CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ...
CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ... CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ...
20Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009pare general i generoas, chiar dac pare un joc de cuvinte, este aceea c noi trebuies avem un drum comun în Europa. Din aceast perspectiv, Iaiul poate avea un rolîn crearea unui climat favorabil. Iniiativa, repet, trebuie s fie nu numai a Primriei, cia unui grup cât mai larg de intelectuali i personaliti din Iai, întrucât este o idee carepornete de la Iai. Dup ce se stabilete acea strategie, cele dou guverne ar trebui sse întâlneasc la Iai spre a stabili un plan de colaborare. Poate prea un picpretenios, poate prea puin megalomanic, dar mie mi se pare c, dup 20 de ani (din1989), s-a fcut foarte puin pentru c nu a existat un plan, nu a existat o strategie.Iaiul nu trebuie privit drept capitala Moldovei sau capitala Unirii, repet, pentru a nu-i„speria” pe unii, ci s-l privim ca pe un ora care este în estul Uniunii Europene – estecel mai estic ora mare al Uniunii Europene i, într-un fel, este un vârf de lance înaceast orientare a Uniunii Europene ctre colaborare i lrgire. Dac pân acum 20de ani, România a fost privit ca o ar care face legtura între Orient i Occident, înclipa de fa România face legtura între Occident i Orient. Or, în aceast legtur,Iaiul este ca un vârf de lance. Prin urmare, iat c putem s avem un rol importantdin aceast perspectiv, ca ora al Uniunii Europene.Gheorghe IacobROMÂNIA I REPUBLICA MOLDOVA – ÎMPREUNÎN UNIUNEA EUROPEAN1. Diagnoza relaiilor. Condiionare istoric la nivelul mentalitii colective. Moldova ca parte a unuitrecut „românesc” (Moldova tefanian pân la 1812, Principatele Române între 1856i 1878, România interbelic). Prezent mai curând ambiguu sub raport cultural: „podurile de flori” de laînceputul anilor ’90, relaii culturale efervescente în prima parte a perioadeipostdecembriste (a. cu bune schimburi academice, cu formarea unor tineri din RepublicaMoldova la nivel preuniversitar i universitar / doctorate etc. / România ca ans pentruo parte a acestor tineri de a obine o recunoatere european; b. bune schimburi lanivelul culturii de “mas” – muzic, literatur, televiziune etc.; c. realizarea unorproiecte / asociaii culturale, gen ASTRA), dar i dispute cu pretenii tiinifice despreistoria Moldovei, limba moldoveneasc (vezi Dicionarul moldo-român). Relaii comerciale mai curând sincopate de considerente politice Utilizarea cel mai adesea politicianist a temei relaiilor dintre România iRepublica Moldova de ctre oamenii politici de la Bucureti i Chiinu. Inconsistena (din varii motive) a oricrui proiect comun (politic, cultural,economic) româno-moldovean.2. Compatibilizri (ce ar putea sprijini îmbuntirea relaiilordintre România i Republica Moldova) Cunoatere reciproc. Domeniul prioritar: formarea resursei umane în domenii profesionale iculturale. Domenii secundare: economia, resurse, comunicaii.
Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 213. Strategii Programe educaionale comune de anvergur (schimburi interacademicereale, coli de var), sprijinite de cele dou administraii, dar în care iniiativa saparin instituiilor de învmânt i celor cu profil cultural); rolul societii civileeste decisiv. Parteneriate tiinifice pe domenii de interes comun (ecologie, care sderuleze fonduri europene. Buna i corecta mediatizare a colaborrii dintre România i RepublicaMoldova. Susinerea unor reviste culturale comune. Susinerea unor administraii locale de pe cele pri ale Prutului de a încheiaparteneriate specifice, sprijinite de societatea civil. Aciuni comune derulate de asociaii studeneti sau profesionale.4. Rolul Iailor în promovarea relaiilor dintre România iRepublica Moldova. Bucuretii, ca tradiie istoric i drept capital a României, este orientat maicurând spre spaiul european i sud balcanic. Lipsa de preocupare constant a elitelorculturale (i politice) din Bucureti pentru problemele Republicii Moldova ca spaiu deproximitate. Iaii au o relativ bun cunoatere a realitilor din Republica Moldova (încdin anii ’80, ieenii au luat contact cu realitile moldoveneti prin intermediulteleviziunii de la Chiinu) i au fost conectai la evenimentele