin anunţul nr. 143428din 1 mai 2013. Data limită <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a ofertelor este 25 iunie 2013. Valoarea totală acontractelor <strong>de</strong> asistenţă tehnică este estimată la 5,5 milioane lei, iar durata acestora este <strong>de</strong>53 <strong>de</strong> luni. D.F.G.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


4 ŞTIRIContractul <strong>de</strong> consultanţă pentru e-ticketing în Arad scos la licitaţie.Urmează achiziŢia <strong>de</strong> tramvaieBERD a anunţat că solicită expresii <strong>de</strong> interes în ve<strong>de</strong>rea alegerii unui consultant pentru realizareaproiectului <strong>de</strong> e-ticketing pentru reţeaua <strong>de</strong> transport în comun din Arad.În cadrul contractului, consultantul va trebui să alcătuiască un raport complet privind cel maiindicat sistem <strong>de</strong> e-ticketing pentru toate mijloacele <strong>de</strong> transport public din Arad, incluzândanaliza costurilor pentru licitarea şi implementarea proiectului, astfel încât să fie realizat unsistem electronic eficient, fiabil şi transparent, capabil să fie aplicat atât pentru operatorii <strong>de</strong>transport <strong>de</strong> stat, cât şi pentru cei privaţi. Consultantul va trebui <strong>de</strong> asemenea să realizeze ostrategie <strong>de</strong>taliată <strong>de</strong> contractare şi un proiect <strong>de</strong> contract; un plan <strong>de</strong> licitare şi implementare aproiectului; documentaţia <strong>de</strong>taliată pentru licitaţie. O altă sarcină a consultantului va fi asistareaprimăriei pentru organizarea licitaţiei, acordarea contractului şi supravegherea implementăriiproiectului.Scrisorile <strong>de</strong> interes pot fi trimise până pe 7 mai. Contractul <strong>de</strong> consultanţă, cu o durată <strong>de</strong> 18luni, va începe la finalul lui 2013 şi are o valoare estimată <strong>de</strong> maxim 180.000 euro.Finanţarea pentru contract va fi asigurată prin Fondul <strong>de</strong> Cooperare Tehnică BERD-ICEX (InstitutulSpaniol <strong>de</strong> Comerţ Exterior). Companiile <strong>de</strong> consultanţă care aplică pentru acest contracttrebuie să fie înregistrate în Spania, iar experţii trebuie să fie <strong>de</strong> naţionalitate spaniolă, dar pânăla 30% din fondurile totale vor putea fi utilizate pentru a finanţa specialişti români sau companiiînregistrate în România.Anunţul BERD mai precizează că documentaţia pentru licitaţia vizând achiziţia <strong>de</strong> tramvaie seaflă în ultima fază <strong>de</strong> pregătire.Contractul este acordat în cadrul proiectului „Transport Urban Arad Faza 3”, care are două componente.Prima componenta constă într-un credit <strong>de</strong> 9,3 milioane <strong>de</strong> euro pentru: 1) achiziţia apână la şase tramvaie mo<strong>de</strong>rne, cu consum eficient <strong>de</strong> energie; 2) mo<strong>de</strong>rnizarea infrastructurii<strong>de</strong>poului <strong>de</strong> tramvaie; 3) introducerea unui sistem <strong>de</strong> e-ticketing pentru transportul public dinArad. A doua componentă, în valoare <strong>de</strong> 11 milioane euro, este <strong>de</strong>stinată refinanţării unui împrumutBERD din 16 mai 2009.Proiectul face parte din strategia municipalităţii <strong>de</strong> a restructura sistemul public <strong>de</strong> transportprin <strong>de</strong>scongestionarea traficului în centrul oraşului, în ve<strong>de</strong>rea reducerii poluării aerului şi aconsumului <strong>de</strong> energie cu transportul public.Proiectele pentru tramvai şi sistemul <strong>de</strong> e-ticketing sunt incluse în „Planul <strong>de</strong> acţiune privin<strong>de</strong>nergia durabilă în municipiul Arad 2012-2020”. Planul arată că în ciuda structurii a<strong>de</strong>cvate areţelei <strong>de</strong> tramvai din municipiu, care însumează circa 100 km şi este <strong>de</strong>servită <strong>de</strong> peste 203vehicule, numărul <strong>de</strong> pasageri care utilizează tramvaiele şi, în general, mijloacele <strong>de</strong> transportpublic din Arad a scăzut consi<strong>de</strong>rabil, locuitorii preferând utilizarea maşinii personale, în specialîn timpul orelelor <strong>de</strong> vârf. Numai în reţeaua <strong>de</strong> tramvai numărul călătorilor s-a diminuat <strong>de</strong> la 32,3milioane în 2006 la 18,5 milioane în 2009. Drept cauze principale pentru această situaţie au fosti<strong>de</strong>ntificate atât starea tehnică slabă a şinelor <strong>de</strong> tramvai care forţează tramvaiele să circule cuviteză redusă şi prelungesc astfel durata călătoriilor, cât şi sistemul actual <strong>de</strong> tarifare, pasageriifiind nevoiţi să cumpere bilete separate pentru fiecare linie <strong>de</strong> transport utilizată. Pentru a sporiatractivitatea transportului în comun,Primăria Arad a contractatîn iunie 2005 şi mai 2009 douăîmprumuturi în valoare <strong>de</strong> 20milioane <strong>de</strong> euro şi, respectiv, 3milioane <strong>de</strong> euro <strong>de</strong> la BERD, petermen lung, cu garanţie locală,în scopul finanţării obiectivului <strong>de</strong>investiţie ,,Transport urban în MunicipiulArad”, perioada contractuluifiind 2005-2017. Primăria Aradmizează pe faptul că încurajareatransportului public va conduce ladiminuarea emisiilor din transportcu cca 6% până în anul 2020, la158.195 tone CO2 pe an. D.F.G.


ŞTIRI5BERD acordă asistenţă pentruproiectele finanţate din fonduri UEGuvernul a adoptat HG nr. 181 din 16 aprilie2013 pentru aprobarea Acordului dintre GuvernulRomâniei şi BERD privind asistenţa pentruimplementarea proiectelor finanţate prinintermediul instrumentelor structurale ale UE,semnat la Bucureşti la 21 noiembrie 2012. HGa fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 232 din23 aprilie 2013.Acordul creează cadrul general pentru furnizarea<strong>de</strong> către BERD a asistenţei tehnice în ve<strong>de</strong>reaaccelerării implementării programeloroperaţionale finanţate din fondurile structuraleşi <strong>de</strong> coeziune şi, implicit, a absorbţiei acestorfonduri şi pregătirea următoarei perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong>programare 2014-2020.Domeniile mari pentru care guvernul a consi<strong>de</strong>ratcă va avea nevoie <strong>de</strong> sprijin suplimentar<strong>de</strong> la BERD sunt:1. strategii sectoriale şi programe <strong>de</strong> investiţiisectoriale (<strong>de</strong>zvoltarea strategiilor sectoriale îndomenii-cheie, cu obiective strategice pentruo perioadă <strong>de</strong> 5-10 ani; i<strong>de</strong>ntificarea programelor<strong>de</strong> investiţii sectoriale pentru perioada2014-2020);2. livrarea proiectelor (pregătirea şi implementareaproiectelor care urmează să primeascăfinanţare în perioada <strong>de</strong> programare 2007-2013);şi 3. capacitatea instituţională (i<strong>de</strong>ntificareaproblemelor <strong>de</strong> guvernanţă care afecteazăinstituţiile publice; sprijin pentru implementareareformelor în domeniul guvernanţeişi pentru întărirea capacităţii şi construireainstituţiilor administraţiei publice şi sectoriale;sprijin, în funcţie <strong>de</strong> solicitări, acordat guvernuluiîn cadrul agen<strong>de</strong>i sale permanente <strong>de</strong>reforme structurale, inclusiv în sectoarele <strong>de</strong>infrastructură).Cooperarea în baza acestui acord se va concentra,într-o primă etapă, pe următoarele domenii:1) eficienţa energetică; 2) <strong>de</strong>zvoltarea<strong>de</strong> servicii şi proiecte municipale; 3) sprijinpentru exploatarea privată şi comercială a infrastructurii.Listă orientativă <strong>de</strong> proiecte inclu<strong>de</strong>:1. Sistemele centralizate <strong>de</strong> încălzire;2. Instrumentele <strong>de</strong> finanţare a eficientizăriienergetice;3. Transportul în comun (strategia <strong>de</strong> finanţareşi management al transportului urban în comun);4. Eficienţa energetică în sectorul public în perioada2014-2020;5. Eficienţa energetică a locuinţelor;6. Sectorul <strong>de</strong> apă;7. Asistenţa acordată operatorilor regionali <strong>de</strong>apă. D.F.G.Autorităţile româno-bulgare au în proiect noi poduri peste DunăreÎn cadrul celei <strong>de</strong> a treia şedinţe a comitetului interinstituţional pentru <strong>de</strong>zvoltarea durabilă atransportului intern pe apă în sectorul româno-bulgar al Dunării, care a avut loc la Ruse pe10 aprilie, s-a <strong>de</strong>cis ca un grup <strong>de</strong> lucru să analizeze cele patru propuneri pentru realizareaunor poduri noi peste Dunăre: Călăraşi-Silistra, Bechet-Oreahov, Turnu Măgurele-Nicopole şiun nou pod Giurgiu-Ruse.Doamna Nikolina Nikolova, ministrul adjunct al Dezvoltării Regionale din Bulgaria, a <strong>de</strong>claratcă acest plan este foarte ambiţios şi că, pentru început, trebuie să fie ales locul următoruluipod care va fi realizat. Părerea a fost împărtăşită <strong>de</strong> Karsten Rasmussen, reprezentant alDirecţiei Generale „Politică Regională şi Urbană” a Comisiei Europene, care a afirmat că estepreferabilă concentrarea eforturilor asupra unui singur proiect, pentru început, pe baza uneianalize a traficului realizate <strong>de</strong> Bulgaria şi România.Septimiu Buzaşu, secretar <strong>de</strong> statdin cadrul Ministerul Transporturilor,a confirmat angajamentul Românieipentru îmbunătăţirea conectivităţii întrecele două maluri ale Dunării.Cu ocazia unei vizite la Ruse efectuatetot pe data <strong>de</strong> 10 mai, preşedintelebulgar Rosen Plevneliev a subliniat larândul său necesitatea <strong>de</strong> a fi construitenoi poduri peste Dunăre. Următorulpod ar trebui să fie realizat tot întreGiurgiu şi Ruse, iar cel <strong>de</strong> al patruleaîntre Călăraşi şi Silistra, a precizatpreşedintele bulgar. D.F.G.Foto: giurgiuveanul.ro2013 Aprilie


6ŞTIRIOUG pentru creşterea gradului <strong>de</strong>absorbţie a fondurilor UEGuvernul a adoptat OUG nr. 27 din 10 aprilie2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 223din 18 aprilie 2013, pentru modificarea şicompletarea OUG nr. 64/2009 privind gestionareafinanciară a instrumentelor structuraleşi utilizarea acestora pentru obiectivulconvergenţă, precum şi pentru adoptarea unormăsuri financiare în ve<strong>de</strong>rea creşterii gradului<strong>de</strong> absorbţie a fondurilor europene.Noua OUG vizează modificarea cadruluilegislativ în ve<strong>de</strong>rea adoptării unor măsuria<strong>de</strong>cvate care să permită un flux <strong>de</strong> numerarastfel încât să se asigure necesarul <strong>de</strong> fondurila nivelul autorităţii <strong>de</strong> certificare şi plată/autorităţilor <strong>de</strong> management pentru efectuareaplăţilor într-un termen cât mai scurt cu rezultatîn inclu<strong>de</strong>rea acestora în <strong>de</strong>claraţii lunare <strong>de</strong>cheltuieli către CE.Astfel, se instituie posibilitatea <strong>de</strong> a alocatemporar în anul 2013 sumele din venituri dinprivatizare în lei şi valută înregistrate în contulgeneral al Trezoreriei Statului şi contul MinisteruluiFinanţelor Publice <strong>de</strong>schis la BNR.De asemenea, se impune completarea cadruluigeneral privind gestionarea financiară ainstrumentelor structurale şi utilizarea acestorapentru obiectivul convergenţă – OUGnr. 64/2009 şi inserarea unui nou mecanism,acela al <strong>de</strong>contării cererii <strong>de</strong> plată.Acest mecanism se aplică numai beneficiarilorcare au calitatea <strong>de</strong> ordonatori <strong>de</strong> credite aibugetului local şi care se găsesc în imposibilitatea<strong>de</strong> a achita facturile pentru servicii/bunuri/execuţielucrări recepţionate, acceptate laplată. Beneficiarul va <strong>de</strong>pune cererea <strong>de</strong> platăşi documentele justificative aferente acesteiala organismul intermediar/autoritatea <strong>de</strong> managementcare <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> să utilizeze mecanismulcererii <strong>de</strong> plată.După efectuarea verificărilor cererii <strong>de</strong> plată,autoritatea <strong>de</strong> management va transfera beneficiaruluivaloarea cheltuielilor rambursabile şia taxei pe valoarea adăugată aferentă acestora.Beneficiarul va efectua plata reprezentândvaloarea contribuţiei proprii şi a cheltuielilorneeligibile din surse proprii în aceeaşi zi cuplata fondurilor transferate <strong>de</strong> autoritatea <strong>de</strong>management.După realizarea acestor <strong>de</strong>mersuri, beneficiaruleste obligat să <strong>de</strong>pună o cerere <strong>de</strong> rambursareîn care sunt incluse facturile <strong>de</strong>contateprin cererea <strong>de</strong> plată.Autorităţile <strong>de</strong> management care <strong>de</strong>cid utilizareaacestui mecanism vor emite instrucţiunireferitoare la modul în care se <strong>de</strong>pun cererile<strong>de</strong> plată, precum şi actele care însoţescaceste cereri. D.F.G.MT doreşte o colaborare mai strânsă cu Japonia pentruproiecte <strong>de</strong> infrastructurăMinisterul Transporturilor este interesat să colaboreze cu firme japoneze în <strong>de</strong>rularea unornoi proiecte pentru lucrări mari <strong>de</strong> infrastructură. În acest scop ministrul Transporturilor, ReluFenechiu, a avut pe 11 aprilie 2013 o întâlnire cu E.S. Keiji Yamamoto, ambasadorul Japonieila Bucureşti. În cadrul discuţiilor, a fost menţionat proiectul <strong>de</strong> legătură a reţelei <strong>de</strong> metroucu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Magistrala 6: 1 Mai – Otopeni), proiect a căruifinanţare se realizează parţial printr-un împrumut dinpartea Guvernului Japoniei. Având în ve<strong>de</strong>re importanţaşi amploarea proiectului, cele două părţi îşi doresc <strong>de</strong>marareacât mai curând a lucrărilor, momentan proiectulaflându-se în faza <strong>de</strong> studii.Ministrul Transporturilor şi-a exprimat sprijinul pentrurealizarea acestui proiect, pe care îl promovează ca peun simbol al relaţiei dintre cele două ţări şi care constituieun punct important în parteneriatul strategic dintreRomânia şi Japonia.În ve<strong>de</strong>rea colaborării cu firme japoneze în <strong>de</strong>rulareaunor noi proiecte pentru lucrări mari <strong>de</strong> infrastructură,Ministerul Transporturilor va transmite o listă cu propuneri<strong>de</strong> proiecte <strong>de</strong> infrastructură în domeniul naval,feroviar, aerian, rutier şi <strong>de</strong> transport intermodal, carevor fi realizate în parteneriat public-privat şi sunt <strong>de</strong> interespentru companiile japoneze.Cu aceeaşi ocazie, partea română şi-a manifestat interesulpentru un parteneriat în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>zvoltării traficuluiferoviar <strong>de</strong> călători. D.F.G.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


