12.07.2015 Views

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

41ORADEA1.2 OBIECTIVE, PRINCIPII,LEGISLAÞIEI.2.1 Consi<strong>de</strong>raþii generaleObiectivele <strong>de</strong>zvoltării durabile ale <strong>municipiului</strong>Ora<strong>de</strong>a ţin cont <strong>de</strong> două ci cluri <strong>de</strong> schimbări urbanecare s-au produs în ultimii 50 <strong>de</strong> ani. Specificperioa<strong>de</strong>i anilor `50-`80 ai sec. XX, primul ciclu s-acaracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor <strong>de</strong>locuit în intravilan ca urmare a <strong>de</strong>zvoltării industrieiprelucrătoare, dar a avut un impact negativ în <strong>planul</strong><strong>de</strong>sign-ului urban, al habitatului, culturii comunitare şimediului ambiant şi a condus în cele din urmă lasuburbanizare, proliferarea economiei informale,permanentizarea stării <strong>de</strong> sărăcie, restrângerea (şienclavizarea) zonelor <strong>de</strong> locuit mai bogate. Cel <strong>de</strong> aldoilea ciclu s-a <strong>de</strong>clanşat după anii `90 ai sec. XX şise caracterizează prin amplificarea fenomenelor ce auapărut în primul ci clu, l a care se adaugă stagnarea<strong>de</strong>mografică pe fondul schimbărilor lente produse înstructura economică. Această evoluţie a oraşului estesimilară cu tendinţele care s-au înregistrat în uneleareale urbane ale ţărilor Europei Centrale şi <strong>de</strong> Est,precum şi în unele areale urbane din ţările perifericeale UE (grupul ţărilor <strong>de</strong> coeziune: Spania, Portugalia,Grecia). De altfel, se poate constata că, în planeuropean, <strong>de</strong>zvoltarea sistemelor urbane a fost mailentă în zonele cu economie nerestructurată şiperiferice, dar mai rapidă în arealele integrateeconomic şi care au i nsi stat asupra <strong>de</strong>zvoltăriisectorului terţiar, cercetării şi educaţiei. Schimbăristructurale profun<strong>de</strong> şi rapi<strong>de</strong> au condus la trei tipuri<strong>de</strong> areale în plină <strong>de</strong>zvoltare sau regenerare: i)centrele vechi urbane din Belgia, Marea Britanie, nor<strong>de</strong>stulFranţei, Luxemburg, Olanda, nordul Germaniei şiDanemarca; ii) noile centre din sudul Germaniei,nordul Italiei, sud-estul Franţei, centrul şi estulSpaniei; iii) zonele periferice: restul Spaniei, Grecia,sudul Italiei, Portugalia, vestul Franţei şi Irlanda 1 .1European Sustainable Cities: European Urban Sy stems:Chapter2, sec.4. Expert Group on the Urban Environment,European Commission, Directorate General XI,Env ironment, Nuclear Saf ety and Civ il Protection,Brussells, March, 1996.Pe ansamblu, <strong>de</strong>zvoltarea sau regenerarea uneiaşezări urbane este <strong>de</strong>terminată semnificativ <strong>de</strong>schimbările care se produc în structura economiei<strong>local</strong>e, în structura populaţiei şi în cultura comunitară.Pe <strong>de</strong> altă parte, <strong>de</strong>zvoltarea unui sistem urban esteîn mod substanţial influenţată <strong>de</strong> aplicarea unuimanagement a<strong>de</strong>cvat şi axat pe patru ţinte principale:<strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului laaceastă infrastructură, asigurarea accesului lalocuinţă, protecţia mediului ambiant şi diminuareasărăciei. Totodată, <strong>de</strong>zvoltarea unui sistem urbantrebuie să ţină cont <strong>de</strong> caracterul limitat al resurselor(<strong>de</strong> capital uman, natural şi financiar) ce impiedică oautoritate publică să gestioneze toate problemecomunităţii, precum şi <strong>de</strong> alocarea echilibrată aacestora, având în ve<strong>de</strong>re efectul <strong>de</strong> evicţiune(„crowding out”) potrivit căruia o creştere a cheltuielilorpublice <strong>de</strong>termină o reducere a consumului sauinvesti ţiilor private. Ori, autoritatea publică trebuie săevalueze permanent oportunitatea realizării uneiinvesti ţii, nu numai în raport cu resursele salefinanciare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şicu opţiunile populaţiei, astfel încât această autoritatesă încurajeze responsabilitatea comunitară şiindividuală, precum şi parteneriatul în realizarea unuiproiect <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare <strong>local</strong>ă.Nu în ultimul rând, <strong>de</strong>zvoltarea urbană este<strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> re<strong>de</strong>finirea arhitecturii şi planificăriiurbane. Profund afectate <strong>de</strong> schimbările <strong>de</strong> concepţieîn construcţiile civile monstruoase din anii `50-`80(blocuri <strong>de</strong> locuit) şi <strong>de</strong> kitch-urile arhitectonice aleanilor `90, tradiţiile culturale urbane şi echilibrul socials-ar putea regăsi într-un mediu arhitectonic completre<strong>de</strong>finit, care să ia în consi<strong>de</strong>rare valorilearhitectonice clasice specifice zonei sau cele <strong>de</strong>referinţă <strong>de</strong> tip occi<strong>de</strong>ntal.I.2.2 Obiectivele generalePrincipalele obiective ale <strong>de</strong>zvoltării oraşului Ora<strong>de</strong>aconstau în:• <strong>de</strong>zvoltarea infrastructurii <strong>de</strong> bază şi asigurareaaccesului neîngrădit al populaţiei şi alconsumatorilor industriali la aceastăinfrastructură (apă, electricitate, distribuţiegaze, căi <strong>de</strong> transport);• accesul la locui nţă;

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!