CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ...
CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ... CU PROF. UNIV. DR. GHEORGHE IACOB, PRORECTOR AL ...
18Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009a absolvit Liceul „C. Negruzzi” din Iai, nu este întâmpltor i cred c acest lucru vafolosi la îmbuntirea relaiilor cu Republica Moldova.- În primii ani de dup 1990, la Facultatea de Istorie erau destul de mulistudeni basarabeni. Ce ne putei spune despre situaia din zilele noastre, când nu semai înregistreaz un aflux prea mare de studeni originari din Republica Moldova idin Ucraina?- Este o chestiune legat de numrul de locuri bugetate. Fa de anii ’90, cândprimeam de la Minister mai multe locuri, numrul de locuri primite acum este maimic. Nu tiu dac este i o problem a dânilor, care nu vin încoace, este vorba delocurile pe care le primim la buget.- În calitate de istoric, dar i de formator de opinie i factor decident într-oinstituie de învmânt superior din ara noastr, ce perspectiv avei asuprarelaiilor dintre România i Republica Moldova?- În principiu, sunt optimist, c aa sunt de felul meu. Îns, din pcate, dacprivim ultimii 20 de ani, observm c s-a fcut, totui, foarte, foarte puin. Dac acestlucru s-ar fi întâmplat în secolul al XIX-lea în spaiul german, germanii ar fi profitat lamaximum. Noi n-am profitat de contextul favorabil de dup 1990, nici noi, nici ei.Prerea mea este c au pierdut românii, în general. Se putea face mai mult pentruaceast provincie, cei de acolo ar fi putut s-o duc mult mai bine. Dar nu intru într-oanaliz geopolitic acum, lucrurile sunt, în general, cunoscute. Sper ca, în noul context,în care România este ar a Uniunii Europene, este ar membr a NATO, adic are uncoeficient de stabilitate ridicat, Bucuretiul s fie mai activ în relaiile cu RepublicaMoldova i Republica Moldova s fie mai activ în relaiile cu România i cu UniuneaEuropean, în favoarea Republicii Moldova. Ideile legate de românism sperie, îngeneral, Chiinul. S insistm pe ideea de europenism, fiindc noi îi putem ajuta isprijini în ideea de a intra împreun într-un proces de europenizare.- Cum comentai linia moldovenist promovat cu încpânare decomunitii din Republica Moldova i de aliaii lor?- Nu comentez.- În ultimii ani, iar în anul 2009 cu precdere, s-a vzut clar faptul c,dincolo de Prut, în diverse împrejurri, cuvintele român i România deranjeaz.Totodat, au aprut tot mai multe semnale cu privire la înclcarea flagrant adrepturilor omului, în special în perioadele de dinaintea alegerilor locale i generale.În aceste condiii, în care s-a înregistrat i se înregistreaz, înc, în RepublicaMoldova, o problem grav legat de libera exprimare, ce anse considerai c existpentru normalizarea climatului social-politic i a relaiilor dintre mediul social ifactorii decizionali?- În opinia mea, lucrurile au fost mult politizate, i la ei, i la noi, dar în specialla ei, fiind o campanie electoral aproape permanent. Atunci, chestiunea cu România,cu românismul, cu ideea de unitate au fost politizate exagerat, dar e o chestiune deîneles în perioad de campanie electoral. În acelai timp, mi se pare c i noi artrebui s fim mai prudeni în a sublinia astfel de idei. S nu marm pe ideea deunitate naional acum. Nu este momentul, poate nu va fi niciodat, dar esteimportant ca i aceast parte a României, fiindc este o parte a României, i aceastar româneasc, poftim, dac nu este o parte a României, dar este o ar româneasc,
Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009 19totui, ca pmânt i ca oameni, s aib un drum european, iar noi ar trebui s-i ajutmîn acest sens. Dac vedem lucrurile aa, mi se pare destul de pragmatic i de eficient.- Reprezint statul de drept i regimul cu adevrat democratic o utopiepentru viitorul apropiat al Republicii Moldova?- Nu, cred c lucrurile, pân la urm, se vor rezolva treptat. Acolo se schimbgeneraia, iar acest aspect nu este o utopie.- Având în vedere „afinitile” deosebite ale Federaiei Ruse fa de RepublicaMoldova, credei în destinul european al statului vecin nou?- Da, cred, dar cu acordul Rusiei, care, dup informaiile mele, are o anumitînelegere cu Uniunea European, cu Germania, în special, fapt care va favorizaRepublica Moldova, pân la urm. Ceea ce s-a întâmplat în Europa, în general, s-aîntâmplat cu acordul Rusiei. i situaia Republicii Moldova se va reglementa cuacordul Rusiei, ceea ce eu sper s se întâmple într-un viitor cât mai apropiat.- V mulumim!La Iai, în perioada 18-19 septembrie 2009, a fost organizat colocviulIdentitatea românilor din Basarabia i Transnistria între trecut i viitor. Cu acestprilej, am avut o intervenie axat pe dou segmente. Un segment s-a referit la rolulUniversitii în relaia cu Basarabia i am reamintit (fiindc, vorba lui Ion Brtianu,„sunt lucruri care, dac nu se reamintesc, se uit”), c Universitatea din Iai a avutdou Faculti la Chiinu în perioada interbelic (este vorba de Facultatea de Teologiei de Facultatea de Agronomie, care au funcionat acolo, una din 1926, cealalt din1933). Deci, aceste legturi au fost foarte strânse în perioada interbelic. În contextuldin 1940, aceste faculti au fost retrase, Agronomia a devenit, dup rzboi, institutseparat, Teologia a fost mutat la Bucureti