The Romanian Railway Catalogue provi<strong>de</strong>s comprehensivedata on companies, organisations and institutions in therailway arena. It is the only railway product and serviceinformation source distributed to local purchasers interestedin i<strong>de</strong>ntifying prestigious suppliers.with businessintelligence supportprovi<strong>de</strong>d byInnovative Railways. Competitive Business.Railway b2b Connections +Inclu<strong>de</strong>s:■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013■ Wi<strong>de</strong>r Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics■ Romanian railway market briefs■ Latest editions of Railway PRO magazineShowcase in the Railway Catalogue 2013-2014■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts■ Free circulation at the most important railway events and reunions■ Available in print and CD format, free to consult online■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center sectionof Railway PROwww.catalog.clubferoviar.ro


8 ŞTIRISenatul se pronunţă pe margineapropunerilor pentru Pachetul 4Foto: European Railway AgencySenatul consi<strong>de</strong>ră că propunerile legislativeale Pachetului 4 care întăresc rolulERA încalcă principiul subsidiarităţii. Prindouă hotărâri adoptate în aprilie, Senatuls-a pronunţat asupra propunerii <strong>de</strong> regulamentprivind ERA şi asupra directivei privindsiguranţa feroviară. Astfel, în Hotărârea Senatuluinr. 14 din 2 aprilie 2013 cu privire lapropunerea <strong>de</strong> regulament al ParlamentuluiEuropean şi al Consiliului privind Agenţiapentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi <strong>de</strong>abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004,se afirmă că „o implicare extinsă a Agenţieipentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA)în activităţile pe care în prezent le <strong>de</strong>sfăşoarăautorităţile feroviare naţionale, inclusiv ceadin România, va conduce la reducerea roluluiacestor autorităţi. Există riscul creşteriicosturilor <strong>de</strong> certificare pentru operatorii <strong>de</strong>transport feroviar şi industria producătoare,în special pentru cei care operează pepieţe naţionale (inclusiv cea din România).În acest context, se consi<strong>de</strong>ră că este necesarsă se efectueze o analiză mai atentăa distribuţiei optime a atribuţiilor între ERA şiautorităţile naţionale <strong>de</strong> siguranţă, cu privirela certificarea <strong>de</strong> siguranţă a operatorilor feroviarişi a materialului rulant. (…) În ceea cepriveşte modul <strong>de</strong> abordare a reţelelor localeşi regionale izolate, se propune exclu<strong>de</strong>reaacestora din domeniul <strong>de</strong> aplicare al regulamentuluişi menţinerea mecanismelor administrativenaţionale existente.“Senatul consi<strong>de</strong>ră <strong>de</strong> asemenea că transferul<strong>de</strong> competenţe către ERA poate ducela creşterea costurilor <strong>de</strong> certificare pentruoperatori şi industria producătoare, în specialpentru cei care operează exclusiv pe pieţenaţionale.Aceleaşi i<strong>de</strong>i se reflectă şi în Hotărârea nr.15/2013 cu privire la propunerea <strong>de</strong> directivăa Parlamentului European şi a Consiliuluiprivind siguranţa feroviară (reformare). Certificatulunic <strong>de</strong> siguranţă, propus pentru a fiacordat <strong>de</strong> ERA, trebuie emis doar pentru întreprin<strong>de</strong>rileferoviare care operează în traficinternaţional, lăsând posibilitatea autorităţilorferoviare naţionale să emită, conform principiuluisubsidiarităţii, acest tip <strong>de</strong> certificatpentru întreprin<strong>de</strong>rile feroviare care opereazăla nivel naţional, consi<strong>de</strong>ră Senatul.Plenul Senatului a adoptat aceste hotărâriîn baza rapoartelor Comisiei economice, industriişi servicii şi a Comisiei pentru afacerieuropene. F.G.SNH-SA licitează două contracteSocietatea Naţională a Huilei S.A. (SNH-SA)a scos la licitaţie două contracte. Unul dintreacestea priveşte servicii <strong>de</strong> manevrăferoviară pe liniile căilor ferate industrialeaflate în proprietatea SNH-SA şi are ovaloare estimată între 5,22 milioane lei şi7,79 milioane lei. Durata contractului este <strong>de</strong>şapte luni, iar volumul <strong>de</strong> marfă minim estimatpentru a fi manevrat până la 31 <strong>de</strong>cembrie2013 este <strong>de</strong> 639.538 tone <strong>de</strong> cărbune,cu posibile suplimentări. Data limită pentru<strong>de</strong>punerea ofertelor este <strong>de</strong> 15 mai 2013.Ofertanţii trebuie să aibă în proprietate sauînchiriate patru locomotive L<strong>DE</strong> 2100 CP şi olocomotivă LDH 1250 CP.Cel <strong>de</strong> al doilea contract, licitat în aprilie,implică servicii <strong>de</strong> transport feroviar <strong>de</strong>cărbune brut <strong>de</strong> la staţiile CFR Petroşani,Livezeni, Lupeni la halta <strong>de</strong> mişcare Vulcan.Durata contractului este <strong>de</strong> şapte luni, iarvolumul <strong>de</strong> marfă minim estimat pentru a fitransportat până la 31 <strong>de</strong>cembrie 2013 este<strong>de</strong> 40.306 tone <strong>de</strong> cărbune brut, cu posibilesuplimentări. Valoarea contractului esteestimată între 690.761 şi 859.403 lei. D.F.G.Vae Apcarom mizează pe un profitîn creştereVoestalpine Vae Apcarom a anunţat căestimează că va finaliza anul acesta cu unprofit net <strong>de</strong> 5,9 milioane lei, în creşterecu 11,4% faţă <strong>de</strong> anul anterior. Suma este


ŞTIRI9prevăzută în bugetul <strong>de</strong> venituri şi cheltuielipe 2013 aprobat <strong>de</strong> Adunarea Generală aAsociaţilor pe 25 aprilie. Compania se aşteaptăsă înregistreze în 2013 o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong>93,8 milioane lei şi cheltuieli totale <strong>de</strong> 86,6 milioanelei.Compania a încheiat 2012 cu un profit net <strong>de</strong>5,3 milioane lei, o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 90,4 milioanelei, cheltuieli totale <strong>de</strong> 89,9 milioane leişi venituri totale <strong>de</strong> 96,4 milioane lei, se aratăîn bilanţul contabil pentru 2012 aprobat <strong>de</strong>AGA pe acceşi dată.Cu o experienţă <strong>de</strong> peste 30 <strong>de</strong> ani, VaeApcarom şi-a consolidat poziţia pe piaţa dinRomânia, fiind singura companie autohtonăcare fabrică şi furnizează aparate <strong>de</strong> caleferată pentru căile ferate, metrou. D.F.G.CFR S.A. îşi reglează conturile cu operatorii prin închi<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> liniiCFR Călători a suspendat începând cu 10 aprilie circulaţia pe două linii pe care accesul i-afost refuzat <strong>de</strong> către CFR S.A., din cauza neplăţii taxei <strong>de</strong> infrastructură. Acestea sunt Giurgiu-Grădiştea şi Medgidia-Negru Vodă. Ambele linii aveau un trafic redus, cu două perechi <strong>de</strong> trenuripe zi. Operatorul naţional, înregistrând pier<strong>de</strong>ri în operarea acestor linii, era probabil dispusîn egală măsură să oprească circulaţia pe aceste linii. Deşi se presupune că aceste măsurivor ajuta la rezolvarea problemelor financiare ale celor două companii, ele generează costurimai mari şi mai greu <strong>de</strong> recuperat. Acestea sunt reflectate <strong>de</strong> afectarea imaginii CFR Călătoriîn rândul clienţilor, având în ve<strong>de</strong>re modul în care s-a făcut întreruperea, subit şi fără un anunţprealabil, iar pe <strong>de</strong> altă parte, în <strong>de</strong>gradarea infrastructurii. Este <strong>de</strong>ja acceptat că pe secţiunilepe care nu mai circulă trenuri, <strong>de</strong>gradarea, din diverse cauze, este foarte intensificată.TFC este un alt operator nevoit să suspen<strong>de</strong> circulaţia pe anunmite rute. CFR SA a restrictionatcirculaţia trenurilor acestui operator pe secţia Cluj Napoca - Bistriţa. Transferoviar Călători aţinut să amintească că, la rândul său, compania nu a mai primit <strong>de</strong> la bugetul statului baniiaferenţi facilităţilor <strong>de</strong> călătorie (elevi, stu<strong>de</strong>nţi, pensionari, veterani <strong>de</strong> razboi, revoluţionari) dinluna mai 2012, ceea ce a motivat nerespectarea tuturor obligaţiilor <strong>de</strong> plată catre CFR S.A.Într-un comunicat al administratorului <strong>de</strong> infrastructură se afirmă că „<strong>de</strong>mararea procedurilor legaleîn acest sens a generat <strong>de</strong>ja efecte, în condiţiile în care, operatorii privaţi au început efectuareaplăţilor către CFR SA.” În acelaşi comunicat, acţiunile sunt motivate prin faptul că „arierateleacumulate, purtătoare <strong>de</strong> penalităţi, pe care în ultimă instanţă cetăţeanul le plăteşte, reprezintăexact consecinţa pasivităţii în a urmări aplicarea clauzelor contractuale şi a preferinţei unoroperatori <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> a plăti alte servicii şi alţi parteneri în <strong>de</strong>trimentul utilizării infrastructurii(practică a perioa<strong>de</strong>lor anterioare, <strong>de</strong>şi statul a făcut eforturi semnificative în acest sens).” F.G.Linia Medgidia-Negru VodăSursa: www.forumtrenuri.com2013 Aprilie


10 industrieNoi licitaŢii pentru reparaţii şimentenanŢa vagoanelor<strong>de</strong> Andrei MarianDupă ce în ultimele două luni CFR Călători a lansat o serie <strong>de</strong> proceduri <strong>de</strong>atribuire <strong>de</strong> contracte pentru reparația și mentenanța vagoanelor, companiacontinuă <strong>de</strong>mararea <strong>de</strong> noi proceduri pentru acoperirea tuturor seriilor <strong>de</strong> vagoanepe care le <strong>de</strong>ține.Pe 23 aprilie 2013 au fost <strong>de</strong>marate procedurile<strong>de</strong> atribuire a contractului pentru servicii<strong>de</strong> reparaţie planificată tip RP şi rebandajarearoţilor uzate la vagoanele cuşetă seria 50-30.Pentru aceste servicii va fi încheiat un acordcadru pentru 48 luni cu valoarea maximă <strong>de</strong>665 mii lei. Contractul preve<strong>de</strong> 75 <strong>de</strong> servicii<strong>de</strong> rebandajare a roţilor şi revizie (un serviciu= rebandajarea a două roţi).În data <strong>de</strong> 24 aprilie 2013 a fost publicatanunţul <strong>de</strong> participare pentru servicii <strong>de</strong>reparaţie planificată tip RTG, înlocuirea osiilorax şi a discurilor <strong>de</strong> frână uzate sau <strong>de</strong>fectepentru vagoanele bar-bistro seria 89-76. Şi înacest caz este prevăzut un acord cadru pentru48 luni cu valoarea maximă <strong>de</strong> 2,7 milioanelei. Cea mai recentă procedură <strong>de</strong>maratăpreve<strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> reparaţie planificată tip RPşi rebandajare a osiilor uzate la vagoaneleseriile 20-54 şi 20-58. Pentru aceste serviciiurmează să fie încheiat un acord cadru pentru24 luni cu valoarea maximă <strong>de</strong> 6,4 milioanelei.În cadrul contractelor pentru servicii <strong>de</strong>mentenanţă au fost încluse şi vagoaneleseriile 19-70 şi 21-70. Pentru acestea se vaatribui un contract pentru servicii <strong>de</strong> reparaţieplanificată tip RTG, înlocuirea osiilor ax uzatesau <strong>de</strong>fecte şi înlocuirea discurilor <strong>de</strong> frânăuzate sau <strong>de</strong>fecte. În acest caz va fi încheiatun acord cadru pentru 48 luni cu valoareamaximă <strong>de</strong> 4,3 milioane lei.Un acord cadru pentru servicii <strong>de</strong> reparaţietip RTG cu înlocuirea osiilor ax uzate sau<strong>de</strong>fecte şi a discurilor <strong>de</strong> frână urmează săfie încheiat şi pentru vagoanele seriile 30-76,22-76 şi 83-76. Valoarea estimată a serviciiloreste <strong>de</strong> 8,3 milioane lei. Un acord <strong>de</strong> acelaşitip va fi încheiat şi pentru vagoanele seriile19-76 şi 20-81, valoarea maximă în acest cazfiind <strong>de</strong> 8,6 milioane lei.Reparaţii tip RTG cu înlocuirea osiilorax şi a discurilor <strong>de</strong> frână uzate vor maifi realizate la vagoanele <strong>de</strong> dormit seria71-70 şi la vagoanele seria 20-76. Pentruprimele va-loarea este <strong>de</strong> 5,6 milioane lei,iar vagoanele seria 20-76 valoarea este <strong>de</strong>16,6 milioane lei.Se vor încheia acorduriFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


