12.07.2015 Views

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

17ORADEAregiunile urbane, iar modificareaconcentraţiei <strong>de</strong> aeroioni conduce laschimbarea electricităţii atmosferice,rezultând furtuni asociate cu grindină;- Prin reducerea vizibilităţii în centrelepopulate este tulburată calitateatransportului urban, în<strong>de</strong>osebi dimineaţa şiseara; <strong>de</strong>asemenea apare fenomenul <strong>de</strong>briză urbană, care conduce la aglomerareaaerului poluant în partea centrală a oraşului;- Ploile aci<strong>de</strong> sunt tot mai frecvente, (pH-ul lorcoboră sub 4,3 datorită reacţiei SO x si NO xrezultând H 2 SO 4 , respectiv HNO 3 ); vi teza <strong>de</strong>conversie a SO 2 în H 2 SO 4 fiind crescută,apare tot mai frecvent fenomenul ceţuriloraci<strong>de</strong> prin acumularea poluanţilor SO 2 ,(acest fenomen conduce la dublarea vitezei<strong>de</strong> coroziune şi îmbatrânire a materialelor);- Temperaturi ridicate cauzate <strong>de</strong> concentraţiisporite ale gazelor <strong>de</strong> seră ( CO 2 , CH 4 , NO x ,freoni şi vapori <strong>de</strong> apă), precum şi smogulfotochimic, manifestat prin reducereavizibilităţii, iritarea căilor respiratorii,reducerea vi tezei <strong>de</strong> fotosinteză,îmbătrânirea cauciucurilor (fenomencaracteristic atmosferei poluate cuhidrocarburi şi NO x );- Traficul auto, specific marilor aglomeraţiiurbane, conduce pe lângă poluareaatmosferică şi la cea fonică;- Poluarea fonică este generată în principal<strong>de</strong> traficul greu din oraş care, în lipsa uneişosele <strong>de</strong> centură, se realizează prin centrul<strong>municipiului</strong>. Măsurătorile efectuate auînregistrat valori duble faţă <strong>de</strong> norma <strong>de</strong> 45db. Lipsa per<strong>de</strong>lei protectoare <strong>de</strong> arboriamplasată la marginea drumurilor conduce<strong>de</strong> asemenea la creşterea poluării fonice.Monitorizarea poluării atmosferice:Calitatea factorilor <strong>de</strong> mediu în municipiul Ora<strong>de</strong>a esteanalizată <strong>de</strong> către o serie <strong>de</strong> instituţii: Inspectoratul <strong>de</strong>Protecţia Mediului, Direcţia <strong>de</strong> Sanătate Publică, etc.Poluarea cu pulberi sedimentabile şi în suspensie este<strong>de</strong>terminată în 3 puncte fixe, în Municipiul Ora<strong>de</strong>a şi 4puncte în proximitatea oraşului.În general, nu sunt <strong>de</strong>păşite concentraţiile maximeadmise la majoritatea poluanţilor; din păcate aceastanu se datorează unor măsuri ferme <strong>de</strong> reducere apoluării ci, mai ales, restrângerii activităţii industrialedatorate recesiunii economice pe care întreaga ţară oparcurge.Cele mai afectate areale din Ora<strong>de</strong>a în privinţa poluăriiatmosferi ce sunt zona <strong>de</strong> vest (industrial ă), zonacentrală şi, punctual, Calea Clujului, cartierele Nufărul,Ioşia, Episcopia Bihor.Calitatea apelor <strong>de</strong> suprafaţă şi subteraneResursele <strong>de</strong> apă ale <strong>municipiului</strong> sunt constituite dinape curgătoare <strong>de</strong> suprafaţă (cursuri cadastrate: râulCrişul Repe<strong>de</strong>, pârâul Peţa, pârâul Adona, pârâulPasteur/Paris) şi ape subterane. Principala resursă <strong>de</strong>apă o constituie râul Crişul Repe<strong>de</strong>.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al îndiguirilor şi regularizărilor înscopul apărării împotriva inundaţiilor s-au executatlucrări complexe care fac parte din amenajareaCrişului Repe<strong>de</strong> pe sectorul Aleşd - Fughiu. Înmunicipiul Ora<strong>de</strong>a, râul Crişul Repe<strong>de</strong> este regularizatpe toată lungimea, existând praguri <strong>de</strong> fund pe tottraseul, iar pe porţiunea C.F.R. Ioşia – Pod Decebalfiind executate diguri protejate cu dale din beton. Înaval <strong>de</strong> municipiu, râul este îndiguit până la graniţa cuUngaria pe malul drept pe o lungime <strong>de</strong> 23,5 km, iarpe malul stâng pe 11 km.Pâraiele necadastrate din nordul oraşului, respectiv,pârâul Sălbatic şi pârâul Soteteag se varsă în râulCrişul Repe<strong>de</strong>. Pentru atenuarea <strong>de</strong>bitelor suntrealizate acumulările Izvor (pârâul Sălbatic) şi Paleu.Pârâul Sălbatic, în zona <strong>municipiului</strong>, este parţialîntubat. În cursul anului 2001 s-a realizat regularizareapârâului Peţa pe cea mai mare parte a porţiuniiaferente <strong>municipiului</strong>.În conformitate cu Normativul privind condiţiile <strong>de</strong>evacuare a apelor uzate în reţelele <strong>de</strong> canalizare ale<strong>local</strong>ităţilor - N.T.P.A. 002/1997, <strong>de</strong>versarea apeloruzate, <strong>de</strong> la agenţii economici care nu sunt racordaţi lareţeaua <strong>de</strong> canalizare orăşenească şi dispun <strong>de</strong>bazine vidanjabile, se va face în baza unei comenziînaintate la Secţia Apă-Canal, iar <strong>de</strong>versarea se vaefectua doar la Sectorul Canal <strong>de</strong> pe str. Mierlei nr.12. Acestei cerinţe se vor conforma, în modobligatoriu, toate unităţile care dispun <strong>de</strong> vidanjor şi

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!