i acolo a rmas – a fost reînfiinat abiadup 1990. A doua idee, pe care mi-o asum în bun msur, dar despre care trebuie sspun c, în dimineaa respectiv, am discutat cu Primarul Gheorghe Nichita, i dânsula acceptat-o tacit i, apoi, a acceptat-o din toat inima în plen, este aceea c Iaiultrebuie s aib un rol mai importat în relaia cu Republica Moldova. Am insistatasupra faptului c, personal, mi se pare c este un moment mult mai favorabil decâtaltele. Nu trebuie s fim prea agresivi, s nu-i „speriem” din nou pe unii de la Chiinu,dar, în acelai timp, trebuie s recunoatem c este un moment favorabil, iar Iaiul aravea datoria, a spune eu, de a interveni în acest proces de apropiere între România iRepublica Moldova. Am spus-o acolo i o spun din nou: dup 1990, România a fcutprea puin pentru Basarabia, fiindc, la urma-urmei, este o ar-sor sau o ar-fiic,sau a fost fiic, acum este sor, dar oricum ar fi, Bucuretiul are rspunderea. Dinpcate, din varii motive, Bucuretiul a avut o aciune lipsit de coeren. Practic,Bucuretiul, dup prerea mea, nu a avut o strategie i nu are nici acum. A fost maimult o reacie la diverse situaii i nu o strategie care, indiferent de ceea ce se întâmplla Chiinu, o continui. Noi nu avem calitatea de a-i judeca pe cei de la Chiinu,situaia de acolo este mult prea complicat, dar avem calitatea de a judeca ceea ce afcut Bucuretiul. Prerea mea este c a fcut foarte puin i ar fi momentul s aib, însfârit, o viziune coerent.Astfel, ar trebui efectuat o diagnoz, o analiz a stadiului relaiilor, s vedem,practic, unde suntem. Trebuie stabilite domeniile de compatibilizare, deci unde putemcolabora. Trebuie stabilit un proiect, o strategie, ce urmrim în urmtorii ani, chiarzeci de ani. Am cerut s eliminm din discuii ideea de unire, de înfrire; ideea care
- Page 1: Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3
- Page 5: Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3
18Constelaii ieene, anul IV, nr. 2-3 (14-15), iunie-octombrie 2009a absolvit Liceul „C. Negruzzi” din Iai, nu este întâmpltor i cred c acest lucru vafolosi la îmbuntirea relaiilor cu Republica Moldova.- În primii ani de dup 1990, la Facultatea de Istorie erau destul de mulistudeni basarabeni. Ce ne putei spune despre situaia din zilele noastre, când nu semai înregistreaz un aflux prea mare de studeni originari din Republica Moldova idin Ucraina?- Este o chestiune legat de numrul de locuri bugetate. Fa de anii ’90, cândprimeam de la Minister mai multe locuri, numrul de locuri primite acum este maimic. Nu tiu dac este i o problem a dânilor, care nu vin încoace, este vorba delocurile pe care le primim la buget.- În calitate de istoric, dar i de formator de opinie i factor decident într-oinstituie de învmânt superior din ara noastr, ce perspectiv avei asuprarelaiilor dintre România i Republica Moldova?- În principiu, sunt optimist, c aa sunt de felul meu. Îns, din pcate, dacprivim ultimii 20 de ani, observm c s-a fcut, totui, foarte, foarte puin. Dac acestlucru s-ar fi întâmplat în secolul al XIX-lea în spaiul german, germanii ar fi profitat lamaximum. Noi n-am profitat de contextul favorabil de dup 1990, nici noi, nici ei.Prerea mea este c au pierdut românii, în general. Se putea face mai mult pentruaceast provincie, cei de acolo ar fi putut s-o duc mult mai bine. Dar nu intru într-oanaliz geopolitic acum, lucrurile sunt, în general, cunoscute. Sper ca, în noul context,în care România este ar a Uniunii Europene, este ar membr a NATO, adic are uncoeficient de stabilitate ridicat, Bucuretiul s fie mai activ în relaiile cu RepublicaMoldova i Republica Moldova s fie mai activ în relaiile cu România i cu UniuneaEuropean, în favoarea Republicii Moldova. Ideile legate de românism sperie, îngeneral, Chiinul. S insistm pe ideea de europenism, fiindc noi îi putem ajuta isprijini în ideea de a intra împreun într-un proces de europenizare.- Cum comentai linia moldovenist promovat cu încpânare decomunitii din Republica Moldova i de aliaii lor?- Nu comentez.- În ultimii ani, iar în anul 2009 cu precdere, s-a vzut clar faptul c,dincolo de Prut, în diverse împrejurri, cuvintele român i România deranjeaz.Totodat, au aprut tot mai multe semnale cu privire la înclcarea flagrant adrepturilor omului, în special în perioadele de dinaintea alegerilor locale i generale.În aceste condiii, în care s-a înregistrat i se înregistreaz, înc, în RepublicaMoldova, o problem grav legat de libera exprimare, ce anse considerai c existpentru normalizarea climatului social-politic i a relaiilor dintre mediul social ifactorii decizionali?- În opinia mea, lucrurile au fost mult politizate, i la ei, i la noi, dar în specialla ei, fiind o campanie electoral aproape permanent. Atunci, chestiunea cu România,cu românismul, cu ideea de unitate au fost politizate exagerat, dar e o chestiune deîneles în perioad de campanie electoral. În acelai timp, mi se pare c i noi artrebui s fim mai prudeni în a sublinia astfel de idei. S nu marm pe ideea deunitate naional acum. Nu este momentul, poate nu va fi niciodat, dar esteimportant ca i aceast parte a României, fiindc este o parte a României, i aceastar româneasc, poftim, dac nu este o parte a României, dar este o ar româneasc,
Change language