industrie11cadru tot pentru 48 luni.Pentru vagoanele seria 20-55 va fi încheiatun acord cadru cu durata <strong>de</strong> 24 luni şi valoareamaximă <strong>de</strong> 7.8 milioane lei. Serviciileconstau în reparaţii planificate tip RP şi rebandajarea osiilor.Reparaţii tip RP cu rebandajarea osiilor vormai fi realizate şi la vagoanele 10-56, 19-56,40-31 şi 44-31 pentru acestea fiind <strong>de</strong>marateprocedurile <strong>de</strong> atribuire a două contractecadru, unul pentru 24 luni cu valoarea <strong>de</strong> 394mii lei şi al doilea cu valoarea <strong>de</strong> 10 milioanelei pentru 48 <strong>de</strong> luni.Un contract ce urmează să fie atribuit înluna mai constă în servicii <strong>de</strong> rebandajarea roţilor la vagoanele <strong>de</strong> dormit seria 71-31,vagoanele cuşetă seriile 44-31, 40-31 şi înlocuirearoţilor monobloc la vagoanele <strong>de</strong> dormitseria 71-70. Contractul se va <strong>de</strong>rula douăluni <strong>de</strong> la atribuire, timp în care companiacâştigătoare va presta 92 <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> rebandajare/înlocuireroţi monobloc. Valoareaestimată a serviciilor este <strong>de</strong> 493 mii lei.Un alt contract pentru care au fost <strong>de</strong>marateprocedurile <strong>de</strong> atribuire vizează osiilemotoare şi libere ale ramelor electrice seria58. Pentru reparaţia acestor subansamble vafi încheiat un acord cadru pentru 36 luni cuvaloarea maximă <strong>de</strong> 24,3 milioane lei.Pentru toate contractele fondurile necesaresunt asigurate din bugetul CFR Călătoriiar procedura <strong>de</strong> atribuire este negociereadirectă cu candidaţi preselectaţi. Majoritateacontractelor urmează să fie atribuite în adoua jumătate a lunii mai.Achiziţii <strong>de</strong> piese <strong>de</strong> schimb pentrulocomotivele dieselCFR Călători a <strong>de</strong>marat două proceduri <strong>de</strong>achiziţie <strong>de</strong> piese pentru locomotivele dieselL<strong>DE</strong> mo<strong>de</strong>rnizate cu GM (seriile 63 si 65)în perioada 2000-2007 care au început săajungă la sca<strong>de</strong>nţa pentru reparaţii.Un prim contract vizează achiziţia <strong>de</strong> piese<strong>de</strong> schimb pentru instalaţia pneumatică a locomotivelorşi are valoarea estimată <strong>de</strong> 266mii lei. Piesele ce vor fi achiziţionate sunt<strong>de</strong>stinate circuitelor <strong>de</strong> producere, uscareşi înmagazinare a aerului comprimat dininstalaţia pneumatică. Termenul <strong>de</strong> livrareeste structurat treptat pentru perioada <strong>de</strong> 7luni <strong>de</strong> la semnarea contractului.Al doilea contract constă în achiziţia <strong>de</strong>piese pentru motoarele şi subansamblelelocomotivelor. Vor fi achiziţionate peste 550<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> reper speciale necesare pentrureparaţiile programate. Valoarea maximăa pieselor este <strong>de</strong> 1,7 milioane USD.De asemenea au fost <strong>de</strong>marate procedurilepentru încheirea unui acord cadru pentru24 <strong>de</strong> luni care vizează servicii <strong>de</strong> reparaţiipentru locomotivele diesel-hidraulice (LDH).Valoarea estimată a contractului cadru este<strong>de</strong> 2,1 milioane lei.Contracte atribuiteCFR Călători a finalizat în aprilie procedurile<strong>de</strong> atribuire pentru licitaţiile lansate în primeleluni ale anului, licitaţii ce vizează reparaţia şimentenanţa vagoanelor din parcul propriu.Un prim contract atribuit companiei RemarPaşcani a fost atribuit prin negociere pentruservicii <strong>de</strong> reparaţii neprevăzute, constatateîn urma reviziilor periodice pentru 19 vagoaneseria 26-16. Contractul în acest caz a fostîncheiat prin negociere datorită faptului cavagoanele seria 26-16 au fost mo<strong>de</strong>rnizate<strong>de</strong> compania din Paşcani. Valoarea finalăa serviciilor este <strong>de</strong> 445 mii lei. Un contractpentru alte 11 vagoane seria 26-16 a fostatribuit la sfârşitul lunii martie tot companieidin Paşcani pentru 251 mii lei.Contracte pentru servicii <strong>de</strong> reparaţii planificatetip RTG cu înlocuirea osiilor ax şia discurilor <strong>de</strong> frână uzate au fost atribuitecompaniei Astra Vagoane Călători Arad. Suntvizate vagoanele seriile 10-70, 10-90 şi 10-91, valoarea acestui contract fiind <strong>de</strong> 14,5milioane lei. Compania din Arad se va ocupaşi <strong>de</strong> reparaţiile vagoanelor 21-76, 21-86, 20-87, 21-87, 89-87 şi 84-87 în urma atribuiriiunui contract în valoare <strong>de</strong> 62,1 milioane lei.Companiei Atelierele Griviţa SA i-au fostatribuite mai multe contracte pentru servicii<strong>de</strong> reparaţie planificată tip RTG cu înlocuireareperelor uzate sau <strong>de</strong>fecte. Primul vizeazăvagoanele seriile 19-80 şi 21-80, valoareacontractului fiind <strong>de</strong> 19,7 milioane lei. Al doileaconstă în acelaşi tip <strong>de</strong> servicii pentruvagoanele seriile 22-96, 84-96, 84-83, 84-76,85-76 şi 86-76. Valoarea acestui contract este<strong>de</strong> 21 milioane lei. Alte trei contracte vizeazădoar anumite vagoane din seria 30-76 şi auvaloarea cumulată <strong>de</strong> 40 mii lei. De asemeneapentru vagoanele seriile 30-76, 22-76 şi83-76 cu boghiuri Min<strong>de</strong>n Deutz vor fi prestateservicii în valoare <strong>de</strong> 13,7 milioane lei.Un ultim contract atribuit constă în reparaţiipentru <strong>de</strong>fectele constatate în urma reviziilorla mai multe vagoane din seria 20-50, pentruacest contract valoarea este <strong>de</strong> 70 mii lei.Contractele pentru servicii <strong>de</strong> reparaţii şimentenanţa sunt atribuite în mare parte a cazurilorprin negociere directă din cauza faptuluică serviciile <strong>de</strong> inlocuire a unor repere potfi prestate doar <strong>de</strong> companiile care au proiectatşi executat mo<strong>de</strong>rnizarea sau construcţiavagoanelor vizate.2013 Aprilie


12 industrieRemar Paşcani <strong>de</strong>vineElectroputere VFU Paşcani<strong>de</strong> Andrei MarianÎn urma preluării la sfârșitul anului 2012 a secției <strong>de</strong> vehicule feroviare aElectroputere Craiova, <strong>de</strong> către Grampet Group, proprietar al Remar Pașcani, afost luată <strong>de</strong>cizia <strong>de</strong> uniformizare a numelor celor două unități. Astfel, consiliul <strong>de</strong>administrație a aprobat la finele lunii martie <strong>de</strong>cizia ca Remar Pașcani să îșischimbe <strong>de</strong>numirea în Electroputere VFU Pașcani, <strong>de</strong>cizie intrată în vigoareîncepând cu data <strong>de</strong> 24 aprilie 2013.Grampet Group este consi<strong>de</strong>rată cea maimare companie privată din România careoferă o gamă largă <strong>de</strong> servicii feroviare, <strong>de</strong> latransport până la management şi mentenanţamaterialului rulant. Remar Paşcani, actualElectroputere VFU, este specializată înreparaţia, reconstrucţia şi mentenanţa materialuluirulant feroviar, având în timp mai multecontracte cu companii importante din ţară şidin străinătate. Remar a fost înfiinţată în anul1869 ca atelier <strong>de</strong> reparaţie a vagoanelor iarîn anul 2004 a fost privatizată, Grampet Group<strong>de</strong>venind acţionar majoritar. Din 1896 până laactuala <strong>de</strong>numire, uzina a mai purtat numele<strong>de</strong> Uzina Mecanică <strong>de</strong> Material Rulant şi Întreprin<strong>de</strong>reaMecanică <strong>de</strong> Material Rulant pânăîn 1991 când a <strong>de</strong>venit Remar SA Paşcani.În anul 2008 compania avea aproximativ 670angajaţi. Printre cele mai importante contractese numără şi contractele cu CFR Călători princare au fost mo<strong>de</strong>rnizate vagoanele etajateseria 26-26 dar şi trenurile etajate TE, contractaflat încă in <strong>de</strong>rulare. Tot pentru CFR Călătorise realizează mentenanţa şi mo<strong>de</strong>rnizareamai multor serii <strong>de</strong> vagoane.O nouă arie <strong>de</strong> activitate a fost <strong>de</strong>maratăîn cadrul companiei odată cu contractul recentcu Căile Ferate din Moldova, contractce preve<strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea a 15 automotoarepână la sfârşitul anului 2014. Primul tren mo<strong>de</strong>rnizata fost livrat <strong>de</strong> Remar în anul 2012 urmat<strong>de</strong> o nouă garnitură în primăvara acestuian. Mo<strong>de</strong>rnizarea unui tren <strong>de</strong> acest tip costă2,3 milioane euro.De asemenea compania din Paşcani aintrat anul trecut pe lista companiilor carerealizează reparaţii şi mo<strong>de</strong>rnizări la tramvaieprin <strong>de</strong>mararea unui proiect <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea vechilor vagoane GT4 din Iaşi. Astfelun prim vagon GT4 a fost mo<strong>de</strong>rnizat prinreconstrucţia aproape în totalitate, echipareacu sistem <strong>de</strong> tracţiune bazat pe invertoareşi motoare <strong>de</strong> curent alternativ şi echipareacu aer condiţionat în salonul călătorilor. Valoareaunui vagon mo<strong>de</strong>rnizat este apreciatăla 500.000 euro. În prezent vagonul a primitomologarea <strong>de</strong> circulaţie şi urmează să fiepus în circulaţie pe traseele din Iaşi.Pentru a-şi <strong>de</strong>zvolta probabil aceste noiactivităţi, compania din Paşcani a lansat şiun concurs <strong>de</strong>dicat stu<strong>de</strong>nţilor în ultimii ani<strong>de</strong> studiu şi masteranzilor pentru proiecte <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare a vehiculelor feroviare. Cele maibune proiecte vor fi premiate în iunie cu sume<strong>de</strong> bani şi cu posibilitatea angajării în cadrulcompaniei.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


ACROSSEE – îmbunătăţireaaccesibilităţii feroviare lafrontierele sud-europene<strong>de</strong> Elena IlieproiecteÎmbunătăţirea transportului feroviar internaţional <strong>de</strong> mărfuri precum şi facilitareaunui serviciu unitar transfrontalier, atât în interiorul Uniunii Europene cât şi lagraniţele acesteia, a fost şi continuă să fie o preocupare constantă a forurilor <strong>de</strong><strong>de</strong>cizie la nivel european precum şi a sectorului european <strong>de</strong> cale ferată.13Proiectul ACCROSSEE (Accessibilityimproved at bor<strong>de</strong>r CROSsings for the integrationof South East Europe) este primulproiect lansat în conformitate cu noile linii directoareale UE pentru TEN-T şi urmăreşteîmbunătăţirea accesibilităţii transfrontaliereîn zona <strong>de</strong> sud a Europei <strong>de</strong> Est, promovarearaţionalizării şi optimizarea reţelei existenteşi extin<strong>de</strong>rea reţelei <strong>de</strong> transport a UE cătreBalcanii <strong>de</strong> Vest.Detalii <strong>de</strong>spre acest proiect şi <strong>de</strong>spre obiectiveleacestuia au fost prezentate <strong>de</strong> cătreMihaela Popa, profesor Facultatea Transporturidin cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti, cu ocazia participării la „RomâniaIntermodală – oportunităţi pentru transportulferoviar <strong>de</strong> marfă”. Mihaela Popa este coordonatorulpentru România al proiectuluiACROSSEE.Proiectul este finanţat din Fondul European<strong>de</strong> Dezvoltare Regională prin ProgramulTransnaţional <strong>de</strong> Cooperare pentru Europa<strong>de</strong> Sud-Est, iar implementarea acestuia afost aprobată în cadrul Axei Prioritare 3.Obiectivul specific al Axei Prioritare 3 constăîn pregatirea coordonată pentru <strong>de</strong>zvoltareareţelelor multimodale în scopul îmbunătîţiriiaccesibilităţii în Europa <strong>de</strong> Sud-Est.Obiectivele principale ale proiectuluiACROSSEE urmăresc extin<strong>de</strong>rea reţeleiTEN-T şi îmbunătăţirea acţiunilor <strong>de</strong> implementarea celor existente în Europa <strong>de</strong>Sud-Est, pentru creşterea intermodalităţii pecoridoarele transnaţionale şi corelarea strategiilorinclusiv a celor din Europa Vestică şizonele generatoare <strong>de</strong> fluxuri trafic din Russia/Ucraina,Turcia şi dinspre SuezAdoptarea unui mo<strong>de</strong>l comun <strong>de</strong> transportpentru întreaga arie <strong>de</strong> Sud Est a Europei,integrată cu restul Europei şi compatibilăcu sistemul actual <strong>de</strong> transport din UniuneaEuropeană alături <strong>de</strong>îmbunatăţirea accesibilităţii în punctele<strong>de</strong> frontieră pentru fluxurile <strong>de</strong> mărfuri senumără <strong>de</strong>opotrivă printre obiectivele principaleale proiectului ACROSSEE.Concret, partenerii proiectului au în ve<strong>de</strong>resusţinerea <strong>de</strong> eforturi pentru adoptarea unormasuri concrete pentru reducerea duratelor<strong>de</strong> tranzit în punctele <strong>de</strong> frontieră şi pentru reducereadisfuncţionalităţilor existente în ariaEuropei <strong>de</strong> Sud-Est. Creşterea transparenţeiîn activitaea <strong>de</strong> operare a trenurilor <strong>de</strong> marfăeste <strong>de</strong> asemenea un obiectiv important.Printre obiectivele specifice se numărăîmbunătăţirea planificării coridoarelor TEN-Tîn relaţie cu fluxurile <strong>de</strong> trafic actuale şi prognozate,analiza stării actuale şi a măsurilorcare se impun în punctele <strong>de</strong> frontieră existenteprecum şi aducerea <strong>de</strong> contribuţii laîmbunătăţirea managementului la frontiereleinternaţionale, inclusiv la reducerea duratelor<strong>de</strong> tranzit prin punctele <strong>de</strong> frontieră saucreşterea volumului comercial regional şiinternaţional.Lansarea oficială a proiectului a avut locla Bucureşti, în luna martie. Colaborareaimplică 24 <strong>de</strong> instituţii diferite din toate cele13 ţări implicate, <strong>de</strong> la instituţii <strong>de</strong> învăţământpână la ministere <strong>de</strong> transport. Proiectulbeneficiază <strong>de</strong> un buget total <strong>de</strong> 3 milioane<strong>de</strong> euro şi se va <strong>de</strong>sfăşura până în septembrie2014.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


14şantiereLucrările la noile magistrale<strong>de</strong> metrou se reiau în aşteptareafondurilor europene<strong>de</strong> Andrei MarianCele două șantiere pentru extin<strong>de</strong>rea rețelei <strong>de</strong> metrou din București își continuăactivitatea cu fondurile minime alocate <strong>de</strong> guvern și în speranța obținerii fondurilorPOS-T <strong>de</strong> la Uniunea Europeană. În prezent sunt în execuție Magistrala 4 tronsonulParc Bazilescu – Străulești/Depou Străulești și Magistrala 5 tronsonulRâul Doamnei/Valea Ialomiței – Eroilor 2.Magistrala 4Lucrările <strong>de</strong> execuţie a magistralei 4,tronsonul Parc Bazilescu şi Străuleşti şi<strong>de</strong>poul Străuleşti au început în toamnaanului 2012 în zona <strong>de</strong>poului Străuleşti. Înprezent, lucrările sunt concentrate exclusivîn zona <strong>de</strong>poului Străuleşti un<strong>de</strong> suntaproape finalizaţi pereţii mulaţi ai <strong>de</strong>pouluişi au început pregătirile pentru realizareaplanşeului superior. În zona Străuleşti vafi realizat un <strong>de</strong>pou cu două nivele, unulpentru gararea şi mentenanţa trenurilor, aldoilea pentru spaţii tehnice, precum şi unnod intermodal cu parcări, o autogară şilegături cu principalele mijloace <strong>de</strong> transportdin zonă. De asemenea, proiectul preve<strong>de</strong>realizarea unui complex sportiv <strong>de</strong>asupra<strong>de</strong>poului <strong>de</strong> metrou. În afară <strong>de</strong> zona<strong>de</strong>poului şantierul mai constă în realizareastaţiilor Laminorului şi Străuleşti şi atunelelor <strong>de</strong> acces. Lucrările în zona celordouă staţii aşteaptă alocarea fondurilornecesare pentru a se realiza în cel mai scurttimp pentru evitarea perturbării traficuluio perioadă lungă <strong>de</strong> timp. Ambele staţii seaflă sub actualul bulevard Bucurestii Noişi realizarea acestora necesita închi<strong>de</strong>reatotală a traficului şi a mijloacelor <strong>de</strong> transportdin zonă – troleibuzele liniei 97 şi tramvaieleliniei 20. Tunelele între PLS Zarea (un<strong>de</strong> setermina tunelul actual, la aproximativ 300mdupă staţia Parc Bazilescu) vor fi realizateanul viitor cu TBM pe porţiunile PLS ZareaFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.


