planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

19ORADEAmecano-biologică dimensionată pentru un debit de2200 l/s.Datorită sistemului învechit de canalizare, colmatăriireţelelor de canalizare din cauza poluării industriale,precum şi datorită unor racorduri inverse şi ale unorscurgeri provenite de la consumatorii casnici înreţeaua de canalizare pluvială, punctele de evacuarea canalelor pluviale direct în râu (în cazul sistemuluidivizor de canalizare) pot constitui surse de poluare aapei de suprafaţă. Unitatea are Program de Etapizarecare cuprinde măsurile necesare pentru conformareacu cerinţele legale.La reţeaua de canalizare a municipiului Oradea suntracordaţi 36 agenţi economici majori care produc apeuzate tehnologice; majoritatea dintre acestia au staţiide preepurare, dar nu toate dintre acesteafuncţionează la parametrii proiectaţi. Unităţileindustriale care au program de etapizare privindrealizarea lucrărilor şi măsurilor pentru protecţiacalităţii apelor sunt: S.C. Interoil S.A. Oradea, S.C.Zahărul S.A. Oradea şi S.C. Rovex S.A. Oradea.Calitatea solurilorGeologieVatra oraşului Oradea este dispusă pe o terasă deluncă, alcătuită dintr-un orizont argilos sau nisip, cu ogrosime medie de 3,5 m. În zona pârâului Peţaorizontul de suprafaţă este alcătuit din nisipuri afânate.S-au identificat următoarele surse de poluare:• Poluare prin lucrări de excavare la zi:• Uzina 5 – (exploatare de argilă la fabrica decărămidă), Cariera de argilă, Episcopia Bihor,Carieră de argilă în zona limitrofă a CET 2,Balastieră lângă halda de şlam a Aluminei.• Poluare prin acoperirea solului cu deşeuri,halde, iazuri de decantare, depozite degunoaie: depozitele de cenuşă de la CET1,CET2; Haldele de şlam de la Sinteza, Haldelede şlam de la Alumina, Depozitul de gunoi aoraşului, Iazurile de la epurare, Paturile denămol de la epurare, Depozit de gunoi(demolări) la uzina 5, Depozit de gunoi IonBogdan – spre Cetariu.• Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice(majoritatea platformelor industriale):• reziduuri organice lângă Avicola (5,6 ha).• Poluarea cu substanţe purtate de aer:• praful de ciment de la Chistag; prafurile de pehaldele de şlam de la Sinteza şi Alumina, prafuldin fumul de la CET1, CET2, praf de ciment dela platforme de prefabricate, silozuri de cimentde la staţiile de betoane.• Poluarea cu deşeuri de la industria alimentarăşi uşoară:• fabrica de ulei• Poluarea cu dejecţii animale:• Avicola, şoseaua Borşului• Poluarea cu dejecţii umane:• spărturi în reţeaua de canalizare a municipiuluiOradea;• Degradarea prin eroziune şi alunecare• Alunecări de teren: alunecări active peversantul sudic al dealurilor Oradiei, întrestrăzile Piatra Craiului şi Făcliei; alunecareactivă pe versanţii pârâului Sotiteag, întrestrăzile Adevărului şi Atacului; puncte locale dealunecări active se mai identifică sub stradaCantonului, sub strada Olteniei şi în zonapietonalului de urcare la "Ciuperca" (dealulPisicii); alunecări active pe dealurile dincartierul Podgoria.• Eroziuni: zonele cu meandre ale CrişuluiRepede prezintă eroziuni de mal; pe maluldrept al Pârâului Sălbatic, în dreptul spitaluluieste prezentă o eroziune de mal care afecteazăşi strada Izvorului; viroage pe str. Piscului,Branului, Şanţului, Sofiei;• Terenuri dificile de fundare: partea superioară adealurilor şi zona de interfluviu fac parte dincategoria pământurilor loessoide;bazaversanţilor şi luncile pâraielor sunt alcătuite dinpământuri care se încadrează în categoriapământurilor cu umflări şi contracţii mari(P.U.C.M.); în zona teraselor, orizontul argilosde suprafaţă se încadrează în aceeaşicategorie a pământurilor cu umflări şi contracţiimari (P.U.C.M.); zona limitrofă malului drept alpârâului Peţa se încadrează în categoriapământurilor foarte compresibile