planul local de dezvoltare durabilă a municipiului oradea

1ORADEAPRIMĂRIA MUNICIPIULUIORADEAAGENDA LOCALÃ 21 –PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃA MUNICIPIULUI ORADEAORA DEA2002

2MUNICIPIULProiect PNUD ROM 98/012Copyright © 2002 Primăria Municipiului Oradea, RomâniaPiaţa Unirii nr. 1, 3700 OradeaTel. +402 59 210 109Fax. +402 59 437 544E-mail: agenda21@oradea.ro© 2002 Centrul Naţional pentru Dezvoltare DurabilăStr. Alexandru Philippide nr. 15, Sector 2, BucureştiTel. +4021 201 1410Fax. +4021 201 1402E-mail: sdnp@sdnp.roOpiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al PNUD.Document apărut cu sprijinul financiar al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, Programul Capacitatea 21 şial Agenţiei Canadiene pentru Dezvoltare Internaţională.Expertiză tehnica acordată de Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă - România şi Institutul Internaţional pentruDezvoltare Durabilă - Canada.Mulţumiri speciale aduse organizaţiei Earth Council - Costa Rica pentru sprijinul tehnic acordat în derulareaproiectului Agenda Locală 21.Grafică şi tipar: EXCLUS srl.

3ORADEAComitetul Local de Coordonare (CLC)Petru Filip, primar – PreşedinteLucia Surdu – Consiliul Judeţean Bihor;Augustin Dudaş – Inspectoratul de Protecţia Mediului;Mitruţ Tentiş – Directia Apelor Crişuri Oradea;Ştefan Stoicea – SC Proiect Bihor SA;Constantin Tomulescu – RA Apaterm Oradea;Emil Incze – Centrul Român pentru Comerţ Exterior;Dacian Coita – Banca ABN AMRO România, Sucursala Oradea;Lorena Stoica – Fundaţia Carpatica – Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice;Ferencz István – Fundaţia Ecclesia Mater;Mioriţa Săteanu – Uniunea Femeilor;Atanasie Dalea – Facultatea de Protecţia Mediului;Adrian Hatos – Universitatea Oradea;Daniel Francisc – Centrala Termoelectrică 1;Rodica Hârcă – Muzeul Ţării Crişurilor.Biroul Agendei Locale 21 OradeaAnnamaria SavaIoana LazărConsultanţă din partea Centrului Naţional de Dezvoltare Durabilă - CNDD:Călin Georgescu – Director de proiectGeorge Romanca – Coordonator Local pentru oraşele pilot Giurgiu, Baia Mare, Târgu Mureş, Ploieştişi Miercurea CiucRadu Vădineanu – Coordonator Local pentru oraşele pilot Iaşi, Oradea, Râmnicu Vâlcea şi GalaţiValentin Ionescu – Coordonator Strategie – PlanificareDan Apostol – Consultant editorial, publicistic şi enciclopedicTania Mihu – Consultant SDNP, Coordonator Programe-ProiecteCarmen Năstase – Coordonator financiarAdrian Voinea – Specialist ITCoordonatori din partea PNUD - România:Peter Newton – Reprezentant rezident adj.Geneve Mantri – Ofiţer de presă

4MUNICIPIULConsultanţă internaţională:Peter Hardi – IISD (Institutul Internaţional de Dezvoltare Durabilă)Grupul de lucru nr. 1 – MEDIUCoordonator: Dan Mircea – Inspectoratul de Protecţia Mediului;Horia Jarca – Prefectura jud Bihor;Ioan Olah – RA Apaterm Oradea;Claudiu Oros – Direcţia Apelor Crişuri Oradea;George Togor – Centrul Regional pentru Supraveghere Ecologică;Veronica Gitye – SC Envirotech SRL.Grupul de lucru nr. 2 –ECONOMICCoordonator: Theodor Petroni – Consiliul Judeţean Bihor;Anamaria Jurcuţ – Camera de Comerţ şi Industrie;Florian Pantea – Federaţia Patronilor Bihor;Dana Paşc – Direcţia Judeţeană de Statistică;Claudiu Gligor – Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România;Viorel Lascu – Centrul Regional de Supraveghere Ecologică;Vajda Attila – AIESEC.Grupul de lucru nr. 3 – SOCIALCoordonator: Laurenţiu Lazăr - Fundaţia Sfinţii Trei Ierarhi;Zoia Bitea – Direcţia de Sănătate Publică;Ilie Linţu – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă;Carmen Chira – Inspectoratul Şcolar al judeţului Bihor;Claudia Oşvat – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie.

5ORADEACUPRI NSCuvânt înainte adresat de ReprezentantulRezident al Programului NaţiunilorUnite pentru Dezvoltare în România.......... 7Cuvânt înainte adresat de PrimarulMunicipiului Oradea.................................. 9Despre proiect............................................... 10ORADEA – REPERE ISTORICE...................... 11I. STRATEGIA DE DEZVOLTAREDURABILÃ ............................................ 15I.1 EVALUARE.............................................................................15I.1 .1 Capitalul natural .................................................................15I.1.1.1 Aşez area geografică şi relieful ...........................................15I.1.1.2 Clima ......................................................................................15I.1.1.3 R elaţii în teritoriu...................................................................15I.1. 1.4 R esursele primare şi sec undare ........................................16I.1.1.5 C alitatea factorilor de mediu...............................................16I.1.1.6. Ges tionarea deşeurilor .......................................................21I.1 .2 Capitalul antropic ...............................................................22I.1.2.1 Energia...................................................................................22I.1.2.2. Agricultura şi s ecuritat ea aliment ară................................23I.1.2.3 Industria .................................................................................24I.1.2.4 C onstrucţiile...........................................................................25I.1.2.5. Trans porturile.......................................................................25I.1.2.6. Turismul ................................................................................26I.1.2.7 Evoluţia s ectorul ui privat în economie ..............................27I.1. 2.9 Echipare urbană ...................................................................28I.1 .3 Capitalul social ...................................................................29I.1.3.1 Structura şi dinamica populaţiei .........................................29I.1.3.2 Sănăt atea publică ................................................................30I.1.3.3. Educaţia formal ă şi informală............................................32I.1. 3.4. Orient area, f ormarea profesi onală şi angajarea înmuncă...................................................................................33I.1.3.5. Şomajul .................................................................................34I.1.3.6. Cultură şi artă, spiritualitate şi religie...............................34I.1.3.7. Sport şi agrement................................................................36I.1.3.8. Protecţia copilul ui ................................................................37I.1.3.9. Tineretul ................................................................................38I.1.3.10. Situaţia femeilor.................................................................38I.1.3.11. Situaţia vârstnicilor............................................................39I.1.3.12. Persoane cu disabilităţ i ....................................................39I.1.3.13. Convieţuirea etniilor ..........................................................39I.1.3.14. Societatea ci vilă ................................................................40I.1. 3.15. Ordi nea publică şi siguranţa cetăţ eanului .....................401.2 OBIECTIVE, PRINCIPII, LEGISLAÞIE........................41I.2.1 Consideraþii generale .......................................................41I.2.2 Obiectivele generale.........................................................411.2.3 Principii.................................................................................421.2.4 Legislaþie .............................................................................44I.2 .5 Obiective specifice............................................................47I.2. 5.1 D ez volt area i nfrastruct urii de baz ă....................................47I.2.5.2 Protecţia mediului (ec osistemul ui urban) .........................48I.2. 5.3 R egener are urbană..............................................................49I.2.5.4. Economia..............................................................................50I.2.5.5. Reducerea săr ăciei .............................................................51I.2.5.6 Responsabilitatea faţă de persoanel edefavorizate.........................................................................53I.2.5.7 C onvieţuirea etniilor .............................................................54I.2.5.8. Cultura şi arta.......................................................................54I.2.5.9 Sport şi agrement:................................................................54II. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE PENTRUDEZVOLTARE DURABILÃ.....................56II.1 CONSIDERAÞII GENERALE..........................................56II.2 PRINCIPII ªI CONDIÞII.....................................................56II.3 OBIECTIVE GENERALE..................................................57II.4 BUGETUL LOCAL pe anii 1999, 2000, 2001ºi 2002; Propuneri pentru anul 2003................57II.5 MÃSURI DE ÎNTÃRIRE A CAPACITÃÞIIINSTITUÞIONALE........................................................58II.6 STRUCTURI INSTITUÞIONALE DEMONITORIZARE ªI EVALUARE...........................60III. PROIECTE PRIORITARE PENTRUPERIOADA 2002-2012 ...........................66III.1 FIªE PROIECTE.................................................................66III.1.1 Regenerare urbanã ........................................................66III.1.2. Dezvoltarea infrastructurii de bazã ºiprotecþia mediului ..........................................................68III.1.3 Reducerea sãrãciei (dezvoltare socialã)................79III.2. OBIECTIVE SPECIFICE ªI PROIECTEIDENTIFICATE...............................................................84III.2.1 Infrastructura de bazã ºi pro tecþia mediului ..........84III.2.2 Economic ...........................................................................86III.2.3 Social ...................................................................................88III.2.4 Regenerare urbanã ........................................................91III.3 Bilanþul contabil 1999 – 2002......................................92III.4 LISTA PROIECTELOR REALIZATE ªI ÎNCURS DE REALIZARE, CU FINANÞAREEXTERNÃ ªI DE LA BUGET...................................93