şantiere15Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> A.M.– staţia Laminorului şi staţia Laminorului –staţia Străuleşti. Valoarea totală a lucrărilor laextin<strong>de</strong>rea magistralei 4 este <strong>de</strong> aproximativ800 milioane <strong>de</strong> lei.Magistrala 5După mai bine <strong>de</strong> două luni <strong>de</strong> sistare, chiar4 luni în unele puncte <strong>de</strong> lucru, a început re<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>reaşantierelor în special pe drumulcritic al TBM-urilor. Astfel, la jumătatea luniiaprilie au fost reluate pregătirile <strong>de</strong> pornirea celor două TBM-uri la staţia Aca<strong>de</strong>miaMilitară, pregătirile pentru <strong>de</strong>vierea traficuluişi finalizarea structurii staţiei Orizont (primape traseul TBM-urilor), realizarea planşeuluisuperior şi <strong>de</strong>mararea excavaţiilor la staţiaFavorit precum şi continuarea în ritm <strong>de</strong>avarie a lucrărilor în restul staţiilor. În zona<strong>de</strong>poului şi racordului <strong>de</strong> la Valea Ialomiţei,zonă un<strong>de</strong> lucrările au avansat permanent,se lucrează la prima parte a structurii <strong>de</strong>pouluişi la finalizarea planşeului superior alracordului cu staţia Romancierilor. În perioadaimediat următoare vor avea loc mai multe<strong>de</strong>vieri <strong>de</strong> trafic în zona Orizont şi în zonaParc Drumul Taberei.Finalizarea celor două proiectela termen şi noi şantiere <strong>de</strong>pin<strong>de</strong><strong>de</strong> fondurile europeneMinistrul Transporturilor a <strong>de</strong>clarat că areacordul <strong>de</strong> principiu din partea ComisieiEuropene pentru finanţarea proiectelor <strong>de</strong>metrou prin POS-T şi că imediat ce va existaun document oficial pentru acest lucruse vor putea obţine aproximativ 600 milioane<strong>de</strong> euro. Ministrul a mai <strong>de</strong>clarat că fărăaceasta finanţare nu se pot finaliza la termenlucrările începute din cauza fondurilorlimitate <strong>de</strong> care dispune guvernul. În cazulmagistralei 5 termenele au fost <strong>de</strong>ja schimbate,din anul 2015 în anul 2018.Ultima oră – Comisia Europeanăa aprobat inclu<strong>de</strong>rea M4 şi M5 înPOS-TÎn data <strong>de</strong> 30 aprilie 2013, MinisterulTransporturilor a trimis redacţiei un comunicat<strong>de</strong> presă prin care informează <strong>de</strong>spreaprobarea <strong>de</strong> către Comisia Europeană ainclu<strong>de</strong>rii proiectelor <strong>de</strong> investiţii ce vizeazăconstrucţia magistralelor M4 şi M5 <strong>de</strong>metrou, în Programul Operaţional Sectorial<strong>de</strong> Transport (POS-T), cu susţinerefinanciară din fonduri structurale. Cele douămagistrale <strong>de</strong> metrou au valoarea estimată<strong>de</strong> peste două miliar<strong>de</strong> <strong>de</strong> euro şi urmeazăsă fie implementate până la sfârşitul anului2015 cu finanţare din fonduri structurale.Astfel, 85% din fondurile necesarepot fi <strong>de</strong>contate <strong>de</strong> către ministerul transporturilordin bugetul Uniunii Europene.Documentaţiile necesare pentru rambursareacheltuielilor vor fi transmise până înluna septembrie 2013.“În urma concretizării acordului comunitar,Ministerul Transporturilor are astăziasigurată sursa <strong>de</strong> finanţare pentru <strong>de</strong>marareaobiectivelor <strong>de</strong> investiţii <strong>de</strong> importanţăstrategică pentru România, magistralele <strong>de</strong>metrou M4 şi M5 şi tronsonul <strong>de</strong> autostradăSebeş – Turda”, a <strong>de</strong>clarat ministrul transporturilor,Relu Fenechiu.2013 Aprilie


16 managementPERFORMANŢA MANAGERIALĂ LA CFR S.A. –O MUNCĂ <strong>DE</strong> <strong>SISIF</strong>?<strong>de</strong> Felicia GheorghieşAmeliorarea rezultatelor financiare ale CFR S.A. încă din primele luni, aplicareaunor măsuri ferme şi transparenţa în activitate nu au fost suficiente pentru a dovediperformanţa echipei manageriale a directorului general Dimitris Sophocleous.Planul <strong>de</strong> administrare al companiei a fost acceptabil pentru unele instituţiifinanciare europene, dar nu şi pentru Ministerul român al Transporturilor.CFR S.A. SUB MANAGEMENT PRIVATDupă numirea în prima jumătate a luniiianuarie a unui nou Consiliu <strong>de</strong> Administraţie,avându-l ca preşedinte pe Lucian Isar, şi aunui nou director general, în persoana luiDimitris Sophocleous, măsurile luate păreaucă îndreaptă compania pe un făgaş maibun. CFR S.A. notifica astfel pe 8 aprilie cădatoriile au fost micşorate cu 13% în primultrimestru, <strong>de</strong> la 620 milioane lei la 540 milioanelei, încadrându-se în ţintele agreatecu finanţatorii şi reafirma că „reducerea arierateloreste una dintre priorităţile planului<strong>de</strong> management” al companiei. Pe 9 aprilie,pe baza datelor provizorii centralizate înprimele trei luni ale anului, compania anunţacă a obţinut o creştere a profitului contabilcu 120 milioane lei faţă <strong>de</strong> perioada similarădin 2012, iar pe 10 aprilie informa că a intensificatritmul plăţilor, din surse proprii,către furnizori, pe fondul unui nivel mai bun<strong>de</strong> încasare a veniturilor contractuale şi căplăţile vor fi efectuate cu prioritate pentrustingerea datoriilor acumulate din 2012.Cu toate că înregistra o „transformarepozitivă”, CFR S.A. continua să aibă problemefinanciare semnificative, existândarierate din 2012, popriri pe aproapetoate conturile companiei şi drepturi salarialeneplătite încă din 2008 şi 2010,atrăgea atenţia Dimitris Sophocleous într-oconferinţă <strong>de</strong> presă la începutul lunii aprilie.Deşi compania a finalizat 2012 cu un profitla nivel contabil <strong>de</strong> un miliard lei, la nivelreal înregistra pier<strong>de</strong>ri <strong>de</strong> 600 milioane lei,în special cheltuielile cu mentenanţa reţeleifiind încă sprijinite <strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat. Unadin marile probleme cu care se confruntaîn continuare CFR S.A. era cea a lipsei <strong>de</strong>cash-flow, generată mai ales <strong>de</strong> încasărileslabe din TUI din partea principalilor clienţi,CFR Marfă şi CFR Călători.Arătând că în 2012 costurile CFR S.A.s-au situat la 1,6 miliar<strong>de</strong> lei, conducereacompaniei îşi propunea să implementeze încontinuare programe pentru reducerea costurilorcu 10-15%. Compania avea în planinvestiţii <strong>de</strong> peste 3 miliar<strong>de</strong> lei în 2013, înprincipal din fonduri europene nerambursabile,faţă <strong>de</strong> doar 1,8 miliar<strong>de</strong> lei în 2012.Printre măsurile luate în ianuarie-apriliepentru diminuarea arieratelor şi creştereaveniturilor proprii s-au numărat: reanalizareatarifelor percepute pentru închiriereaspaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privatal companiei, obţinerea <strong>de</strong> reduceri <strong>de</strong> lafurnizorii <strong>de</strong> servicii, valorificarea <strong>de</strong>şeurilorferoase, <strong>de</strong>mararea procedurii <strong>de</strong> recrutarea noului management şi <strong>de</strong> recuperare adatoriilor <strong>de</strong> la operatorii <strong>de</strong> transport feroviar.Ca prim rezultat al noilor proceduri adoptate,compania a înregistrat o creştere <strong>de</strong>peste 20% a chiriei pentru anumite locaţii<strong>de</strong>ţinute în staţiile <strong>de</strong> cale ferată şi a vândutpe 9 aprilie 2013, prin licitaţie la BursaRomână <strong>de</strong> Mărfuri, fier vechi în valoare<strong>de</strong> 8,7 milioane lei. Măsura <strong>de</strong> vânzare afierul vechi prin licitaţie publică la BRM afost adoptată pentru a evita astfel suspiciunilegate <strong>de</strong> tranzacţiile din interiorul companiei.Tot în ve<strong>de</strong>rea creşterii credibilităţiicompaniei şi asigurării unui nivel ridicat <strong>de</strong>transparenţă, conducerea privată a companieia adoptat noi reguli pentru ocupa-


management17rea funcţiilor manageriale. Astfel, oricepersoană cu funcţie <strong>de</strong> conducere trebuiasă obţină avizul ORNISS înainte <strong>de</strong> a ocupao astfel <strong>de</strong> poziţie.CFR S.A. a anunţat <strong>de</strong> asemenea pe 5aprilie că toţi operatorii <strong>de</strong> transport feroviarcare înregistrau <strong>de</strong>bite pentru neplata TUIau fost informaţi că până pe 9 aprilie 2013trebuie să îşi achite obligaţiile restante.Sumele <strong>de</strong> recuperat se cifrau la acea datăla 70 milioane lei pentru operatorii privaţi şi750 milioane lei pentru CFR Marfă, potrivitafirmaţiilor lui Dimitris Sophocleous. Operatorilorcare nu îşi plăteau datoriile urma săle fie restricţionat accesul la infrastructură.În plus, în urma discuţiilor cu Dimitris Sophocleous,mai mulţi furnizori ai companieişi-au arătat disponibilitatea <strong>de</strong> a acorda reduceri<strong>de</strong> 5-10% la soldul rămas <strong>de</strong> achitatdin valoarea totală a contractului, ceea ces-ar fi tradus pentru CFR S.A. într-o diminuareanuală a costurilor cu aproximativ 1,1milioane lei, potrivit unui anunţ făcut în lunamartie.În paralel, compania a iniţiat controale lasucursala CREIR Iaşi, pentru a cerceta oserie <strong>de</strong> nereguli semnalate în legătură cu<strong>de</strong>sfăşurarea activităţilor DepartamentelorFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


18MANAGEMENT<strong>de</strong> Patrimoniu şi Achiziţii şi a anunţat extin<strong>de</strong>reaverificărilor şi la alte regionale un<strong>de</strong>au fost raportate nereguli.În ve<strong>de</strong>rea stopării furturilor <strong>de</strong> la caleaferată, conducerea CFR S.A. dorea săgăsească soluţii <strong>de</strong> ameliorare a măsurilor<strong>de</strong> pază în colaborare cu experţi din SUAşi Israel. Echipa <strong>de</strong> management avea <strong>de</strong>asemenea în plan evaluarea patrimoniuluicompaniei şi standardizarea acordurilor cufurnizorii şi cu clienţii.O altă măsură luată în calcul pentru viitorera creşterea TUI „măcar cu 10-15%, darîn aşa fel încât CFR Călători şi CFR Marfăsă poată plăti”. Se avea <strong>de</strong> asemenea înve<strong>de</strong>re reorganizarea companiei şi redimensionareapersonalului, după discuţii cusindicatele şi autorităţile, <strong>de</strong>oarece „sunt<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mulţi directori în cadrul CFR S.A.,este mult personal TESA şi prea puţin personalla linii, în activitatea <strong>de</strong> mentenanţăpropriu-zisă”, arăta Dimitris Sophocleous.Eventualele disponibilizări <strong>de</strong> personal ar fifost însoţite <strong>de</strong> salarii compensatorii, reformarepersonală sau alte beneficii.Noii directori care aveau să fie angajaţiurmau să pună în aplicare planul <strong>de</strong> managemental companiei, bazat pe trei piloni:planul investiţional, planul operaţional şiplanul <strong>de</strong> transformare, menit să prefacăCFR S.A. din companie <strong>de</strong> stat în companiecomercială, oferind servicii <strong>de</strong> calitate şi fiindorientată spre asigurarea unei cât maibune mentenanţe a reţelei, pentru exploatareaacesteia în condiţii optime.UN NOU CONSILIU <strong>DE</strong> ADMINISTRAŢIEŞI UN NOU DIRECTOR GENERALPlanul <strong>de</strong> management propus <strong>de</strong> conducerea fost aprobat <strong>de</strong> Adunarea Generalăa Acţionarilor pe 8 aprilie, dar situaţia a fost


MANAGEMENT 19diferită pentru planul <strong>de</strong> administrare. Acestadin urmă, <strong>de</strong>pus în formă revizuită, după ce,la începutul lunii aprilie, membrii AGA au solicitatajustări, a fost respins <strong>de</strong> AGA pe 15aprilie.Planul <strong>de</strong> administrare, conţinând măsuriinvestiţionale, operaţionale şi <strong>de</strong> transformare,era „corelat atât cu masterplanul, câtşi cu proiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, cu acordurileinternaţionale, cu împrumutul semnat în <strong>de</strong>cembriecu BERD”, incluzând practicile <strong>de</strong>bună guvernanţă promovate <strong>de</strong> OECD şi <strong>de</strong>acordul semnat între Ministerul Transporturilorşi Banca Mondială, a explicat LucianIsar.În urma respingerii planului <strong>de</strong> administrare,mandatul Consiliului <strong>de</strong> Administraţieal CFR, din care făceau parte şi Enache Jiru,Dănuţ-Leonard Sandu şi Florian RaimundKubinschi, a încetat <strong>de</strong> drept, în virtutea OUGnr. 109/2011, iar Dimitris Sophocleous şi-aanunţat <strong>de</strong>misia. În conformitate cu aceeaşiOUG, AGA a numit un nou CA, alcătuit dinSorin Mîndruţescu, Peter Weiss şi GeorgeMicu (fost director general al CFR Marfă).În componenţa noului CA au rămas FlorianRaimund Kubinschi şi Enache Jiru.Noul Consiliu <strong>de</strong> Administraţie a fost alesdin lista persoanelor propuse <strong>de</strong> consultantulangajat <strong>de</strong> Ministerul Transporturilor (S.C.PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & AccountantsS.R.L., D&B David şi Baias S.C.A.şi George Butunoiu Group S.R.L.). În funcţia<strong>de</strong> director general al companiei a fost numit<strong>de</strong> către noul CA George Micu.REACŢIIComunicarea între AGA şi directorul DimitrisSophocleous pare să fi fost <strong>de</strong>ficitară,Sophocleous <strong>de</strong>clarând, după solicitareaAGA ca planul să fie revizuit: „Trebuie să în-Tronsonul mo<strong>de</strong>rnizat Câmpina-Pre<strong>de</strong>alFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