culturale i politice dinanii ’90-’91 (proclamarea limbii române ca limb oficial, revenirea la „grafia” latin,proclamarea independenei). Iaii sunt cel mai estic ora din Uniunea European. Prin urmare, poateatrage fonduri europene pe proiecte specifice transfrontaliere. Prin integrare regional,poate constitui o punte de legtur pe relaia Chiinului cu Uniunea European, maiales la nivel cultural5. Propuneri Iaii s gzduiasc întrevederi oficiale la nivelul efilor celor dou guvernepentru discuia unor proiecte bilaterale (exist precedentul unei întâlniri la nivelulefilor de stat). De asemenea, Iaii pot organiza întâlniri informale la nivelul factorilorde decizie din România i Republica Moldova (pe diverse domenii). Iaii ca spaiul predilect al dialogului între diverse asociaii culturale sauprofesionale. Universitatea din Iai poate s devin principala instituie de învmântsuperior pentru studenii din Republica Moldova. Organizarea unor manifestri culturale periodice la Iai i Chiinu dedicatecunoaterii academice, dar i culturii de „mas” (de exemplu, o „zi / sptmân aBasarabiei” la Iai, cu prezentarea unor elemente de tradiie, spiritualitate, cultur, aunor produse comerciale specifice).Catedra de Istorie Contemporandin cadrul Facultii de Istoriea Universitii „Alexandru Ioan Cuza” Iai
- Page 1 and 2: Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3
- Page 3: Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3
20Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009pare general i generoas, chiar dac pare un joc de cuvinte, este aceea c noi trebuies avem un drum comun în Europa. Din aceast perspectiv, Iaiul poate avea un rolîn crearea unui climat favorabil. Iniiativa, repet, trebuie s fie nu numai a Primriei, cia unui grup cât mai larg de intelectuali i personaliti din Iai, întrucât este o idee carepornete de la Iai. Dup ce se stabilete acea strategie, cele dou guverne ar trebui sse întâlneasc la Iai spre a stabili un plan de colaborare. Poate prea un picpretenios, poate prea puin megalomanic, dar mie mi se pare c, dup 20 de ani (din1989), s-a fcut foarte puin pentru c nu a existat un plan, nu a existat o strategie.Iaiul nu trebuie privit drept capitala Moldovei sau capitala Unirii, repet, pentru a nu-i„speria” pe unii, ci s-l privim ca pe un ora care este în estul Uniunii Europene – estecel mai estic ora mare al Uniunii Europene i, într-un fel, este un vârf de lance înaceast orientare a Uniunii Europene ctre colaborare i lrgire. Dac pân acum 20de ani, România a fost privit ca o ar care face legtura între Orient i Occident, înclipa de fa România face legtura între Occident i Orient. Or, în aceast legtur,Iaiul este ca un vârf de lance. Prin urmare, iat c putem s avem un rol importantdin aceast perspectiv, ca ora al Uniunii Europene.Gheorghe IacobROMÂNIA I REPUBLICA MOLDOVA – ÎMPREUNÎN UNIUNEA EUROPEAN1. Diagnoza relaiilor. Condiionare istoric la nivelul mentalitii colective. Moldova ca parte a unuitrecut „românesc” (Moldova tefanian pân la 1812, Principatele Române între 1856i 1878, România interbelic). Prezent mai curând ambiguu sub raport cultural: „podurile de flori” de laînceputul anilor ’90, relaii culturale efervescente în prima parte a perioadeipostdecembriste (a. cu bune schimburi academice, cu formarea unor tineri din RepublicaMoldova la nivel preuniversitar i universitar / doctorate etc. / România ca ans pentruo parte a acestor tineri de a obine o recunoatere european; b. bune schimburi lanivelul culturii de “mas” – muzic, literatur, televiziune etc.; c. realizarea unorproiecte / asociaii culturale, gen ASTRA), dar i dispute cu pretenii tiinifice despreistoria Moldovei, limba moldoveneasc (vezi Dicionarul moldo-român). Relaii comerciale mai curând sincopate de considerente politice Utilizarea cel mai adesea politicianist a temei relaiilor dintre România iRepublica Moldova de ctre oamenii politici de la Bucureti i Chiinu. Inconsistena (din varii motive) a oricrui proiect comun (politic, cultural,economic) româno-moldovean.2. Compatibilizri (ce ar putea sprijini îmbuntirea relaiilordintre România i Republica Moldova) Cunoatere reciproc. Domeniul prioritar: formarea resursei umane în domenii profesionale iculturale. Domenii secundare: economia, resurse, comunicaii.
Change language