6MUNICIPIUL

7ORADEACuvânt înainteadresat de Reprezentantul Rezidental Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în RomâniaAgenda Locală 21 (AL21) a fost elaborată şi adoptată la Summitul Mondial de la Rio de Janeiro în 1992, cainstrument de promovare a dezvoltării durabile. AL21 promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil întrecreşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului.Conceptul dezvoltării durabile determină o reevaluare permanentă a legăturil or dintre om şi natură şi pledează pentrusolidaritatea între generaţii ca singura opţiune viabilă pentru dezvoltarea pe termen lung.Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare din România promovează activ dezvoltarea durabilă prin asistenţaacordată în cadrul proiectului său de “Construire a capacităţilor locale de implementare a Agendei Locale 21 înRomânia”. Proiectul este actualmente implementat în nouă oraşe-pilot, sub coordonarea Centrului Naţional pentruDezvoltare Durabilă.Procesul participativ de elaborare a fost unic, stimulând energia cetăţenilor, a sectorului privat, a mediului academic, aONG-urilor şi a autorităţilor locale. Toţi aceştia s-au ridicat la înălţimea aşteptărilor, iar eforturile lor colective au datnaştere prezentului document. Acest raport îşi are rădăcinile în necesi tăţile şi ideile locale, devenind un testament aleforturilor, energiei şi entuziasmului lor. Fie prin furnizarea de informaţii, fie prin acordarea de asistenţă tehnică, fieprin participarea directă, întreaga comunitate a avut o contribuţie enormă la succesul acestuia.Rezultatul este o strategie coerentă, cu un plan concret de acţiune şi de implementare. Ambele oferă o garanţiepractică a faptului că proiectul poate răspunde necesităţilor comunităţii şi că reprezintă o contribuţie importantă ladezvoltarea durabilă în România. Felicit şi mulţumesc tuturor celor care au contribuit la succesul său.Soknan Han JungReprezentant RezidentProgramul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare

8MUNICIPIUL

9ORADEACuvânt înainteadresat de Primarul Municipiului OradeaOradea şi-a definit personalitatea ca oraş pe otraiectorie istorică în a cărei coordonate se regăsescdimensiunea autohtonă şi europeană deopotrivă, unclimat spiritual marcat de confluenţa dintre valorilecivilizaţiei Occidentului şi Orientului.Istoria trecută, dar şi cea recentă, ne demonstreazăconstanta deschidere a locuitorilor săi spre culti vareaunei atmosfere în care, indiferent de etnie, de religie,să-şi poată construi un destin demn în România deastăzi.Având o activitate economică diversă, o bogatăexprimare culturală, un potenţial turistic atrăgător,Oradea priveşte cu încredere atât prezentul, cât şiviitorul. Existenţa proiectului Agenda Locală 21Oradea este un important semnal al dorinţeimunicipiului Oradea, şi practic al României, de a seapropia cât mai mult de structurile internaţionale, elpermiţând dimensionarea dezvoltării pe termen mediuşi lung a oraşului şi a ţării noastre.Înţelegem că ideea de dezvoltare durabilă ne va ajutasă ne fundamentăm standardul de viaţă pecapacitatea de suport a naturii. Căutăm să realizămjustiţia social ă, economii durabile şi durabilitateamediului. Totodată, recunoaştem că durabilitatea nueste o viziune şi nici o stare imuabilă, ci un procescreator, de căutare a echilibrului local, care se extindeîn toate domeniile de decizie locală.Doresc să mulţumesc tuturor orădenilor care aucontribuit într-un fel sau altul la elaborarea Planuluide Dezvoltare Durabilă al municipiului. Deasemenea, Centrului Naţional pentru DezvoltareDurabilă şi Institutului Internaţional pentru DezvoltareDurabilă pentru sprijinul constant acordat şi pentrupermanenta coordonare în realizarea documentului şia programului Agenda Locală 21.Sunt încrezător ca Oradea va deveni în curând unexemplu de succes pentru dezvoltarea durabilă înRomânia. Faptele locuitorilor săi vor confirma cusi guranţă aceste speranţe.Petru FilipPrimar