20MANAGEMENTcepem procedura <strong>de</strong> ajustare, <strong>de</strong> schimbarela planul <strong>de</strong> administrare. Trebuie să vă spuncă nici până astăzi nu ştiu exact ce fel <strong>de</strong>schimbări sau ajustări vor. O să comunic cuei să înţeleg exact ce era în planul <strong>de</strong> administrarecare nu era suficient pentru ei.”Echipa managerială a companiei făcea <strong>de</strong>altfel referire la relaţiile încordate cu factoriipolitici în comunicatul din 12 aprilie, cândlua act <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizia ministrului Transporturilor<strong>de</strong> a trimite o echipă a corpului <strong>de</strong> control,pentru verificarea activităţii începând cu data<strong>de</strong> 1 ianuarie 2013. Conducerea CFR S.A.îşi exprima dorinţa <strong>de</strong> a oferi întregul sprijinechipei <strong>de</strong> verificare şi îşi manifesta disponibilitateapentru o eventuală extin<strong>de</strong>re a controluluipentru perioada anterioară datei <strong>de</strong> 1ianuarie 2013. „În acelaşi timp, vor continuaatât procesul <strong>de</strong> recrutare a noilor directoriai companiei, cât şi controalele <strong>de</strong>marate înteritoriu, indiferent <strong>de</strong> natura presiunilor saua încercărilor <strong>de</strong> intimidare din partea factoruluipolitic”, se arăta în comunicatul CFRS.A.După respingerea planului <strong>de</strong> administrare,reacţiile din ambele părţi nu s-au lăsataşteptate. Lucian Isar şi Dimitris Sophocleousşi-au exprimat „îngrijorarea provocată <strong>de</strong>maniera netransparentă prin care a fost întreruptşi pus sub semnul întrebării procesul<strong>de</strong> transformare pozitivă a companiei” şiapreciau că schimbarea conducerii „nu estefundamentată <strong>de</strong> raţiuni economice, situaţiacompaniei îmbunătăţindu-se în ultimele luni,ci mai <strong>de</strong>grabă <strong>de</strong> disperarea factorului politic<strong>de</strong> a pier<strong>de</strong> influenţa asupra resurselor uneicompanii <strong>de</strong> stat şi a finanţărilor europene”.„Consi<strong>de</strong>răm că în acest moment angajamenteleluate <strong>de</strong> România în faţa instituţiilorfinanciare internaţionale sunt puse în pericol,alături <strong>de</strong> credibilitatea reprezentanţilorguvernului în acest raport”, a mai <strong>de</strong>claratDimitris Sophocleous.În replică, Ministerul Transporturilor precizacă planul <strong>de</strong> administrare prezentat iniţial„nu preve<strong>de</strong>a obiective cuantificate privindrezultatele prognozate pentru atingereaobiectivelor şi criteriilor <strong>de</strong> performanţă, principiile<strong>de</strong> bună practică stipulate în ghidul <strong>de</strong>guvernanţă corporatistă realizat <strong>de</strong> BancaMondială şi Ministerul Transporturilor, <strong>de</strong>zvoltareainfrastructurii feroviare pentru sporireagradului <strong>de</strong> siguranţă, <strong>de</strong>zvoltarea strategieipentru obţinerea viitoarelor finanţăriPOS-T şi, nu în ultimul rând, corelarea planuluicu angajamentele asumate <strong>de</strong> GuvernulRomâniei, Ministerul Transporturilor şi CNCFCFR S.A. în cadrul acordurilor cu instituţiilefinanciare internaţionale”.Forma revizuită a planului ar fi fost, potrivitMT, „o compilaţie practic între planul <strong>de</strong> administrareiniţial şi planul <strong>de</strong> management”,neavând „caracter <strong>de</strong> anticipare şi <strong>de</strong> rezolvarea cerinţelor operatorilor <strong>de</strong> transport”.„Măsurile privind <strong>de</strong>zvoltarea infrastructuriiferoviare erau exhaustive şi generale”, iarobiectivele <strong>de</strong> revizuire şi completare a primeiforme a planului cerute <strong>de</strong> AGA nu aufost în<strong>de</strong>plinite.Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, aadăugat că planul nu preciza modalitatea <strong>de</strong>restructurare a companiei, ci doar disponibilizareaa 6.000 <strong>de</strong> angajaţi.URMĂRIDupă numirea în funcţie, noul director generalGeorge Micu a semnat <strong>de</strong>claraţiile peproprie răspun<strong>de</strong>re în ve<strong>de</strong>rea <strong>de</strong>blocării şitransmiterii către ANRMAP a procedurilor <strong>de</strong>achiziţie a şase contracte <strong>de</strong> consultanţă şiasistenţă tehnică pentru proiecte feroviare,în valoare totală <strong>de</strong> 120.850.448 lei. MinisterulTransporturilor preciza în comunicatcă procedura <strong>de</strong> achiziţie publică a acestorservicii a fost blocată la sfârşitul lunii martie,aproape trei săptămâni, <strong>de</strong> fostul directorDimitris Sophocleous, prin refuzul semnării<strong>de</strong>claraţiilor pe proprie răspun<strong>de</strong>re, necesarepentru completarea documentaţiilor înve<strong>de</strong>rea transmiterii la ANRMAP. Contractelerespective <strong>de</strong> consultanţă şi asistenţă seînscriau în proiectele <strong>de</strong> reabilitare a linieiBraşov-Simeria, componentă a CoridoruluiIV pan-european, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a trecerilorla nivel cu calea ferată, <strong>de</strong> <strong>de</strong>tectare acutiilor <strong>de</strong> osii supraîncălzite şi a frânelorstrânse, <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizare a instalaţiilor <strong>de</strong>centralizare electromecanică pe tronsoaneleSiculeni-Adjud şi Ilia-Lugoj.Noua conducere a CFR S.A. a semnat<strong>de</strong> asemenea un act adiţional la contractulcolectiv <strong>de</strong> muncă, vizând alinierea primelorşapte clase <strong>de</strong> salarizare la salariul minim peeconomie şi posibilitatea <strong>de</strong> a reanaliza, lasfârşitul anului în curs, condiţiile <strong>de</strong> acordarea facilităţilor <strong>de</strong> călătorie şi a ajutoruluimaterial cu ocazia sărbătorilor <strong>de</strong> Crăciun, înfuncţie <strong>de</strong> situaţia finaciară a companiei.Pentru moment nu au fost date informaţii cuprivire la viitorul plan <strong>de</strong> administrare al noiiconduceri. Respingerea planului fostei conduceriar putea avea însă repercusiuni dinpartea instituţiilor internaţionale.Deocamdată nu se ştie care a fost reacţiaBăncii Mondiale după respingerea planului<strong>de</strong> administrare. Conducerea CFR S.A. subdirectorul Dimitris Sophocleous le prezentaseoficialilor Băncii Mondiale pe 2 apriliepunctele cheie ale strategiei <strong>de</strong> transfor-


MANAGEMENT21mare pozitivă a companiei, potrivit planului<strong>de</strong> management şi planului <strong>de</strong> administrare.În întâlnirea avută pe 3 aprilie între ministrulTransporturilor şi reprezentanţii Băncii Mondiale,una din temele principale abordate a fostimplementarea managementului profesionistla companiile aflate sub autoritatea MinisteruluiTransporturilor. Cu această ocazie, ReluFenechiu ar fi <strong>de</strong>clarat, potrivit comunicatuluiemis <strong>de</strong> minister, că „aşa cum am promisîn luna ianuarie a acestui an, CFR Marfă şiCFR Călători au astăzi management privatşi aş îndrăzni să spun că, spre <strong>de</strong>osebire<strong>de</strong> alte situaţii, au şi management performant”.Comunicatul nu menţiona nimic <strong>de</strong>spresituaţia CFR S.A., omisiunea fiind probabilo reflectare a poziţiei MT faţă <strong>de</strong> echipa directoruluiSophocleous. După plecarea <strong>de</strong> laconducerea Consiliului <strong>de</strong> Administraţie alCFR S.A., Lucian Isar <strong>de</strong>clara însă că esteconvins că reprezentanţii BERD, FMI, CE şiBM au discutat la nivelul guvernului <strong>de</strong>spreplanul <strong>de</strong> administrare respins <strong>de</strong> MinisterulTransporturilor.Reacţia BERD a <strong>de</strong>venit între timpcunoscută în mod public. Potrivit unui memorandumal ministrului <strong>de</strong>legat pentru buget,Liviu Voinea, publicat <strong>de</strong> „Evenimentulzilei”, disponibilizarea sumelor din creditulacordat <strong>de</strong> BERD pentru CFR S.A. <strong>de</strong> pânăla 175 milioane <strong>de</strong> euro este condiţionată,printre altele, şi <strong>de</strong> întocmirea unui plan <strong>de</strong>administrare acceptabil băncii şi MinisteruluiTransporturilor. Or, arată documentul tipăritîn facsimil <strong>de</strong> EVZ, planul <strong>de</strong> administrareînaintat <strong>de</strong> Dimitris Sophocleous a fost întocmitîntr-o formă consi<strong>de</strong>rată acceptabilă <strong>de</strong>către BERD. Alte condiţii pentru acordareacreditului erau reducerea cu 15% a arieratelorCFR Călători şi CFR Marfă faţă <strong>de</strong> CFRS.A., plata la sca<strong>de</strong>nţă a tuturor obligaţiilorCFR S.A. faţă <strong>de</strong> furnizorii săi <strong>de</strong> energieşi nepermiterea accesului la infrastructurăpentru operatorii feroviari care nu îşi achitauobligaţiile financiare contractuale peo perioadă mai mare <strong>de</strong> 90 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> ladata iniţială a sca<strong>de</strong>nţei. (În paranteză fiespus, măsurile luate <strong>de</strong> echipa managerialăa lui Dimitris Sophocleous răspun<strong>de</strong>au tocmaiacestor clauze ale creditării acordate<strong>de</strong> bancă.) Neîn<strong>de</strong>plinirea angajamentelorasumate faţă <strong>de</strong> BERD poate duce laaplicarea unei penalizări <strong>de</strong> 3,1% pestedobânda standard a împrumutului, se maiatrăgea atenţia în document, Liviu Voineapropunând ca reprezentanţii MT să dispunătoate măsurile pentru evitarea sau amânareaaplicării penalizării.BERD a comunicat <strong>de</strong>ja că din luna aprilieva uza <strong>de</strong> dreptul său, conform acordului <strong>de</strong>împrumut, ca, la 60 <strong>de</strong> zile <strong>de</strong> la notificareascrisă către CFR S.A., să perceapă uncomision <strong>de</strong> penalizare <strong>de</strong> 3,1% pe an aplicatla suma rămasă <strong>de</strong> rambursat, se maiarată în „Evenimentul zilei”. Prima trageredin împrumutul BERD, în valoare <strong>de</strong> 108,75milioane euro, a fost efectuată la 27 <strong>de</strong>cembrie2012.Informaţiile <strong>de</strong>spre conţinutul memorandumuluilui Liviu Voinea, publicate <strong>de</strong> EVZalături <strong>de</strong> facsimilul documentului, precumşi cele <strong>de</strong>spre notificarea făcută <strong>de</strong> BERDcă va aplica penalizarea, au fost negate <strong>de</strong>CFR S.A.Lucrări pe tronsonul Sighişoara-AţelFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


22 OperatoriMinisterul Transporturiloriniţiază privatizarea CFRMarfă<strong>de</strong> Felicia GherghieşVânzarea participaţiei <strong>de</strong> 51% din CFR Marfă se va face în condiţii restrictive, careimpun investitorilor interesaţi o anumită capacitate financiară şi experienţă. Chiarşi aşa, autorităţile nu pot garata 100% că CFR Marfă nu va ajunge la fier vechi.Pe data <strong>de</strong> 5 aprilie, Ministerul Transporturilora anunţat scoaterea la vânzare a 51%din capitalul social al CFR Marfă, prin meto<strong>de</strong>combinate cu criterii <strong>de</strong> precalificare,constând în negociere pe bază <strong>de</strong> oferte preliminareşi neangajante, urmată <strong>de</strong> licitaţiecu ofertă în plic. În momentul publicăriianunţului, capitalul social al companiei era<strong>de</strong> 312.347.917,50 lei, numărul total <strong>de</strong>acţiuni fiind <strong>de</strong> 124.939.167. Numărul total <strong>de</strong>acţiuni vândute va fi însă <strong>de</strong>terminat în urmamodificărilor capitalului social care vor surveniîntre momentul anunţului şi data finalizăriitranzacţiei.Preţul <strong>de</strong> pornire a licitaţiei a fost stabilit la797.058.000 lei (peste 180 milioane euro lacursul BNR din 5 aprilie) pentru pachetul <strong>de</strong>51% din companie. Plata se va face într-osingură tranşă prin transfer bancar la datafinalizării tranzacţiei.Pentru precalificare, potrivit anunţului iniţial,companiile ar fi trebuit să <strong>de</strong>pună, în plic sigilat,documentele <strong>de</strong> participare până la data<strong>de</strong> 22 aprilie 2013, termen prelungit ulterior,prin anunţul MT din 19 aprilie, până la data<strong>de</strong> 8 mai. Deschi<strong>de</strong>rea plicurilor cu documentele<strong>de</strong> participare la etapa <strong>de</strong> precalificare arfi urmat să aibă loc pe 23 aprilie 2013, termenFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


Operatori23Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>prelungit până pe 9 mai. Verificarea şi analizareadocumentelor <strong>de</strong> participare, în urmacăreia va fi alcătuită lista scurtă a investitorilorprecalificaţi, a fost extinsă până pe 15 mai,faţă <strong>de</strong> 29 aprilie, cum se preve<strong>de</strong>a în anunţuloriginal.Data <strong>de</strong> <strong>de</strong>punere a ofertelor preliminare neangajantedin partea potenţialilor cumpărătoriînscrişi pe lista scurtă a fost iniţial 8 mai, fiindamânată până pe 27 mai. Odată cuaceste oferte vor fi formulate şi comentarii aleofertanţilor în legătură cu proiectul <strong>de</strong> contract<strong>de</strong> vânzare-cumpărare inclus în dosarul <strong>de</strong>prezentare. În urma negocierilor cu potenţialiicumpărători care au <strong>de</strong>pus oferte preliminare,MT va redacta forma proiectului <strong>de</strong> contract<strong>de</strong> vânzare-cumpărare şi o va transmite tuturorofertanţilor. Şi termenul licitaţiei cu ofertăîn plic a fost <strong>de</strong>calat, <strong>de</strong> pe 13 iunie pe 19iunie. Ofertantul adju<strong>de</strong>catar va fi anunţat înziua <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii plicurilor cu oferte, pe 20 iunie(faţă <strong>de</strong> 14 iunie în anunţul iniţial).Preţul dosarului <strong>de</strong> prezentare a fost stabilitla 10.000 euro, taxa <strong>de</strong> acces direct la dateşi informaţii, la 5.000 euro, iar taxa <strong>de</strong> participarela licitaţie, la 20.000 euro, toate acestepreţuri incluzând TVA. Garanţia <strong>de</strong> participareeste <strong>de</strong> 10.000.000 euro.Portretul potenţialuluicumpărătorStrategia <strong>de</strong> privatizare a CFR Marfă,aprobată prin HG 46/2013, preve<strong>de</strong>a căîn criteriile <strong>de</strong> precalificare vor fi incluse:o experienţă relevantă în domeniul transportului<strong>de</strong> marfă, capabilităţi operaţionale,precum şi capabilităţi financiare care să<strong>de</strong>monstreze posibilitatea preluării şi<strong>de</strong>zvoltării unei afaceri.În anunţul <strong>de</strong> lansare a privatizării, acesteprincipii directoare s-au tradus prin impunerea– atât pentru persoanele fizice şi juridicecare participă în mod individual, câtşi pentru cele care participă în cadrul unuigrup <strong>de</strong> investitori – condiţiei <strong>de</strong> prezentarea unei scrisori <strong>de</strong> confort în cuantum celpuţin egal cu suma dintre preţul <strong>de</strong> pornirea licitaţiei şi investiţiile propuse în strategia<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a CFR Marfă. Persoanele fizicecare participă în cadrul unui grup <strong>de</strong> investitorivor trebui <strong>de</strong> asemenea să prezinteo scrisoare <strong>de</strong> bonitate bancară. Băncile dinpartea cărora este acceptată scrisorea <strong>de</strong>confort şi scrisoarea <strong>de</strong> bonitate trebuie săaibă un rating <strong>de</strong> minimum BB- acordat <strong>de</strong>către Standard & Poor’s sau Fitch sau <strong>de</strong>2013 Aprilie


Foto: Radu Costache24Operatoriminimum Baa3 acordat <strong>de</strong> către Moody’s.Ministerul Transporturilor a respins ulteriorpropunerea venită din partea unui potenţialinvestitor ca în momentul precalificării să fiefurnizată doar o scrisoare <strong>de</strong> bonitate, urmândca doar la momentul ofertei indicativesă fie furnizată scrisoarea <strong>de</strong> confort.Potenţialii cumpărători trebuie, <strong>de</strong> asemenea,să <strong>de</strong>ţină o licenţă <strong>de</strong> transport <strong>de</strong>marfă sau orice altă aprobare, în vigoare,emisă <strong>de</strong> către o autoritate competentă îndomeniul transporturilor cu cel puţin trei aniînainte <strong>de</strong> data <strong>de</strong>punerii documentelor <strong>de</strong>participare. Se mai stipulează că aceastălicenţă trebuie să fi fost <strong>de</strong>ţinută neîntreruptşi fără încălcări semnificative în toatăperioada menţionată. În cazul grupului <strong>de</strong>investitori, licenţa sau aprobarea poate fi<strong>de</strong>ţinută <strong>de</strong> oricare dintre aceştia, iar prinanunţul <strong>de</strong> modificare a unor elemente <strong>de</strong>precalificare din 30 aprilie s-a specificat căpoate fi vorba <strong>de</strong> unul sau mai mulţi membriai grupului <strong>de</strong> investitori. Este <strong>de</strong> remarcatcă anunţul <strong>de</strong> privatizare nu stipulează clarcă licenţa trebuie <strong>de</strong>ţinută pentru transportulferoviar <strong>de</strong> marfă.Persoanele fizice vor fi obligate să facădovada unui venit mediu anual <strong>de</strong> minimum100.000.000 euro rezultat din activităţile<strong>de</strong> transport <strong>de</strong> marfă, în ultimii trei ani financiariîncheiaţi. Persoanele juridice saugrupurile <strong>de</strong> investitori vor trebui să atesteexistenţa unei cifre <strong>de</strong> afaceri medii anuale<strong>de</strong> minimum 100.000.000 euro în ultimiitrei ani financiari încheiaţi. Pentru grupurile<strong>de</strong> investitori este oferită şi alternativaatestării faptului că <strong>de</strong>ţin sub administrareactive în valoare <strong>de</strong> minimum 300.000.000euro în ultimii trei ani financiari încheiaţi, iarîn cazul grupurilor <strong>de</strong> investitori persoanejuridice criteriul financiar poate fi atins cumulativ.Pentru a evita ca grupul <strong>de</strong> investitorisă includă un transportator nesemnificativ,membrul grupului <strong>de</strong> investitoricare <strong>de</strong>ţine licenţa <strong>de</strong> transport marfă sauaprobare va trebui să aibă o cifră <strong>de</strong> afacerimedie anuală în ultimii trei ani <strong>de</strong> cel puţin30.000.000 euro, se stipula în anunţul iniţial.Prin anunţul <strong>de</strong> modificare a unor elemente<strong>de</strong> precalificare din 30 aprilie, MinisterulTransporturilor a precizat că în cazul în caremai mulţi membri ai grupului <strong>de</strong> investitori<strong>de</strong>ţin o licenţă <strong>de</strong> transport sau aprobare,valoarea cifrei <strong>de</strong> afaceri medii anuale <strong>de</strong>30.000.000 euro poate fi atinsă cumulativ<strong>de</strong> către aceştia, <strong>de</strong>schizând astfel explicit


Operatori25Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>calea pentru participarea la licitaţie a unorgrupuri <strong>de</strong> investitori care să reuneascămai mulţi transportatori mai mici. Durata<strong>de</strong> <strong>de</strong>ţinere a licenţei sau aprobării, <strong>de</strong>minimum trei ani, nu este însă anulată prinacest ultim anunţ <strong>de</strong> modificare, iar nivelulcifrei <strong>de</strong> afaceri sau al valorii activelor întreguluigrup <strong>de</strong> investitori nu a fost redus,aşa cum a raportat o parte a presei; <strong>de</strong> asemeneaeste incorectă informaţia vehiculatăîn presă potrivit căreia „înainte, se preve<strong>de</strong>aca firma care vine să <strong>de</strong>pună oferta săaibă o cifră <strong>de</strong> afaceri <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> milioane <strong>de</strong>euro”. Totodată, posibilitatea participării încadrul grupului <strong>de</strong> investitori a unor membrifără legătură cu transporturile era inclusăîn anunţul iniţial <strong>de</strong> privatizare, nu este omodificare adusă <strong>de</strong> anunţul din 30 aprilie,aşa cum s-a menţionat în unele ziare.Toţi potenţialii cumpărători vor fi obligaţisă prezinte o scurtă <strong>de</strong>scriere a strategiei<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a CFR Marfă pentru următorii5 ani (în 10 pagini), incluzând propuneriprivind <strong>de</strong>zvoltarea naţională şi regională,strategia operaţională, investiţiile estimate,sursele <strong>de</strong> finanţare care vor fi utilizate şipolitica privind angajaţii CFR Marfă. La felca strategia <strong>de</strong> privatizare, anunţul <strong>de</strong> privatizarenu precizează un prag minim sau liniiorientative privind investiţiile, strategia <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare şi situaţia angajaţilor companiei.Potrivit ministrului Transporturilor, existăînsă în caietul <strong>de</strong> sarcini „şi condiţionalităţisociale”.Sub semnul întrebăriiEste greu <strong>de</strong> spus cât va conta înselecţionarea pe lista scurtă <strong>de</strong>scrierea în10 pagini a strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a CFRMarfă în următorii 5 ani pe care vor fi obligatesă o <strong>de</strong>pună companiile participantela faza <strong>de</strong> precalificare. Este <strong>de</strong> asemeneadificil <strong>de</strong> anticipat în ce măsură strategia <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare prezentată la precalificare <strong>de</strong> ofertantulcâştigător se va regăsi în contractulfinal şi ce precauţii vor putea fi luate pentrua asigura implementarea acelei strategii.Confe<strong>de</strong>raţia „Cartel Alfa” şi Fe<strong>de</strong>raţiaMecanicilor <strong>de</strong> Locomotivă au cerut, <strong>de</strong> altfel,guvernului şi Ministerului Transporturilorsă prezinte condiţiile referitoare la angajaţiincluse în dosarul <strong>de</strong> privatizare a CFRMarfă, susţinând că acesta a fost întocmitfără consultarea sindicatelor, <strong>de</strong>şi ministrulTransporturilor promisese oficial să discutecu reprezentanţii acestora <strong>de</strong>spre clauzelecare îi privesc pe salariaţi.Preţul <strong>de</strong> pornire a licitaţiei a fost <strong>de</strong> asemeneapus la îndoială. Acest preţ, consi<strong>de</strong>ratcu mult sub valoarea reală a CFR Marfă,precum şi nivelul „foarte scăzut al cifrei <strong>de</strong>afaceri impuse potenţialului cumpărătorfavorizează o anumită categorie <strong>de</strong> investitori,interesaţi mai ales <strong>de</strong> <strong>de</strong>structurareaCFR Marfă <strong>de</strong>cât <strong>de</strong> relansarea şi revitalizareacompaniei”, se arată în comunicatulConfe<strong>de</strong>raţiei „Cartel Alfa”.Din aprecierile referitoare la preţul com-2013 Aprilie


evenimente29Gilles PeterhansGilles Peterhans, secretar general al UniuniiInternaţionale a Deţinătorilor <strong>de</strong> Vagoane(UIP) a susţinut o prezentare prin care a subliniatrolul liberalizării pieţei feroviare pentrucrea Spaţiului Unic <strong>Feroviar</strong> European.„Transportul feroviar trebuie să răspundămai bine la cerinţele şi la priorităţile clienţilor.Acesta are rol important în reducerea emiislor<strong>de</strong> gaze poluante până în 2020, fiindtotodată şi cel mai bun mod <strong>de</strong> transportpentru <strong>de</strong>carbonizarea lanţului logisticii”, aprecizat Peterhans, făcând apoi cunoscuteacţiunile din agenda UIP pe 2013 la nivel <strong>de</strong>strategie sau la nivel tehnic. Astfel, pe partea<strong>de</strong> politică UIP urmează să analizeze propunerile<strong>de</strong> revizuire a Strategiei Europene<strong>de</strong> Reducere a Zgomotului, studiul ComisieiEuropene privind revitalizarea transportuluicu vagoane izolate in Europa precum şi revizuireaDirectivelor <strong>de</strong> Interoperabilitate şi <strong>de</strong>Siguranţă din cadrul Pachetului IV <strong>Feroviar</strong>.Pe partea tehnică, UIP are în ve<strong>de</strong>re analizareaunor teme prioritare precum omologareasaboţilor <strong>de</strong> frână LL pentru traficul feroviar<strong>de</strong> marfă, modalităţi <strong>de</strong> simplificare şiarmonizare a procesului <strong>de</strong> autorizare a materialuluirulant dar şi certificarea entităţilorresponsabile cu întreţinerea vagoanelor <strong>de</strong>marfă.“Avem nevoie <strong>de</strong> concurenţă pentru a fi maicompetitivi astfel că în opinia mea liberalizareatransportului <strong>de</strong> marfă este un lucru bun.Primele trei pachete feroviare nu au reuşitsă uniformizeze toate regulile pentru realizareaunui spaţiu intergrat al transporturilor înUniunea Europeană, iar transportul feroviar<strong>de</strong> marfă este încă fragmentat. Concurenţaintra-modală (între transportul <strong>de</strong> pasagerişi cel <strong>de</strong> marfă pentru aceeaşi capacitateferoviară) este şi ea o piedică, la fel şi infrastructuraexistent.A fost nevoie în final <strong>de</strong> revizuirea PrimuluiPachet <strong>Feroviar</strong> <strong>de</strong>oarece o serie <strong>de</strong> statemembre nu au reuşit să transpună legislaţiaeuropeană <strong>de</strong> specialitate în cea naţională.Însă toate aceste proce<strong>de</strong>e durează, astfelcă probabil vom ve<strong>de</strong>a implementate preve<strong>de</strong>rilePrimului Pachet <strong>Feroviar</strong> în jurul anilor2018 – 2019”, a mai precizat Peterhans.Sorin Hanci, Policy Adviser în cadrulAgenţiei <strong>Feroviar</strong>e Europene (ERA) a vorbit<strong>de</strong>spre importanţa Pachetului IV <strong>Feroviar</strong> şi<strong>de</strong>spre consolidarea rolului ERA. În prezentareasusţinută, Sorin Hanci a vorbit şi <strong>de</strong>sprenecesitatea eliminării unor proceduri greoaieşi costisitoare cauzate <strong>de</strong> funcţionarea ineficientaa autorităţilor naţionale feroviare,discriminarea unor operatori nou intraţi pepiaţă, incoerenţa cadrelor juridice naţionaleprecum şi <strong>de</strong> interpretări diferite a legislaţieieuropene <strong>de</strong> către autorităţile naţionale feroviare.Reprezentantul ERA a precizat că studiul<strong>de</strong> impact, cuprins în Pachetul IV <strong>Feroviar</strong>,preve<strong>de</strong> ca obligatorii, până în 2025, eliminarearegulilor naţionale inutile, reducerea cu20% a duratei necesare <strong>de</strong> intrare pe piaţăpentru noii operatori feroviari şi reducerea cu20% a costurilor şi duratei <strong>de</strong> autorizare <strong>de</strong>punere în serviciu a vehiculelor.Mihaela Popa, profesor Facultatea Transporturidin cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti, a prezentat Proiectul ACROS-SEE - „Accessibility improved at bor<strong>de</strong>rCROSsings for the integration of SouthEast”. Universitatea Politehnica Bucureşti aFoto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


30 evenimentefost invitată să participe, ca partener, la realizareaobiectivelor acestui proiect, MihaelaPopa fiind coordonatorul acestui proiect pentruRomânia.Nicolae Sandu, directorul general adjunctal Autorităţii <strong>Feroviar</strong>e din România a avuto scurtă intervenţie prin intermediul căreiaa dorit să sublinieze importanţa portuluiConstanţa care „va <strong>de</strong>veni un punct importantal intereselor Uniunii Europene. Aceasta,la rândul ei, are nevoie <strong>de</strong> două direcţiiprincipale astfel, asigurarea resurselor primareşi a modului eficient prin care se poate<strong>de</strong>zvolta. Portul Constanţa va <strong>de</strong>veni un hubmajor în sistemul <strong>de</strong> transport internaţional şiva activa şi ca piaţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfacere pentru şidinspre statele CSI şi cele din Caucaz”.Marius Lăncrănjan, TIM-OR(2) Bucharest– DB International, a vorbit <strong>de</strong>spre metodologiapentru <strong>de</strong>zvoltarea reţelei <strong>de</strong> terminalelogistice punând accent pe practica DB Internationalprivind <strong>de</strong>finirea strategiei, a nodurilorşi a cadrului <strong>de</strong> exploatare a reţelei <strong>de</strong>terminale intermodale.Ciprian Roşca, director comercial în cadrulTransferoviar Group, a vorbit <strong>de</strong>spre oportunitatea<strong>de</strong>zvoltării terminalelor logisticeintermodale şi a serviciilor asociate este unplus pentru optimizarea traficului feroviar <strong>de</strong>marfă pentru orice operator.„Către sfârşitul primei jumătăţi a acestuian Transferoviar Group ar putea da înfolosinţă terminalul intermodal <strong>de</strong> la marfă<strong>de</strong> la Aiud, <strong>de</strong>zvoltat pe platforma Metalurgica.În prezent, pe platform Metalurgica seefectuează operaţii <strong>de</strong> reparatie a vagoanelor<strong>de</strong> marfă, se pot efectua chiar operaţiuni <strong>de</strong>prelucrări mecanice sau turnări şi operaţiuni<strong>de</strong> garare a vagaonelor”, a precizat CiprianRoşca.În urma unor analize efectuate în cadrulcompaniei s-a concluzionat că este nevoie <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltarea unui terminal intermodal în zonă,acesta fiind totodată şi primul terminal intermodal<strong>de</strong>zvoltat în regiunea Transilvaniei.Prin participarea şi la această ediţiea conferinţei <strong>de</strong>dicată logisticii şiinteroperabilităţii, industria feroviară <strong>de</strong> profil aarătat că este interesată <strong>de</strong> piaţa <strong>de</strong> transportferoviar <strong>de</strong> marfă din România precum şi <strong>de</strong>potenţialul <strong>de</strong>zvoltării legăturilor <strong>de</strong> transportferoviar <strong>de</strong> marfă pe platforma eurasiatică.Nicolae Dragu, Business DevelopmentManager – Alstom Transport a prezentatperformanţele locomotivei Prima II şi utilitateasporită a acesteia în traficul <strong>de</strong> marfă.Gabriel Stanciu, Sales Manager în cadrulcompaniei Siemens a prezentat participanţilorla conferinţă locomotiva Vectron, un produs<strong>de</strong> generaţie nouă, <strong>de</strong>zvoltată pentru o gamălargă <strong>de</strong> tracţiuni, putând fi folosită atât pentrutransportul intern sau internaţional <strong>de</strong> pasagericât şi pentru traficul <strong>de</strong> mărfuri.Conferinţa a adus din nou în discuţieimportanţa <strong>de</strong>zvoltării transportului feroviar nudoar la nivel naţional, ci şi la nivelul regiuniiEurasia.Proiectele <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare a infrastructurii,alături <strong>de</strong> cele ce vizează optimizarea serviciilor<strong>de</strong> transport <strong>de</strong> marfă, prin furnizarealegăturilor eficiente, şi nu în ultimul rândadoptarea unor politici esenţiale, sunt factoriimportanţi pentru atragerea mărfurilor cătrecalea ferată.„Procesul <strong>de</strong> liberalizare a <strong>de</strong>terminat consolidareatransportului <strong>de</strong> marfă, însă lanţul