11ORADEAORADEA – REPERE ISTORICEPoartă de intrare în spaţiul românesc şi, în acelaşitimp, în Europa centrală, Oradea a reprezentat mereuo punte de legătură cu sud-estul continentului, o zonăde interferenţe cultural-spirituale. Cosmopolit caînfăţişare arhitectonică în perioada modernă, plurietnicşi pluriconfesional încă din cele mai depărtate veacuriale Evului Mediu, Oradea şi-a creat o individualitatedistinctă abia cu începere de la sfârşitul secolului alXVIII-lea, atunci când, vrând-nevrând, fruntaşii urbeiau trebuit să accepte realitatea plurietnicităţii.Oradea nu poate fi considerat un oraş de tipul clasic alsurorilor sale din Ardeal cum ar fi Braşovul, Sibiul,Sighişoara sau Bi stri ţa. Oradea nu s-a născut oraş, nua fost întemeiat ci a devenit ca atare pe parcursulsecolelor, transformându-se dintr-un anumit număr deaşezări mici ce gravitau în jurul cetăţii, într-oaglomerare de tip urban care s-a constituit ca oraşabia la 1860.Oraşul Oradea a fost de atunci reşedinţa Bihorului,fiind aşezat pe cele două maluri ale Crişului Repedecare împarte judeţul în aproximativ două jumătăţiegale.Prima atestare documentară a Oradiei datează din1113, când este menţionat un episcop: SixtusVaradiensis, cu sediul aici. În 1204, aflăm dintr-oscrisoare papală că pe acest teritoriu existau şimănăstiri de rit grecesc subordonate unei episcopiiproprii. Tradiţia maghiară a atribuit regelui Ungariei,Ladislau I (1077-1095), întemeierea oraşului. Înrealitate, el a ridicat aici doar o mănăstire, apoi lacâţiva ani după moarte, osemintele sale au fost aduseşi depuse în catedrala din mănăsti rea devenită cetate.Descoperirile arheologice au scos la iveală urmeleunor aşezări cu cerami că românească şi românoslavă, anterioare întemeierii mănăstirii. Dupăsanctificarea regelui (1192), papalitatea a acordatdrept de pelerinaj credincioşilor catolici la mormântullui Ladislau, ceea ce a făcut ca în jurul mănăstiriifortificate să se dezvolte de-a lungul timpului, maimulte aşezări di sti ncte, care vor deveni cu timpulcartiere ale oraşului.În 1241, marea invazie tătaro-mongolă a di strusîntreaga zonă, inclusiv mănăsti rea, care deveni se şisediul unei Episcopii Catolice. Distrugerile suntdescrise de canonicul orădean Ruggero di Puglia,originar din Italia (Rogerius), în lucrarea sa intitulatăCarmen miserabile (Cântec de jale).Încă înainte de 1241 au început să se aşeze în jurulcetăţii colonişti valoni şi italieni care au dat numespecifice unor viitoare cartiere: Veneţia (Velenţa deazi), Olosig (Villa Latinorum, cartierul latinilor), Padua,Bologna etc.O înflorire deosebită cunosc oraşul şi mănăsti rea, înveacul al XV-lea când, datorită legăturilor Episcopieicatolice cu Italia, au pătruns aici influenţeleUmanismului şi Renaşterii din această zonă aEuropei. Este perioada când umaniştii italieni au numitOradea “Civitas Felix”, un oraş fericit prin strălucireaconstrucţiilor sale, prin locurile feerice unde eraaşezat. Un reprezentant de frunte al Renaşterii dinEuropa centrală a fost episcopul catolic Ioan Vitez deZredna, confidentul lui Iancu de Hunedoara şi dascăluldin tinereţe al lui Matei Corvin. A fost prietenul luiEnea Silvio Piccolomini, ajuns papă sub numele dePius II, cel ce a fixat în conştiinţa Europei occidentaledin vremea sa, latinitatea românilor. Ceva mai târziu,vestitul fizician al universităţii din Viena, GeorgPeuerbach (1423-1461) şi-a înălţat la Oradeaobservatorul său astronomic, punând aici meridianulzero şi calculând de aici eclipsele solare şi lunare învestitele sale Tabula varadiensis (Tabelele orădene).Pe lângă oameni de litere vestiţi, au venit aici şiconstructori care, începând din a doua jumătate asecolului al XVI-lea, au ridicat în jurul vechii mănăsti rio puternică cetate bastionară, vi zi bilă încă. CetateaOradea, în felul în care se prezintă azi, a fost înalţatăîntre anii 1570-1618 de arhitecţii italieni GiovanAndrea Gromo, Domenico Ridolfini da Camerino,Ottavio Baldigara, Simone Genga, rămînînd cea maibine păstrată cetate în stilul Renaşterii italiene dinEuropa centrală.Din 1557, când Reforma lutherană a triumfat întremaghiarii din Bihor, Episcopia catolică a fostdesfiinţată, osemintele regelui sanctificat risipite,pământurile şi avuţiile Bi seri cii catolice împărţite întrenobilii laici protestanţi. Cetatea Oradea devine “cetatede margine” (de frontieră) a Principatului Transilvaniei,menită să oprească incursiunile turcilor din Paşalâculotoman de la Buda, ale cărui teritorii se întindeauaproximativ până la actuala frontieră româno-ungară.După un prim atac eşuat în 1474, turcii reuşesc săcucerească cetatea în 1660 după un asediu de 45 de

12MUNICIPIULzile, timp în care 850 de cetăţeni ai oraşului au făcutfaţă cu eroism unei oştiri de 40.000 de otomani.Cetatea a mai fost asediată de turci în 1598, daratunci ea a fost salvată de austrieci care au trimis îninterior o puternică garnizoană şi de Mihai Viteazul,domnul Ţării Româneşti, prin persoana lui Aga Leca înfruntea unui detaşament de 1500 de călăreţi. În drumspre Viena, marele domn poposeşte în oraş în zilelede 11-12 decembrie 1600.Între 1660-1692 Oradea este reşedinţă de paşalâcotoman. Este perioada “oraşului deschis”, când aicis-au putut stabili şi românii care, din motiveconfesionale, n-au putut s-o facă până atunci şi carelocuiau în satele din jurul oraşului. În timpul turcilor,Oradea cunoaşte o deosebită prosperitate comercială.Erau vesti te târgurile care se ţineau aici în prima lunădupă “sărbătoarea ouălor roşii ale ghiaurilor” şi la careparticipau negustori din Europa centrală dar şi dinOrient, din Siria, Yemen, Anatolia şi care ţinea 40 dezile. În 1692, Oradea este ocupată de armatahabsburgică (5 iunie), “jugul de lemn” otoman fiindînlocuit cu “jugul de fier” austriac, după cum seexprima foarte plastic un contemporan. Se reconstituieEpiscopia catolică de Oradea care îşi redobândeştebunurile avute înainte de 1557, dar majoritateazdrobitoare a populaţiei de limbă maghiară rămâneprotestantă. Pentru a-i atrage pe români la catolicismse înfiinţează Episcopia greco-catolică din Oradea(1748), pe lângă care se formează, cu timpul, ogeneraţie de intelectuali ce vor milita pentru drepturileromânilor din oraş. Bi seri ca ortodoxă, deşi avea subaripa ei în Bihor şi la Oradea mai bine de trei sferturidin populaţia românească, nu avea episcopie înOradea, fiind afiliată celei din Arad. În oraş funcţionaun Consistoriu cu sediul în Velenţa, unde se pare căromânii ortodocşi aveau o catedrală episcopală încădin veacul al XVI-lea. În 1784, după îndelungiintervenţii, cu încuviinţarea împăratului Iosif al II-lea seconstruieşte Bi seri ca ortodoxă (“cu lună”), din centrulOraşului Nou.Începând din 1786, românii, ungurii, germanii, compunîn proporţii egale conducerea oraşului. În 1791-1792se redactează la Oradea vestitul Supplex LibellusValahorum, petiţia pentru drepturi a românilortransilvăneni, pornită din mediul Academiei de dreptînfiinţată aici în 1780, petiţia fiind finalizată apoi laCurtea Episcopiei greco-catolice. Reprezentanţii ŞcoliiArdelene (secolul XVIII-XIX) au petrecut mai multăvreme la Oradea (mai ales eruditul Gheorghe Şincai,autorul vestitei lucrări Hronica Românilor). În 1752începe construirea impunătoarei catedrale catolice dinOlosig, iar 10 ani mai târziu se pun temeliile Palatuluiepiscopal în stil baroc de alături, cea mai mare clădirede acest gen de pe teritoriul României. În 1799 seintroduce iluminatul străzilor cu felinare.Din 1784, evreii primesc dreptul de a se aşeza încartierul Subcetate, ceea ce va impulsionadezvoltarea industriei şi, mai ales, a comerţului.Revoluţia de la 1848 n-a afectat prea mult oraşul. În1849, trupele ţariste au staţionat în Oradea, înainte şidupă înfrângerea definitivă a revoluţiei ungare. În1860 are loc unificarea părţilor componente aleoraşului şi, de acum, urbea va purta numele deOradea–Mare (Grosswardein, Nagyvárad).Instaurarea dualismului austro-ungar (1867) a înăspri traporturile interetnice pe teritoriul imperiului, pejumătatea sa de răsărit instalându-se o administraţieungară restricti vă la adresa naţionalităţilor (români,slovaci, germani). Numărul românilor din oraş începesă scadă. Cu toate acestea, din 1881, la Oradea semută Revista Familia, scoasă sub îngrijirea lui IosifVulcan cu începere din 1865 la Budapesta şi în care adebutat Mihai Eminescu.Se construiesc numeroase întreprinderi, la începutmici ateliere (prelucrarea fierului şi metalelor, confecţii,industrie alimentară), cu până la 5 muncitori apoi, întimp, numărul atelierelor scade, crescând în schimbcel al întreprinderilor mari cu un număr mai mare deangajaţi. Cu privire la repartizarea forţei de muncă înindustria şi comerţul orădean se constată oconcentrare a ei mai ales în câteva ramuri de bază.Până la primul război mondial, pe primul loc a fost şi arămas tot timpul industria alimentară (fabrici de spirt,mori), urmată de cea a confecţiilor şi construcţiilor. Pela 1900 în Oradea funcţionau nu mai puţin de 24tipografii, iar în domeniul hoteluri-restaurante existau123 unităţi de servire a publicului larg.Între 1899 şi 1900 se ridică Teatrul după planurileunor arhitecţi vienezi, apoi, rând pe rând, Primăria(1895-1902), “Palatul Vulturul Negru”, capodoperă aarhitecturii secesioniste (1908), palatele Apollo,Ullman, reşedinţa episcopiei greco-catolice (1906).Din 1870, cu ajutorul unei companii engleze s-aintrodus iluminatul cu gaz aerian, iar apoi, din 1903, ela fost înlocuit cu cel electric. Apar primele linii detramvai, în 1906. Urbanistic, Oradea îşi dobândeştespecificul de oraş occidental între 1895 şi 1915.Primul război mondial aduce o perioadă deausteritate, dar intrarea României alături de Antantă