evenimente31logistic a avut <strong>de</strong> suferit, iar în prezent lucrămla refacerea acestuia, pentru a asigura un flux<strong>de</strong> trafic eficient pentru livrarea mărfurilor. Înacest sens, în cadrul lanţului <strong>de</strong> furnizare,colaborarea este eficientă şi necesară, iarpentru următoarea perioadă, expeditorii îşiformează noi priorităţi ce vizează utilizareaeficientă a tuturor modurilor <strong>de</strong> transport, optimizareasemnificativă a intermodalităţii, costuri,viteză <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare, informaţii furnizate,etc” a <strong>de</strong>clarat Peter Wolters, Secretar Generalal Asociaţiei Europene pentru transportIntermodal (EIA).De asemenea, o oportunitate pentrucreşterea transportului feroviar <strong>de</strong> marfă, caurmare a creşterii congestiei traficului rutierşi necesitatea unui transport fiabil şi ecologic,îl reprezintă tehnicile mo<strong>de</strong>rne <strong>de</strong> fabricareşi siguranţa serviciilor <strong>de</strong> logistică. În acelaşitimp, pentru a satisface necesităţile clienţilor,transportul feroviar trebuie să răspundăprovocărilor privind fiabilitatea, disponibilitateaşi respectarea cerinţelor altor pieţe. Înfuncţie <strong>de</strong> segmentul <strong>de</strong> piaţă, acestea ţin<strong>de</strong> reducerea timpului <strong>de</strong> transport, sistememo<strong>de</strong>rne pentru mărfuri speciale, creştereaflexibilităţii, preţuri mici, etc. În plus, în situaţii<strong>de</strong> congestie, transportul feroviar are cel maimare avantaj, comparativ cu toate celelaltemoduri <strong>de</strong> transport. În acest context, proiectulSPECTRUM (Soluţii şi Procese pentru SporireaCompetitivităţii Transportului <strong>Feroviar</strong> înPieţele Neexploatate) studiază oportunităţilepieţei pentru transportul cu <strong>de</strong>nsitate scăzută,valoare mare a mărfurilor, utilizând concepteinovatoare. „SPECTRUM se concentrează petransportul mărfurilor speciale, care trebuie sărăspundă unor cereri caracteristice. În prezent,mobilitatea acestor mărfuri este asigurată <strong>de</strong>transportul rutier pe distanţe <strong>de</strong> peste 200 km.Acestea echivalează cu 1,9 mld tone, 12%din total fiind transportat pe căile rutiere, înUE. Din volumul total, 1,6 mld tone reprezintătransportul domestic (84%), iar 0,3mld tone(16%), sunt transportate peste graniţe, în Europa.Aşadar, mutarea a 12% din volumul <strong>de</strong>mărfuri transportat pe căile rutiere ar constituio creştere foarte mare pentru traficul feroviar”,a <strong>de</strong>clarat Wolters.EIA transmite către autorităţi faptul că„mărfurile şi logistica reprezintă coloanavertebrală a lanţului <strong>de</strong> aprovizionare şieste necesar să se investească în legăturilelipsă, eliminarea blocajelor, în mo<strong>de</strong>rnizareacoridoarelor, optimizarea interoperabilităţii şielectrificării”, a mai precizat reprezentantulasociaţiei.COSMOS (Cooperative Solutions for ManagingOptimized Services), este un alt proiectcare are scopul <strong>de</strong> a răspun<strong>de</strong> cererilor pentruoptimizarea cooperării privind serviciile <strong>de</strong>transportul <strong>de</strong> marfă intermodal în sud-estulEuropei. Proiectul este implementat <strong>de</strong> KombiConsultşi sprijinit <strong>de</strong> CE în cadrul proiectuluiMarco Polo II, durata <strong>de</strong> <strong>de</strong>sfăşurare fiind<strong>de</strong> 24 luni (urmează să fie finalizat în august2014).Ca obiective, COSMOS vizează proiectareaşi implementarea bunelor practici privindfurnizarea unor servicii feroviare mai eficiente,schimbul periodic al informaţiilor pentru<strong>de</strong>zvoltarea mecanismelor şi procedurilorprivind coordonarea serviciilor intermodaleinternaţionale precum şi proiectarea şi aplicareaunei platforme <strong>de</strong> cunoştinţe privindcreşterea accesibilităţii şi transparenţei ser-2013 Aprilie


32evenimenteviciilor feroviare şi intermodale. „Aceste măsurivor pregăti schimbarea modală ca urmare aimplicării companiilor şi părţilor interesate. Deasemenea, acestea vor <strong>de</strong>termina <strong>de</strong>zvoltareacooperării privind meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> lucru şi optimizareaofertelor <strong>de</strong> servicii ale transportuluiferoviar din statele din sud-estul Europei”, a<strong>de</strong>clarat în cadrul conferinţei Kai Petri, SeniorConsultant – KombiConsult. În cadrul proiectuluisunt implicate 12 companii printre careoperatori <strong>de</strong> transport intermodal, operatori <strong>de</strong>terminale, companii <strong>de</strong> cale ferată, furnizori <strong>de</strong>servicii logistice şi consultanţi.Dezvoltarea cooperării şi implementareaproiectelor <strong>de</strong> infrastructură sunt elementevitale în asigurarea unui transport feroviar ceare ca scop atragerea volumelor <strong>de</strong> transport.Conform estimărilor, la nivel global,activitatea <strong>de</strong> transport <strong>de</strong> marfă va creştecu 40% în 2030 şi cu 80% până în 2050,faţă <strong>de</strong> nivelul din 2005. În acest context,ţările din regiunea eurasiatică îşi <strong>de</strong>zvoltăinfrastructura şi facilităţile pentru a răspun<strong>de</strong>cerinţelor <strong>de</strong> trafic. Kazahstan este o ţarăimportantă datorită legăturilor cu China, utilizândşi conexiunile pe care le are cu Azerbaidjanşi Georgia, către Turcia, stat ceeste un a<strong>de</strong>vărat liant între Europa şi Asia.„Legăturile pe care le are Kazahstan custatele vecine, din regiunea Mării Caspicesunt eficiente, mai ales în contextul în careîn aceste zone sunt realizate proiecte pentru<strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii. De asemenea,Turcia este unul din importantele statedin Eurasia, care în ultimii ani se axează înmod intens pe alocarea investiţiilor în infrastructuraferoviară”, a <strong>de</strong>clarat HelmutMeelich, Project Manager TranseuropeanRailways – UNECE. Practic, Turcia se aflăîntr-o poziţie strategică privind transportul <strong>de</strong>măfuri, fiind un nod al transporturilor cătreEuropa, CSI, Asia Centrală, Orientul Mijlociuşi Africa. Alături <strong>de</strong> infrastructura feroviarănaţională, care începe să se repoziţionezeîn sistemul <strong>de</strong> transport, Turcia <strong>de</strong>ţine 7porturi principale pentru care infrasturctura<strong>de</strong> transport este vitală în asigurarea livăriimărfurilor. Conştientizarea importanţei acesteiţări în sistemul <strong>de</strong> transport internaţionaleste <strong>de</strong>monstrată <strong>de</strong> autorităţi prin alocareainvestiţiilor şi lansarea proiectelor <strong>de</strong>infrastructură feroviară. De asemenea,tot pentru optimizarea traficului <strong>de</strong> marfă,autorităţile din Iran <strong>de</strong>sfăşoară proiecte ceimplică şi alte state: pentru asigurarea unuisistem <strong>de</strong> transport eficient şi unitar, care va<strong>de</strong>termina creşterea semnificativă a volumelor<strong>de</strong> marfă, „Iran a oferit teritorii şi concesiuniţărilor din regiune care nu beneficiază<strong>de</strong> ieşire la mare, ceea ce permite utilizareaportului Bandar Abbas fără a plăti taxe. Spreexemplu, Iran a oferit Republicii Kîrgîstanun teren <strong>de</strong> 11 hectare pentru <strong>de</strong>sfăşurareaactivităţilor <strong>de</strong> transport”, a precizat Meelich.În România, tot prin investiţii, autorităţile vorsă consoli<strong>de</strong>ze poziţia Portului Constanţaîn cadrul sistemului <strong>de</strong> transport, acestabeneficiind <strong>de</strong> o pozitionare geograficăavantajoasă: este situat pe rutele a 3 coridoare<strong>de</strong> transport pan-european, care leagăMarea Nordului <strong>de</strong> Marea Neagră prin culoarulRhin-Main-Dunăre. Portul Constanţaare un rol major în cadrul reţelei europene <strong>de</strong>transport intermodal, fiind favorabil localizatla intersecţia rutelor comerciale care leagăpieţele ţărilor fără ieşire la mare din EuropaCentrală şi <strong>de</strong> Est cu regiunea Transcaucaz,Asia Centrală şi Extremul Orient.În cadrul strategiei <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare,autorităţile Portului Constanţa speră ca, prinimplementarea proiectelor <strong>de</strong> investiţii, săbeneficieze, începând <strong>de</strong> anul viitor, <strong>de</strong> conexiunicu partea <strong>de</strong> nord şi sud a portului.Astfel, se continuă strategia <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarepentru realizarea conexiunilor cu hinterlandul,optimizarea infrastructurii exitente şiimplementarea proiectelor <strong>de</strong> construcţie ainfrastructurii. „Condiţiile pentru creştereaeficientizării sistemului <strong>de</strong> transport maritimpot fi asigurate prin îmbunătăţirea infrastructuriiportului şi eficientizarea operaţiunilor ce<strong>de</strong>termină creşterea atractivităţii privind utilizatoriiportului. În conformitate cu strategia<strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare pregătim proiectele viitoare.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


evenimente33Peter SorgerObiectivul principal este stabilirea cadruluinecesar promovării proiectelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea portului Constanţa pentru perioada 2014-2020, prin planificarea optimă a investiţiilorîn infrastructura <strong>de</strong> transport”, a <strong>de</strong>claratMihai Gheorghia<strong>de</strong>, inginer - Direcţia <strong>de</strong>Infrastructură Port Constanţa.În afară <strong>de</strong> proiectele privind extensia digurilor,Portul Constanţa are în proiect <strong>de</strong>zvoltareacapacităţii feroviare în zona fluviomaritimă,lucrările necesare având o valoare<strong>de</strong> 17,6 mil euro. Sursele <strong>de</strong> finanţare provin<strong>de</strong> la bugetul <strong>de</strong> stat (30,75%) şi fonduri europene(69,25%). „Scopul proiectului este<strong>de</strong> a creşte capacitatea portului în partea <strong>de</strong>sud, bazat pe cererea actuală a operatorilordin port, <strong>de</strong> eficientizarea şi uniformizareautilizării portului <strong>de</strong> către operatori în aceastăzonă, un<strong>de</strong> traficul feroviar înregistreazăcreşteri anuale”, a mai precizat Gheorghia<strong>de</strong>.Înmod practic, proiectul vizează dublarealiniei existente (11 km), construcţia unuigrup <strong>de</strong> primire-expediţie format din 4 liniişi a unei grupe <strong>de</strong> manevră ce va consta înconstrucţia a 6 linii.Acest proiect va <strong>de</strong>termina creştereacapacităţii transportului în partea <strong>de</strong> sud aportului, utilizarea eficientă şi unitară a infrastructuriipentru viitorii operatori, va contribui lacreşterea tranzitului prin port către coridoareleTEN-T şi va furniza accesul către port prin utilizareamodurilor <strong>de</strong> transport ecologic.Un alt proiect feroviar ce urmează să fie<strong>de</strong>zvoltat <strong>de</strong> autorităţi vizează realizarea unorlinii industriale în zona „Poarta 10” (partea<strong>de</strong> sud a portului Constanţa). „Proiectul faceparte din programul <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare privind capacitateaferoviară în zona fluvio-maritimă.Datorită creşterii volumului <strong>de</strong> marfă dinpartea sudică, se urmăreşte realizarea unuinod format <strong>de</strong> linii <strong>de</strong> căi ferate în zona „Incinta2A”, din cadrul portului-terminalul ferryboat.Proiectul se ridică la 1,34 mil euro”, amai precizat Gheorghia<strong>de</strong>.Ruta liniilor ce urmează să fie construite vafi locată între staţia ferry-boat şi platformeledin faţa porţii 10, şi va fi închiriată operatorilor.Traficul adiţional estimat <strong>de</strong> operatori înaceastă zonă a portului este <strong>de</strong> 30 trenuri/lună(cu câte 30 vagoane) care vor intra în port, şi30 trenuri/lună care vor ieşi din port, capacitateaprognozată fiind <strong>de</strong> 1.500 tone/zi.Pe lângă soluţiile şi conceptele <strong>de</strong>zvoltatece au ca scop eficientizarea şi creştereacapacităţii transportului <strong>de</strong> mărfuri, intensificareacoordonării şi aplicarea politicilor lanivel internaţional sunt vitale pentru a atingeobiectivele transportului feroviar-atragereafluxului <strong>de</strong> mărfuri <strong>de</strong> pe căile rutiere pecele feroviare. În acest sens, OrganizaţiaInterguvernamentală pentru TransportulInternaţional pe Calea Ferată (OTIF)„promovează, optimizează şi faciliteazătraficul internaţional şi circulaţia vehiculelor întrestatele membre şi <strong>de</strong> asemenea aplică noireglementări şi legislaţii pentru a <strong>de</strong>terminafurnizarea unor servicii <strong>de</strong> transport unitare”,a <strong>de</strong>clarat în cadrul conferinţei, Peter Sorger,Expert Technology Section în cadrul OTIF.Pentru a armoniza legislaţia <strong>de</strong> transportcu cea a UE, OTIF a revizuit meto<strong>de</strong>lecomune <strong>de</strong> siguranţă (CSM), prescripţiiletehnice pentru vagoanele <strong>de</strong> marfă. „Pentruun cadru legislativ uniform, au fost transferateTSI-urile în UTP (standar<strong>de</strong>le tehniceuniforme), în prezent existând o echivalenţăcompletă. În ceea ce priveşte o parte a anexelorUTP, ARMF (procedurile pentru admitereatehnică a vehiculelor feroviare) şiregistre sunt în curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, iar altelesunt <strong>de</strong>ja în vigoare. UTP pentru vagoane seaflă în vigoare din <strong>de</strong>cembrie 2012, acesteaavând prioritate faţă <strong>de</strong> RIV/ RIC ale UIC”, a<strong>de</strong>clarat Sorger.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