13ORADEA(1916), reînvie speranţa reîntregirii naţionale. Seintensifică activitatea politică a intelectualităţii orădeneîn frunte cu vicarul episcopal ortodox, viitorul episcopRoman Ciorogariu. La 12 octombrie 1918, în casaavocatului dr. Aurel Lazăr, preşedintele PartiduluiNaţional Român se redactează Declaraţia deIndependenţă a românilor din Banat, Crişana şiMaramureş care, câteva zile mai târziu, a fost citită înParlamentul din Budapesta de către Alexandru VaidaVoievod. După Marea Adunare Naţională de la AlbaIulia (1 decembrie 1918) la care au participat, fie cadelegaţi oficiali, fie ca aderenţi entuziaşti şi numeroşiorădeni, Oradea rămâne pe teritoriul controlat dearmata ungară. Represiunile împotriva românilor fiindla ordinea zilei, mai ales în timpul dictaturii bolşevice alui Bela Kun (în Oradea, perioada martie-aprilie 1919),si tuaţia oraşului ajunge critică. La 20 aprilie, la cerereainsi stentă a noilor autorităţi ungare orădene, impuse înfruntea oraşului după “contrarevoluţia albă”antibolşevică, armata română condusă de generalulTraian Moşoiu, care părăsise linia Zam - Ciucea -Sighet, a intrat triumfal în oraş.După Marea Unire din 1918, Oradea şi-a păstratspecificitatea, tenta rafinat occidentală. Beneficiind deintelectuali de valoare şi, mai ales, de acţiune, formaţila Bucureşti, Viena sau Budapesta, oraşul a rămasstrălucitor prin viaţa sa socială, economică,intelectuală. Mai trăia generaţia care a creat băncile şimarile întreprinderi sau, cel puţin, cea care preluasede la aceasta experienţa şi care a găsit în perioadainterbelică posibilităţi neîngrădite de dezvoltare. Estemomentul de vârf al afirmării spiritualităţii româneşti şimaghiare, manifestat prin marele număr alpublicaţiilor. Deschiderea spre pieţele Europei centraleşi a celei sud-estice a potenţialului economic orădeaneste tot mai evidentă. Predomină industria alimentară,unde cel mai mare număr al întreprinderilor (17) eraucu profil de producere a alcoolului. Una din cele maivestite întreprinderi orădene în părţile de vest ale ţăriia fost fabrica de bere Dreher-Haggenmacher S.A.Funcţionau un număr de 46 de bănci , case deeconomii şi cooperative de credit. În domeniul socialse remarcă o creştere a avuţiei unui număr tot mai micde familii în detrimentul sărăcirii marii majorităţi apopulaţiei, mai ales în perioada crizei economice de lasfârşitul deceniului al treilea al secolului trecut.Cultura orădeană cunoaşte o relansare prin activitateaunor publicişti, scriitori şi poeţi grupaţi în jurulrevistelor “Familia” şi “Cele Trei Crişuri”. Presa politicăşi cea culturală, română şi maghiară numără peste 30de titluri.Izbucnirea celui de-al doilea război mondial aduce cusine, în 1940, Dictatul de la Viena, când aproapejumătate din teritoriul judeţului Bihor, împreună cuOradea este cedat Ungariei horthyste. Începepersecutarea românilor. Intelectualitatea română esteexpulzată din oraş şi trimisă în vagoane de marfă, peteritoriul românesc (la Arad), apoi, în 1944, evreii suntdeportaţi în lagăre de concentrare de către nazişti şihortyşti; marea majoritate nu se vor mai întoarceniciodată. A fost desfiinţată Episcopia Ortodoxă aOradiei, iar Academia de Teologie Ortodoxă a fostnevoită să se mute la Arad.În 12 octombrie 1944, armatele române şi celesovietice eliberează oraşul, instaurându-se oadministraţie sovieti că de circa un an. Oradea sereface greu după distrugerile războiului.Începând cu 1948, concentrarea întregii activităţieconomice în mâna statului, duce la un început deavânt al vieţii industriale, în detrimentul celei bancare,comerciale. Apar întreprinderi mari (“Solidaritatea”,”Sinteza”, ”Alumina”) care necesită forţă de muncă.Populaţia oraşului se dublează, apoi se triplează înnumai 2-3 decenii. Dacă în 1948 populaţia oraşului secifra la 44.926 locuitori, acest număr a crescut în 1973la 75.958, în 1977 la 170.531 locuitori iar în 1989, la229.823. Apar noi cartiere de locuinţe (Rogerius,Nufărul, Dimitrie Cantemir, Ioşia Nord). Reţeauastradală era învechită, lipsea o centură de ocolire aoraşului ceea ce determina o aglomerare atransportului intern cu cel greu, pe străzilemunicipiului. Se dovedea mic şi numărul poduri lorpeste Criş. Forţa de muncă este deosebit de căutatăastfel că, încă din perioada interbelică nu se mai ţinecont de etnie la stabilirea în oraş. Oradea absoarbedin mediul rural, copleşitor românesc, al Bihorului, totmai mulţi muncitori care echilibrează raportul etnic allocuitorilor.În domeniul culturii şi artei, după cel de-al doilearăzboi mondial au luat fiinţă câteva instituţii noi,reprezentative pentru viaţa spirituală a oraşului, uneledintre ele fiind continuitatea în timp a altora mai vechi.În 1946 funcţionau la Oradea, Şcoala de Belle Arte şiConservatorul de Muzică şi Dicţiune, sub patronajulPrimăriei. Din contopirea acestora a luat fiinţă, în1954, Şcoala Populară de Artă. Bibliotecaorăşenească, înfiinţată încă în 1911, devine, din 1950,bibliotecă regională, desfiinţându-se taxele deînscriere şi împrumut. Din 1951 ea s-a mutat în fosta

14MUNICIPIULreşedinţă a Episcopiei greco-catolice. Din 1974,biblioteca a devenit judeţeană, iar din 19 noiembrie1991 a primit numele marelui istoric iluminist,Gheorghe Şincai.O veche activitate a desfăşurat-o muzeul oraşului,căruia la sfârşitul secolului al XIX-lea i s-a construit oclădire specială. Din 1947 muzeul a devenit instituţiede stat, prin îmbogăţirea permanentă a patrimoniuluisău dovedindu-se, în curând, neîncăpător pentruadăpostirea fondurilor sale. În 1955 a luat fiinţăMuzeul memorial Ady Endre iar în 1964, Muzeulmemorial Iosif Vulcan. La 17 ianuarie 1971 s-adeschi s Muzeul Ţării Cri şurilor în clădirea Palatuluibaroc construit în secolul al XVIII-lea şi restaurat cumultă cheltuială de către statul român.Viaţa teatrală, cu tradiţie în oraş, s-a reluat în 1945prin reînceperea activităţii Teatrului Maghiar. În aprilie1946 se deschide Teatrul de Vest, dar abia înnoiembrie 1955 s-a înfiinţat la Oradea secţia română aTeatrului de Stat. Din 1949 la Oradea funcţiona şiTeatrul de Stat de păpuşi, cu două secţii, română şimaghiară. Din 1945 îşi reia activitatea Filarmonicaînfiinţată în 1923, care în 1973 îşi dobândeşte statutulde instituţie de stat şi, astfel, garanţia asigurării uneiactivităţi permanente. Cu începere din 1948 seorganizează Fondul Plastic, un număr important deartişti plastici de valoare fiind apoi primiţi în UniuneaArtiştilor Plastici din România. Mişcarea artisticăprofesionistă a fost dublată în toţi anii puteriicomuniste de o foarte încurajată mişcare de artă aamatorilor. Finanţarea ei era mai puţin costisitoare şiartiştii aparţinând acestei mişcări erau mai puţinpretenţioşi ca posibilităţi de exprimare liberă faţă decei profesionişti. Prin anii '80 se exprima tot mai multdorinţa puterii politice de a transforma cultura şi arta îngeneral într-un produs al “maselor de oameni aimuncii” destinat acestora. Din 1965 reapare revista“Familia” si se înfiinţează Institutul Pedagogic care,după câteva decenii, îşi restrânge tot mai multactivitatea.După 1974, viaţa soci ală şi culturală a oraşului, sub unriguros control ideologic, cunoaşte o deosebităausteritate. Predomină o apatie generală. Nivelul detrai este în continuă scădere, în timp ce politica deridicare de noi şi noi obiective industriale continuă.Centrul păstrează pentru posteritate forma saarhitectonică tradiţională. O parte din el este însădemolat pentru construirea “centrului civic”, pentrucrearea unor artere largi de circulaţie. Unei asemeneapopulaţii trebuia să i se asigure condiţiile de viaţăurbană la standarde cât de cât decente. În 1960primele apartamente sunt racordate la puncteletermice create, apoi s-a construit întreprinderea“Electrocentrale” pentru a se asigura generalizareaacestui sistem de încălzire. Alimentarea cu apăpotabilă este îmbunătăţită prin adăugarea în 1964 aîncă unei captări pe lângă cele existente, din albiaCrişului Repede. Din 1968 Staţia de epurare a fostmări tă prin adăugarea la cele două, din 1912, a uneitrepte noi. Parcul de tramvaie, autobuze estemodernizat până în 1979 când, printr-un decret,numărul mijloacelor de transport în comun de toatecategoriile a fost redus la jumătate, în perioada încând populaţia oraşului a crescut de două ori.După 1980 criza energetică provocată de marileîntreprinderi energofage determină supunerea oraşuluila permanente restricţii la curent electric, apă,încălzire. Noaptea, străzile sunt scufundate în beznă.Totuşi, în raport cu alte oraşe ale ţării, Oradea îşimenţine un nivel de trai ceva mai ridicat, datorităbogăţiei materiale a unor mici producători privaţi, aposibilităţilor de mic trafic cu produse alimentareaduse din Ungaria.22 decembrie 1989 aduce cu sine căderea regimuluicomunist în România. Din primele zile aleevenimentelor fierbinţi ce zguduiau ţara, schimbările înadministraţia oraşului s-au făcut, după multe decenii,din nou în mod liber, democratic.În noua situaţie politică, Oradea îşi redescoperă înplan cultural şi economic vocaţia europeană, îşirecapătă rolul de oraş aflat la răscruce de drumuri –poarta spre vest a României şi a vestului spre sudestulEuropei, şi în continuare spre Orient -, care îiconferă o poziţie privilegiată pentru prezent şi, maiales, pentru viitor. Convulsiile politice, economice,sociale etnice şi religioase din România ultimilor 10ani au afectat şi Oradea, care însă s-a dovedit a fi încele din urmă o urbe înţeleaptă, unde şi-au găsi tdreptul firesc la exprimare toate etniile. S-a dezvoltatsectorul privat, generator de bunăstare, problemelesociale s-au dovedit a fi mult mai puţine faţă de alteoraşe ale României, dar existente totuşi. Emulaţiaculturală şi-a recăpătat din nou consistenţa de altădată, iar cultele religioase şi-au asumat tot mai multdorinţa de a consacra un climat de bună înţelegere,deschis spre dialog.Oradea începutului de mileniu III este un oraş care stăsub semnul dorinţei societăţii civile să îşi trăiască cudemnitate prezentul dar şi viitorul.

15ORADEAI. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILÃI.1 EVALUAREPartea de nord şi nord-est se află într-o zonăcolinară cu altitudine cuprinsă între 140 şi 283 m.I.1.1 Capitalul naturalI.1.1.1 Aşezarea geografică şi reliefulMunicipiul Oradea se situează din punct de vederegeomorphologic în depresiunea cu acelaşi nume,încadrată la nord de munţii Plopiş, iar la sud demunţii Pădurea Craiului. Aceste unităţi montaneaparţin munţilor Apuseni de Nord.În spaţiul depresionar, la nord sunt prezentedealurile Oradiei, iar la sud dealurile Tăşadului.La est se continuă culoarul depresionar al Vadului,prin care este asigurată legătura spre Cluj.La vest depresiunea este mărginită de Câmpiajoasă a Crişurilor.Oradea este traversată de la sud-est spre nord-vestde râul Crişul Repede.Cea mai mare parte a municipiului Oradea s-adezvoltat pe podul terasei de luncă şi terasei I depe ambele maluri ale Crişului Repede, cuprinseîntre altitudinile 110 m şi 146 m.I.1.1.2 ClimaZona în care se află municipiul Oradea secaracterizează printr-un climat temperatcontinental-moderat.Clima locală este determinatăde particularităţile reliefului, de mişcarea aerului înteritoriul aferent oraşului, sub influenţa circulaţieivestice care transportă mase de aer cu umiditateaşi temperatura specifică. Media lunii ianuarie sesituează între –2,0 şi +1,5 C, în timp ce în luna iulievalorile sunt de 20,0 – 21,5 C.Media anuală a precipitaţiilor este de 600 – 700mm. Vânturile se caracterizează în general prinviteze moderate – în jurul valorii de 2 m/s dispuseaproximativ uniform în toate direcţiile.I.1.1.3 Relaţii în teritoriuOradea este oraş de rang I, fiind definit ca uncentru de importanţă judeţeană cu funcţii, dotări şiechipări diversificate şi complexe. Este nucleulviitoarei Zone metropolitane Oradea, formată dincooperarea municipiului şi a celor 8 comuneînvecinate.