34evenimenteWorkshop –Certificarea entităţilorresponsabile cu întreţinereavagoanelor <strong>de</strong> marfănia (ADV).„Orice entitate poate efectua întreţinereavagoanelor, <strong>de</strong> marfă sau a celor <strong>de</strong> pasageri,dar pentru siguranţă doar entităţile careefectuează mentenanţa vagoanelor <strong>de</strong> marfătrebuie să fie certificate în mod obligatoriu.Certificarea asigură operatorul <strong>de</strong> trans<strong>de</strong>Elena IliePreve<strong>de</strong>rile şi corecta aplicare în legislaţia naţională a Regulamentului 445/2011,privind certificarea entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor <strong>de</strong> marfă,au fost <strong>de</strong>zbătute în cadrul workshop-ului organizat <strong>de</strong> către <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong> alături<strong>de</strong> Uniunea Internaţională a Deţinătorilor <strong>de</strong> Vagoane (UIP), la 25 aprilie, laConstanţa.„Prin certificarea în conformitate cu preve<strong>de</strong>rileRegulamentului 445/2011 şi ateliereledin România specializate vor putea efectuamentenanţa vagoanelor <strong>de</strong> marfă care circulăpe alte reţele, nu numai pe cea naţională”,a precizat Florin Nicolae, Director General –Asociaţia Deţinătorilor <strong>de</strong> Vagoane din Româ-


evenimente35port <strong>de</strong> competenţa entităţii care efectueazămentenanţa”, a punctat Gilles Peterhans,Secretar General al UIP. Acesta a adăugatfaptul că <strong>de</strong>şi încă din 2010 – 2011 a fostsemnat un Memorandum <strong>de</strong> Înţelegere <strong>de</strong>către miniştrii statelor UE, până în prezentnimic concret nu s-a în<strong>de</strong>plinit pentru simplificareatranspunerii Regulamentului 445/2011în legislaţii naţionale.Pentru o mai bună transparenţă, fiecareentitate certificată, ce efectuează întreţinere<strong>de</strong> vagoane <strong>de</strong> marfă, trebuie să instituie şisă actualizeze dosarul <strong>de</strong> întreţinere (careconţine operaţiunile <strong>de</strong>sfăşurate efectiv), apoitrebuie să se asigure că dosarul <strong>de</strong> întreţinerese aplică în mod efectiv (şi va cuprin<strong>de</strong> date<strong>de</strong>spre gestionarea parcului <strong>de</strong> material rulantşi date <strong>de</strong>spre livrările efectuate) şi, <strong>de</strong> asemenea,pentru un mai bun management alactivităţii, fiecare entitate trebuie să coordonezetoate aceste activităţi şi să supraveghezesubcontractorii săi.Gilles Peterhans a făcut o <strong>de</strong>scriere amplăa preve<strong>de</strong>rilor Regulamentului 445/2011, extrem<strong>de</strong> utilă pentru cei prezenţi mai puţinfamiliarizaţi cu conţinutul Regulamentului,punând apoi accent pe faptul că UniuneaInternaţională a Deţinătorilor <strong>de</strong> Vagoane vasprijini cu informaţii orice entitate care le vasolicita mai multă consultanţă legată <strong>de</strong> certificare,utilitatea şi importanţa acesteia.Secretarul general al UIP, alături <strong>de</strong> FabianSchmid, CEO – ERC, au subliniat importanţaurgentării aplicării Regulamentului 445/2011,punând accentul pe faptul că „toate entităţileresponsabile cu întreţinerea vagoanelor <strong>de</strong>marfă înregistrate în registrul naţional al vehiculelor(RNV) până cel târziu la 31 mai 2012se certifică în conformitate cu prezentul regulamentpână cel târziu la 31 mai 2013.”Mihaela Carabineanu, director general alAutorităţii <strong>de</strong> Siguranţă <strong>Feroviar</strong>ă din România(ASFR) a anunţat că în cel mai scurt timpposibil autoritatea pe care o reprezintă va publicape website un ghid pentru cei interesaţisă obţină certificarea pentru mentenanţavagoanelor <strong>de</strong> marfă.Alături <strong>de</strong> invitaţii străini au luat parte ladiscuţii şi reprezentanţi ai unor operatori <strong>de</strong>transport feroviar <strong>de</strong> marfă sau <strong>de</strong>ţinători <strong>de</strong>vagoane din România precum CFR Marfă –sucursala Constanţa, GFR, Servtrans Invest,Touax, Conpet sau Oil Terminal.Operatorii <strong>de</strong> logistică solicită<strong>de</strong>zvoltarea terminalelorintermodaleCea <strong>de</strong>-a doua parte a workshop-uluia <strong>de</strong>zbătut tema logisticii urbane, printreparticipanţi numărându-se George Petre,Multimodal Operation Manager – Tibbett2013 Aprilie


36evenimenteLogistics, Andreea Nistor, Office Manager– TRABA Logistics Romania, ŞtefanRoşeanu, Senior Partner – <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>şi Adrian Dragomirescu, Şeful Departamentului<strong>de</strong> Planificare şi Monitorizare aActivităţilor pentru proiectele POS-T şiTEN-T din cadrul CFR SA.George Petre a prezentat viziunea TibbettLogistics în ceea ce priveşte integrareaîntre transportul <strong>de</strong> lung parcurs şi “lastmile”.Reprezentantul Tibbett Logistics avorbit <strong>de</strong>spre provocările cu care un operator<strong>de</strong> logistică se confruntă în momentulorganizării unui transport <strong>de</strong> mărfuri, subliniindfaptul că organizarea transportului, accesulla infrastructura feroviară şi siguranţape calea ferată sunt vitale.„De cele mai multe ori ultima bucată <strong>de</strong>operat în lanţul <strong>de</strong> logistică (last – mile)este şi cea mai dificilă şi costisitoare. Deaceea este nevoie <strong>de</strong> terminale situate câtmai aproape <strong>de</strong> reţelele feroviare şi, tocmaipentru că aceste terminale nu sunt disponibilebucata <strong>de</strong> transport ‘last – mile’ seefectuează cu camionul”, a precizat GeorgePetre.Provocările cu care se confruntă operatorii<strong>de</strong> logistică nu sunt <strong>de</strong>loc puţine.„Accesul la infrastructura feroviară pentruorganizarea unui lanţ <strong>de</strong> logistică eficienteste încă o problemă semnificativă şi, înplus <strong>de</strong> aceasta, terminalele din porturiledunărene – care ar fi utile în organizareaunui transport intermodal – nu sunt <strong>de</strong>locatractive”, a precizat Andreea Nistor.În România, organizarea unui lanţ <strong>de</strong>logistică în sectorul transporturilor are încămulte minusuri, poate printre cele mai acutenumărându-se imposibilitatea accesului laterminalele intermodale care încă aparţinCFR Marfă şi lipsa coordonării la nivel<strong>de</strong> CFR SA în ceea ce priveşte alocareatraselor pentru operatorii <strong>de</strong> logistică carealeg să transporte pe calea ferată. Lista minusurilorar putea fi completată <strong>de</strong> vitezaextrem <strong>de</strong> redusă cu care se circulă pe infrastructuraferoviară fapt care cauzeazăîntârzieri enorme pentru un transport cuvagoane izolate, <strong>de</strong> până la 24 ore peBucureşti – Constanţa sau chiar <strong>de</strong> 48 <strong>de</strong>ore pe Constanţa – Curtici.În încheierea <strong>de</strong>zbaterilor, reprezentanţiioperatorilor <strong>de</strong> servicii <strong>de</strong> logistică au subliniatcâteva din problemele cu care seconfruntă, una dintre cele mai presanteprobleme evi<strong>de</strong>nţiază faptul că terminaleleintermodale nu sunt disponibile şi pentruoperatorii <strong>de</strong> logistică sau pentru expeditori.De aceea, operatorii <strong>de</strong> logistică solicităgăsirea – alături <strong>de</strong> reprezentanţii abilitaţidin cadrul Ministerului Transporturilor şia celui <strong>de</strong> Finanţe precum şi din cadrulAutorităţii Vamale şi al CFR SA – a unei formuleprin care să fie <strong>de</strong>zvoltate terminalele<strong>de</strong>ja existente pentru atragerea clienţilor şia investitorilor privaţi.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>


Colocviu Tehnic -Material rulaNt <strong>de</strong> marfăevenimente37<strong>de</strong> Pamela LuicăÎn cadrul conferinţei, a doua zi a fost structurată pe două sesiuni paralele: a fostorganizat un workshop privind certificarea mentenanţei pentru vagoanele <strong>de</strong> marfă,iar colocviul tehnic s-a <strong>de</strong>sfăşurat pe secţiunea <strong>de</strong> material rulant. Participanţii lacolocviu au adus în discuţie importanţa reducerii consumului <strong>de</strong> energie, creştereacapacităţilor <strong>de</strong> transport, ca formulă <strong>de</strong> asigurare a competitivităţii serviciului <strong>de</strong>transport <strong>de</strong> marfă şi tehnologii pentru creşterea nivelului <strong>de</strong> siguranţă.Ioan Sebeşan, Prof.Dr.Ing. al Facultăţii<strong>de</strong> Transport din cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti a realizat o prezentareprivind tehnica şi învăţământul aca<strong>de</strong>mic<strong>de</strong> material rulat. Lucrarea are ca scop atragereaatenţiei asupra marilor realizări dindomeniul feroviar aplicate, marile succesetehnice din acest domeniu fiind posibiledatorită unor personalităţi <strong>de</strong>osebite.Gabriel Popa, Conf.Dr.Ing. al Facultăţii <strong>de</strong>Transport din cadrul Universităţii PolitehnicaBucureşti, a prezentant importanţaschimbării managementului, ca motor <strong>de</strong><strong>de</strong>zvoltare în companiile feroviare. Astfel,pentru societăţile feroviare este importantsă <strong>de</strong>zvolte tehnici <strong>de</strong> managemental calităţii pentru serviciile <strong>de</strong> transport, înscopul optimizării calităţii acestora. „Managementulstrategic ar trebui să urmăreascăconcepte integrate pentru sistemele <strong>de</strong>transport feroviar din interiorul oraşelor sidin afara lor. Trebuie găsite modalităţi <strong>de</strong>a armoniza soluţiile alese cu raportul costeficienţă,cu performanţa şi siguranţa sistemului”,a <strong>de</strong>clarat Popa.Dr. Ing. Ioan Buciuman, Secretar Ştiinţific– AFER a prezentat Centrul <strong>de</strong> testări feroviareFăurei al AFER, acesta fiind „singurulpoligon din România un<strong>de</strong> se pot efectuaîncercări dinamice fără a închi<strong>de</strong> o liniecurentă. Datorită încercărilor efectuateîn laboratoarele AFER din Bucureşti şi laCentrul <strong>de</strong> Testări <strong>Feroviar</strong>e Făurei, putemspune cu mândrie că am avut o contribuţiedirectă la siguranţa circulaţiei pe Căile FerateRomâne sau la alte administraţii feroviareun<strong>de</strong> au circulat vehicule produse şitestate în România”, a <strong>de</strong>clarat Buciuman.În cadrul sesiunii a avut loc şi o susţinerelucrări ce au tratat subiecte referitoare laaspectele privind exploatarea vagoanelorpentru transportul cutiilor mobile cu transbordareorizontală, osii pentru boghiuricu ecartament variabil - pentru 3 tipuri <strong>de</strong>ecartamente, funcţionarea amortizoarelorla vagoanele <strong>de</strong> marfă, mo<strong>de</strong>le matematicefolosite în studiile <strong>de</strong> siguranţa ghidării vehiculelor<strong>de</strong> cale ferată.Foto: <strong>Club</strong> <strong>Feroviar</strong>2013 Aprilie


38 fotoreportajGara ConstanŢaGara din Constanța se pregătește pentru un nou sezon estival.Nu cu foarte mult entuziasm. Spațiile comerciale rezultate în urma mo<strong>de</strong>rnizăriicare a costat 9 milioane <strong>de</strong> euro nu s-au transformat niciodată în mall-ulpreconizat. Și, ca în orice gară românească, vegetația e greu <strong>de</strong> stăpînit, iarperoanele mai în<strong>de</strong>părtate <strong>de</strong> clădirea stației par abandonate.Gara este totuși suficient <strong>de</strong> încăpătoare pentru un aflux mare <strong>de</strong> călători, holulcentral s-a eliberat <strong>de</strong> aglomerație datorită noului corp cu case <strong>de</strong> bilete, scaunelesunt încă pe poziții. Trebuie să mai apară trenurile low-cost.Fotoreportaj realizat <strong>de</strong> Radu Drăgan23 Aprilie 2013


fotoreportaj392013 Aprilie


40 fotoreportajTerasamente în lucru şi viscol la ieşirea din Dumbrăveni


fotoreportaj41Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Daneş2013 Aprilie


42INFO LEGISLATIVActe legislative apărute înMonitorul Oficial198 / 8 aprilieOrdin pentru aprobarea Normelor privindserviciul continuu maxim admis pelocomotivă, efectuat <strong>de</strong> personalul careconduce şi/sau <strong>de</strong>serveşte locomotive însistemul feroviar din RomâniaOrdin privind modificarea art. 1 din Ordinulministrului transporturilor, construcţiilor şiturismului nr. 1.258/2005 pentru stabilireaunităţilor responsabile cu cartareazgomotului pentru căile ferate, drumurile,porturile din interiorul aglomerărilor şiaeroporturile, aflate în administrarea lor,elaborarea hărţilor strategice <strong>de</strong> zgomot şia planurilor <strong>de</strong> acţiune aferente acestora,din domeniul propriu <strong>de</strong> activitate204 / 10 aprilieHotărâre cu privire la propunerea <strong>de</strong>directivă a Parlamentului European şia Consiliului privind siguranţa feroviară(reformare) (text cu relevanţă pentru SEE)- COM (2013) 31 finalHotărâre cu privire la propunerea <strong>de</strong>regulament al Parlamentului European şial Consiliului privind Agenţia pentru CăiFerate a Uniunii Europene şi <strong>de</strong> abrogarea Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (textcu relevanţă pentru SEE) - COM (2013) 27final213 / 15 aprilieLege pentru aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong>urgenţă a Guvernului nr. 72/2012 privindaprobarea scoaterii din rezerva <strong>de</strong> stat, subformă <strong>de</strong> împrumut, a cantităţii <strong>de</strong> 2.000tone motorină pentru Societatea Naţională<strong>de</strong> Transport <strong>Feroviar</strong> <strong>de</strong> Călători „C.F.R. -Călători“ - S.A.217 / 17 aprilieLege privind aprobarea Ordonanţei <strong>de</strong>urgenţă a Guvernului nr. 86/2012 pentruaprobarea Acordului <strong>de</strong> garanţie dintreRomânia şi Banca Europeană pentruReconstrucţie şi Dezvoltare, semnat laBucureşti la 28 noiembrie 2012, privindgarantarea în proporţie <strong>de</strong> 100% aobligaţiilor aferente Acordului <strong>de</strong> împrumut(Restructurarea financiară a CompanieiNaţionale <strong>de</strong> Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.)dintre Compania Naţională <strong>de</strong> Căi Ferate„C.F.R.“ - S.A. şi Banca Europeană pentruReconstrucţie şi Dezvoltare în valoare <strong>de</strong>până la 175.000.000 euroLege privind modificarea art. 3 din Legea nr.133/2010 pentru aprobarea Contractului <strong>de</strong>finanţare dintre România şi Banca Europeană<strong>de</strong> Investiţii aferent Proiectului <strong>de</strong> mo<strong>de</strong>rnizarea metroului din Bucureşti - etapa a IV-a,Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon,tronsonul Drumul Taberei- Universitate,semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009218 / 17 aprilieHotărâre privind aprobarea bugetului <strong>de</strong>venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al SocietăţiiComerciale „Grup Exploatare şi ÎntreţinerePalat C.F.R.“ - S.A., aflată sub autoritateaMinisterului TransporturilorHotărâre privind aprobarea bugetului <strong>de</strong>venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al SocietăţiiComerciale „Telecomunicaţii C.F.R.“ -S.A., aflată sub autoritatea MinisteruluiTransporturilorPropuneri legislative supuse<strong>de</strong>zbaterii publice pe site-ulMinisterului Transporturilor şiInfrastructuriiProiectul <strong>de</strong> Ordin al ministrului transporturilorpentru aprobarea condiţiilor contractualespeciale privind contractele pentru echipamenteşi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privindcontractele pentru construcţii clădiri şi lucrăriinginereşti proiectate <strong>de</strong> către beneficiarale Fe<strong>de</strong>raţiei Internaţionale a InginerilorConsultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC)pentru obiective <strong>de</strong> investiţii din domeniulinfrastructurii <strong>de</strong> transport feroviar, finanţatedin fonduri publiceData publicării: 18.04.2013Proiectul <strong>de</strong> ORDONANŢĂ <strong>DE</strong> URGENŢĂpentru ratificarea Acordului între GuvernulRomâniei şi Guvernul Republicii Bulgariaprivind constituirea unei entităţi comercialemixte pentru exploatarea noului pod mixt(rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, întreoraşele Calafat (România) şi Vidin (RepublicaBulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie2013.Data publicării: 12.04.2013

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!