16MUNICIPIULAvând în vedere poziţia geografică a Oradiei, care îiconferă calitatea de oraş – poartă de intrare în ţară,evoluţia sa se va înscrie pe linia valorificării acesteicalităţi prin trei tipuri de opţiuni:- centru de decizie pentru agenţii economicice caută căi de intrare în regiune- platformă de dirijare a intereselor economiceale sectorului privat European către altezone din România- punct de tranzit dinspre şi către UniuneaEuropeană şi către Orientul Apropiat.I.1.1.4 Resursele primare şi secundareNecesarul de apă potabilă a municipiului Oradea esteasigurat din pânza de apă freatică şi parţial din apelede suprafaţă din râul Crişul Repede, prin intermediulcaptărilor existente pe ambele maluri ale acestuia.Oraşul dispune de un important potenţial energetic deape geotermale, având temperatura cuprinsă 70 –105 0 C.De asemenea, în zona estică şi nord-vestică suntresurse minerale de argilă, în fostele cariere caredeserveau fabricile de cărămidă.I.1.1.5 Calitatea factorilor de mediuMunicipiul Oradea intră în categoria aşezărilor urbanemedii ca dimensiune, populaţie şi, respectiv,complexitatea activităţilor economice. În plus,poziţionarea oraşului în proximitatea frontierei de vesta României îi conferă un statut aparte.Problematica mediului este considerată prioritară. Pebaza exigenţelor dezvoltării durabile şi având învedere satisfacerea nevoilor umane, individuale şisociale, s-a realizat următoarea analiză a factorilor demediu:Calitatea aeruluiPoluanţii emişi în atmosferă sunt supuşi fenomenuluide autopurificare: diluare, transformare chimică.Primăvara şi toamna predomină starea neutră astratifi cării aerului, iarna este caracteristicăstratifi carea stabilă, iar vara cea instabilă (înmomentele de stabilitate mişcările verticale suntfrânate, difuzia pe verticală a poluanţilor redusărezultând într-o intensă poluare a atmosferei).Surse de poluare:- Naturale (granule de polen, sporii –aerosoli); agenţi alergizanţi- Artificiale (activităţi antropice – urbanizare şiindustrializare)Principalele industrii poluatoare:- Energetică: Centralele termice CET I si CETII - principalii poluanţi – pulberi în suspensie(cenuşă zburătoare, cărbune nears, zgură),NO x , SO x , radicali aromatici;- Chimică: Societăţile Cemtrade, Sinteza,Pigmenţi, Chimprod - principalii poluanţi –pulberi în suspensi e, NO x , HCl, SO x , CO,NH 4 , metale grele, hidrocarburi;- Lemnului: existenţa mai multor fabrici demobilă - principalii poluanţi – rumeguş,vapori de apă, CO x ;- Alimentară: fabrici de zahăr, ulei - principaliipoluanţi – vapori de apă, CO 2 , acroleină ;- Materiale de construcţii: Întreprinderea deprefabricate, Fabrica de Cărămidă, Staţiilede betoane - principalii poluanţi – pulberi însuspensie;- Utilizarea autovehiculelor – traficul auto -principalii poluanţi – CO, NO x , hidrocarburi,aldehide, SO 2 ;- Poluare radioactivă – nu depăşeşte fondulnatural;- Halda de deşeuri menajere şi industriale -principalii poluanţi: metan, dioxid de carbon,acid sulfhidric, compuşi organici volatili.Efectele poluării:- Poluarea cu aerosoli şi gaze influenţeazănumărul nucleelor de condensare,conducând la creşterea frecvenţei ploilor în

17ORADEAregiunile urbane, iar modificareaconcentraţiei de aeroioni conduce laschimbarea electricităţii atmosferice,rezultând furtuni asociate cu grindină;- Prin reducerea vizibilităţii în centrelepopulate este tulburată calitateatransportului urban, îndeosebi dimineaţa şiseara; deasemenea apare fenomenul debriză urbană, care conduce la aglomerareaaerului poluant în partea centrală a oraşului;- Ploile acide sunt tot mai frecvente, (pH-ul lorcoboră sub 4,3 datorită reacţiei SO x si NO xrezultând H 2 SO 4 , respectiv HNO 3 ); vi teza deconversie a SO 2 în H 2 SO 4 fiind crescută,apare tot mai frecvent fenomenul ceţuriloracide prin acumularea poluanţilor SO 2 ,(acest fenomen conduce la dublarea vitezeide coroziune şi îmbatrânire a materialelor);- Temperaturi ridicate cauzate de concentraţiisporite ale gazelor de seră ( CO 2 , CH 4 , NO x ,freoni şi vapori de apă), precum şi smogulfotochimic, manifestat prin reducereavizibilităţii, iritarea căilor respiratorii,reducerea vi tezei de fotosinteză,îmbătrânirea cauciucurilor (fenomencaracteristic atmosferei poluate cuhidrocarburi şi NO x );- Traficul auto, specific marilor aglomeraţiiurbane, conduce pe lângă poluareaatmosferică şi la cea fonică;- Poluarea fonică este generată în principalde traficul greu din oraş care, în lipsa uneişosele de centură, se realizează prin centrulmunicipiului. Măsurătorile efectuate auînregistrat valori duble faţă de norma de 45db. Lipsa perdelei protectoare de arboriamplasată la marginea drumurilor conducede asemenea la creşterea poluării fonice.Monitorizarea poluării atmosferice:Calitatea factorilor de mediu în municipiul Oradea esteanalizată de către o serie de instituţii: Inspectoratul deProtecţia Mediului, Direcţia de Sanătate Publică, etc.Poluarea cu pulberi sedimentabile şi în suspensie estedeterminată în 3 puncte fixe, în Municipiul Oradea şi 4puncte în proximitatea oraşului.În general, nu sunt depăşite concentraţiile maximeadmise la majoritatea poluanţilor; din păcate aceastanu se datorează unor măsuri ferme de reducere apoluării ci, mai ales, restrângerii activităţii industrialedatorate recesiunii economice pe care întreaga ţară oparcurge.Cele mai afectate areale din Oradea în privinţa poluăriiatmosferi ce sunt zona de vest (industrial ă), zonacentrală şi, punctual, Calea Clujului, cartierele Nufărul,Ioşia, Episcopia Bihor.Calitatea apelor de suprafaţă şi subteraneResursele de apă ale municipiului sunt constituite dinape curgătoare de suprafaţă (cursuri cadastrate: râulCrişul Repede, pârâul Peţa, pârâul Adona, pârâulPasteur/Paris) şi ape subterane. Principala resursă deapă o constituie râul Crişul Repede.Din punct de vedere al îndiguirilor şi regularizărilor înscopul apărării împotriva inundaţiilor s-au executatlucrări complexe care fac parte din amenajareaCrişului Repede pe sectorul Aleşd - Fughiu. Înmunicipiul Oradea, râul Crişul Repede este regularizatpe toată lungimea, existând praguri de fund pe tottraseul, iar pe porţiunea C.F.R. Ioşia – Pod Decebalfiind executate diguri protejate cu dale din beton. Înaval de municipiu, râul este îndiguit până la graniţa cuUngaria pe malul drept pe o lungime de 23,5 km, iarpe malul stâng pe 11 km.Pâraiele necadastrate din nordul oraşului, respectiv,pârâul Sălbatic şi pârâul Soteteag se varsă în râulCrişul Repede. Pentru atenuarea debitelor suntrealizate acumulările Izvor (pârâul Sălbatic) şi Paleu.Pârâul Sălbatic, în zona municipiului, este parţialîntubat. În cursul anului 2001 s-a realizat regularizareapârâului Peţa pe cea mai mare parte a porţiuniiaferente municipiului.În conformitate cu Normativul privind condiţiile deevacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare alelocalităţilor - N.T.P.A. 002/1997, deversarea apeloruzate, de la agenţii economici care nu sunt racordaţi lareţeaua de canalizare orăşenească şi dispun debazine vidanjabile, se va face în baza unei comenziînaintate la Secţia Apă-Canal, iar deversarea se vaefectua doar la Sectorul Canal de pe str. Mierlei nr.12. Acestei cerinţe se vor conforma, în modobligatoriu, toate unităţile care dispun de vidanjor şi

18MUNICIPIULefectuează vidanjări de ape uzate la terţi, după cumurmează: S.C. RER Ecologic S.A. Oradea, S.C.Urbana S.A. Oradea, SNCFR-Divizia Patrimoniu Cluj,S.C. Intrans S.A. Oradea şi S.C. Transerv S.A.Oradea.Calitatea globală a apelor de suprafaţăDin analizele fizico-chimice, la nivelul anului 2000, aurezultat următoarele:1) Râul Crişul Repede: - Indicatorii regimului deoxigen şi ai gradului de mineralizare se încadrează încategoria I de calitate (conform STAS 4706/1988).Indicatorii toxici şi specifici se încadrează în categoriaa II-a de calitate, datorită fenolilor proveniţi din fondulnatural. Categoria generală a râului s-a stabilit, (avândîn vedere specificul zonei, indicatorii caracteristici şiimpactul surselor de ape uzate existente) ca fiindcategoria I de calitate, la fel ca şi în anul anterior.2) Pârâul Peţa: - Secţiunea aval Oradea pe pârâulPeţa se situează în afara categoriilor de calitate -degradat, determinant fiind indicatorul fosforanorganic; această stare de fapt se datorează surselorde poluare difuze.Din analizele biologice, la nivelul anului 2000, aurezultat următoarele:1) Râul Crişul Repede: - În secţiunea amonte deOradea, din analiza saprobiologică, rezultă un grad decurăţenie mediu anual de 77 %, valoare ce încadreazărâul în limitele zonei β - mezosaprobe, arătândcalitatea bună a apei, în amonte de alimentarea cuapă potabilă a municipiului Oradea. Din analizelebiologice, rezultă că secţiunea Cheresig (frontieră) seîncadrează în limitele zonei β - mezosaprobă cu ungrad de curăţenie, având valoare medie anuală de75 %.2) Pârâul Peţa: - Conform analizelor biologice, lani velul secţiunii alese aval de Oradea, rezultă un gradde curăţenie, având valoare medie anuală de 52 %, ceîncadrează secţiunea în zona β - α - mezosaprobă.Calitatea slabă din punct de vedere biologic a pârâuluiPeţa, aval de Oradea se datorează evacuărilor de apeuzate provenite din canalizările menajere alemunicipiului.Calitatea globală a apelor subteraneDin analizele fizico-chimice, la nivelul anului 2000, aurezultat următoarele:Sector mal stâng - Crişul Repede, aval Oradea: -Acest sector cuprinde forajele P2, P4 în cadrul S.C.Suinprod S.A. Palota, unitate care deşi nu maifuncţionează este principalul factor de poluare dinacest perimetru, datorită iazurilor biologice existente.Se constată depăşiri la: amoniu, azotiţi, azotaţi,rezi duu fix, cal ciu, sulfaţi, duritate totală, mangan şifenoli. În rest, se observă încadrarea valorilor în limitaSTAS la indicatorii pH, Pb, Zn.Sector mal drept - Crişul Repede, aval Oradea: -Principalele surse de poluare din acest sector sunt:staţia de epurare a municipiului Oradea, S.C.Cemtrade S.A., S.C. Sinteza S.A. Oradea, aflate peplatforma industrială din zona de Vest. Indicatorii careprezintă depăşiri în toate forajele studiate în acestsector sunt: amoniu, azotiţi, azotaţi, reziduu fix, calciu,sul faţi, mangan, fosfaţi, fenoli, duritate totală. Înprivinţa indi catorilor speci fi ci Pb, Zn se observăîncadrarea acestora în limitele impuse prin STAS1342 / 91.Sectorul Sântăul Mic: - Acest sector cuprinde forajulP15 - Santăul Mic, având ca principală sursă depoluare zona haldei de zgură şi cenuşă a S.C.Termoelectrica S.A.–Suc.Electrocentrale (CET I)Oradea. Indicatorii care prezintă depăşiri ale limiteiSTAS-ului 1342 / 91 sunt: amoniu, azotiţi, calciu,fierul, manganul, CCO-Mn, duritatea totală, fenoli. Înprivinţa indi catorilor speci fi ci Pb, Zn se observăîncadrarea acestora în limitele impuse.Principalele surse potenţial poluatoare în zonamunicipiului Oradea sunt:1) Cu evacuare în râul Crişul Repede: R.A. ApatermOradea - Staţia de Epurare a apelor uzate orăşeneşti,şi S.C. Sinteza S.A. Oradea.2) Cu evacuare în pârâul Peţa (respectiv ValeaHidişel): S.C. Termoelectrica S.A. - U.E.T. II Oradea,S.C.T. Felix S.A. Băile Felix şi S.C. Sind RomâniaS.R.L..R.A. Apaterm Oradea: Reţeaua de canalizaremenajeră are o lungime de 360 km, iar cea pluvială de320 km. Epurarea apelor uzate orăşeneşti şiindustriale se realizează într-o staţie de epurare

19ORADEAmecano-biologică dimensionată pentru un debit de2200 l/s.Datorită sistemului învechit de canalizare, colmatăriireţelelor de canalizare din cauza poluării industriale,precum şi datorită unor racorduri inverse şi ale unorscurgeri provenite de la consumatorii casnici înreţeaua de canalizare pluvială, punctele de evacuarea canalelor pluviale direct în râu (în cazul sistemuluidivizor de canalizare) pot constitui surse de poluare aapei de suprafaţă. Unitatea are Program de Etapizarecare cuprinde măsurile necesare pentru conformareacu cerinţele legale.La reţeaua de canalizare a municipiului Oradea suntracordaţi 36 agenţi economici majori care produc apeuzate tehnologice; majoritatea dintre acestia au staţiide preepurare, dar nu toate dintre acesteafuncţionează la parametrii proiectaţi. Unităţileindustriale care au program de etapizare privindrealizarea lucrărilor şi măsurilor pentru protecţiacalităţii apelor sunt: S.C. Interoil S.A. Oradea, S.C.Zahărul S.A. Oradea şi S.C. Rovex S.A. Oradea.Calitatea solurilorGeologieVatra oraşului Oradea este dispusă pe o terasă deluncă, alcătuită dintr-un orizont argilos sau nisip, cu ogrosime medie de 3,5 m. În zona pârâului Peţaorizontul de suprafaţă este alcătuit din nisipuri afânate.S-au identificat următoarele surse de poluare:• Poluare prin lucrări de excavare la zi:• Uzina 5 – (exploatare de argilă la fabrica decărămidă), Cariera de argilă, Episcopia Bihor,Carieră de argilă în zona limitrofă a CET 2,Balastieră lângă halda de şlam a Aluminei.• Poluare prin acoperirea solului cu deşeuri,halde, iazuri de decantare, depozite degunoaie: depozitele de cenuşă de la CET1,CET2; Haldele de şlam de la Sinteza, Haldelede şlam de la Alumina, Depozitul de gunoi aoraşului, Iazurile de la epurare, Paturile denămol de la epurare, Depozit de gunoi(demolări) la uzina 5, Depozit de gunoi IonBogdan – spre Cetariu.• Poluarea cu deşeuri şi reziduuri organice(majoritatea platformelor industriale):• reziduuri organice lângă Avicola (5,6 ha).• Poluarea cu substanţe purtate de aer:• praful de ciment de la Chistag; prafurile de pehaldele de şlam de la Sinteza şi Alumina, prafuldin fumul de la CET1, CET2, praf de ciment dela platforme de prefabricate, silozuri de cimentde la staţiile de betoane.• Poluarea cu deşeuri de la industria alimentarăşi uşoară:• fabrica de ulei• Poluarea cu dejecţii animale:• Avicola, şoseaua Borşului• Poluarea cu dejecţii umane:• spărturi în reţeaua de canalizare a municipiuluiOradea;• Degradarea prin eroziune şi alunecare• Alunecări de teren: alunecări active peversantul sudic al dealurilor Oradiei, întrestrăzile Piatra Craiului şi Făcliei; alunecareactivă pe versanţii pârâului Sotiteag, întrestrăzile Adevărului şi Atacului; puncte locale dealunecări active se mai identifică sub stradaCantonului, sub strada Olteniei şi în zonapietonalului de urcare la "Ciuperca" (dealulPisicii); alunecări active pe dealurile dincartierul Podgoria.• Eroziuni: zonele cu meandre ale CrişuluiRepede prezintă eroziuni de mal; pe maluldrept al Pârâului Sălbatic, în dreptul spitaluluieste prezentă o eroziune de mal care afecteazăşi strada Izvorului; viroage pe str. Piscului,Branului, Şanţului, Sofiei;• Terenuri dificile de fundare: partea superioară adealurilor şi zona de interfluviu fac parte dincategoria pământurilor loessoide;bazaversanţilor şi luncile pâraielor sunt alcătuite dinpământuri care se încadrează în categoriapământurilor cu umflări şi contracţii mari(P.U.C.M.); în zona teraselor, orizontul argilosde suprafaţă se încadrează în aceeaşicategorie a pământurilor cu umflări şi contracţiimari (P.U.C.M.); zona limitrofă malului drept alpârâului Peţa se încadrează în categoriapământurilor foarte compresibile

20MUNICIPIUL• Poluarea prin sărăturare şi prin acidifiere nueste prezentă.• Poluarea prin exces de apă: în spate la fostaFabrică de bere, în Nufărul, pe malul Peţei;zona Cimitirului Municipal; Uzina de apă nr. 1,nr. 4, nr. 5; zona situată la vest de Staţiunea decercetări agricole• Poluarea prin exces sau carenţe de elementenutritive, cea prin compactare, şi cea cupesticide nu au fost identificate.SeismicitateMunicipiul Oradea este situat într-o zonă cu gradul 7sei smi c.Riscuri naturaleZonele expuse la riscuri naturale cu periculozitateacea mai mare sunt situate pe dealurile Oradiei. S-auidentificat 4 zone cu potenţial de producere aalunecărilor de teren. O a doua categorie de zoneexpuse la riscuri naturale o constituie terenurileafectate de inundaţii prin revărsări din cursuri de apăşi scurgeri de torenţi în cazul albiilor pe care nu s-auefectuat lucrări de regularizare.Arii naturale şi protejateÎn Oradea, există:• 2 Parcuri dendrologice: Palatul Baroc -MuzeulŢării Cri şurilor având specii de Frasin, Tuia,Tisa, Magnolia, Quercus, şi Parcul dendrologicUniversitate cu specii de foioase şi răşinoase.• arbori seculari monumente ale naturii: 3 arborimamut având diam = 64, 76 respectiv 90 cm şih= 19, 20 şi 22 m de Sequoia gigantaea la Şc.Gen. Nr. 14, având vîrsta de peste 100 ani• 2 specii de plante ocrotite: Ti sa ( TaxusBaccata ), şi Alunul turcesc ( Corylus coturna)în parcuri.• plante protejate:- ghimpele (Ruscus aculeatus) sesemnalează în pădurea de la capătulstrăzilor Bolintineanu şi Gheorghe Doja(pădurea de la Săldăbagiu). S-a semnalat înultimii ani o intensă activitate decomercializare a acestei plante în pieţeleorădene în scop decorativ sau caaranjament floral.- stânjenelul (Iri s sp.) - a fost semnalat, înurmă cu 3-4 ani, în câteva locuri pe malurilepârâului Adona• biodiversitate (păsări): - peste 100 de specii depăsări, între care o mare parte protejate saurare au fost identificate în zona lacurilor dedecantare de la Staţia de Epurare a apelorUzate. Acestea sunt păsări acvatice, aflate înpasaj sau care pe timpul iernii găsesc aici oimportantă sursă de hrană şi adăpost.Suprafaţa spaţiilor verzi este distribuită astfel:1. Parcuri: total 257.050 mp2. Ştranduri: total 1.077.400 mp3. Squaruri: total 265.940 mpTOTAL = 160 ha4. Spaţiile verzi dintre blocuri şi grădinile locatarilorsunt estimate la aprox 50 ha.TOTAL GENERAL = 210 haLa sfârşitul anului 1995, în municipiul Oradea existau9,17 mp spaţii verzi / l ocuitor, ceea ce, faţă de 14,0mp/locuitor prevăzuţi în Normele republicane, esteinsufi cient.În municipiul Oradea, nu există teritoriu disponibilpentru crearea unor noi spaţii verzi; trebuie conservat,protejat şi reamenajat fondul actual.S-au modernizat parcurile: Bălcescu, Petofi. S-auamenajat zonele verzi aferente străzilor Pi teştilor,Meşteşugarilor, Progresului, Sala Sporturilor, Ioşia.Ca urmare a licitaţiilor organizate, Primăria arecontracte pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilorverzi cu SC RER ECOLOGIC Service SA.Cimitirele şi ştrandurile sunt administrate de cătreRegia Autonomă a Pieţelor.Bugetul local pe anul 2002 al municipiului Oradeaaferent lucrăril or de întreţinere şi modernizare spaţiiverzi prevede o sumă totală de 15 miliarde lei, dincare:

21ORADEA• 5,15 miliarde lei pentru lucrările de modernizareale parcurilor: I.C. Brătianu (3,5 miliarde lei) şiZona de Vest - Spitalul de copii 1,65 miliardelei, lucrare ce se va efectua de S.C. DRUMURIORĂŞENEŞTI împreună cu S.C. RERECOLOGIC Service SA;• 7,85 miliarde lei pentru lucrările de întreţinere aparcurilor, scuarurilor şi aliniamentelor stradale,lucrări efectuate de S.C. RER ECOLOGICService SA.• 1 miliard de lei pentru lucrările de doborâtarbori, lucrări ce se vor efectua de S.C. RER-ECOLOGIC Service SA;• 1 miliard de lei pentru lucrările de deratizare şidezinsecţie a zonelor verzi şi publice alemunicipiului, lucrare ce se va adjudeca în urmaprocedurilor de licitaţie.În vederea unei mai bune administrări ale spaţiilorverzi din zona cartierelor de locuit, s-a trecut la odublă administrare, reglementată de o hotărâre aConsiliului local:a) Primăria va acorda necesarul de material săditorb) Asociaţiile de proprietari, respectiv firmele, vorîntreţine zonele verzi respective.Totodată este foarte necesară şi actuală creeareaunor zone de parcare organizate, fără distrugereazonelor verzi deja amenajate în aceste locuri.Controlul îndeplinirii prevederilor acestei reglementărilocale ar reveni inspectorilor de teren din cadrulprimăriei, în colaborare cu Gardienii Publici.I.1.1.6. Gestionarea deşeurilorOradea este un oraş cu 220.000 locuitori şi pe viitor seaşteaptă ca populaţia oraşului să crească şi să sedezvolte economia. Inevitabil, aceste creşteri vor ducela mărirea volumului de deşeuri colectate de lapopulaţie şi agenţi economici.Unul dintre obiectivele strategiei locale de dezvoltaredurabilă priveşte problema deşeurilor, în primul rândca influenţă asupra mediului înconjurător şi sănătăţiipopulaţiei şi apoi din punct de vedere economic(reducerea costurilor pe care le are comunitatea cudeşeuril e).În funcţie de sursa de producere, deşeurile se clasificăastfel: menajere; provenind din parcuri, spaţii verzi,stradale, pieţe; provenind din sectorul terţiar;spitaliceşti; industriale.Ev oluţia cantităţilor de deşeuri generate în perioada 1995-2000 pe tipuri de deşeuri şi origineTipuri principale de deşeuri / an Cod deşeu 1996 1997 1998 1999 2000 20011.1. Deşeuri urbane / municipaleTotal 267,092 324,423 242,875 240,294 252,338 353,360-Deşeuri menajere colectateneselectiv de la populaţieTotal 200,301 193,220 179,350 162,213 94, 820 112,500 275,000-Deşeuri menajere de la agenţieconomici (ag. industrie, comerţ,turism, instituţii, etc)Total 200,301 66, 022 137,373 72, 662 137,264 139,838 78, 360-Deşeuri din servicii municipaleTotal, din care: 81, 939 69, 071 57, 142 49, 680 46, 326 115,520-deşeuri stradale 200,303 63, 289 53, 021 41, 827 35, 520 33, 216 85, 588-deşeuri din pieţe 200,302 7,850 7,700 8,100 8,210 8,400 11, 666-deşeuri din grădini, parcuri, şispaţii v erzi 200,200 10, 800 8,350 7,215 5,950 4,710 3,933- Deşeuri spitaliceşti 180,000 1,200 1,200 1,200 1,200 1,300 1,300

22MUNICIPIULTipuri principale de deşeuri / an Cod deşeu 1996 1997 1998 1999 2000 20011.2. Nămol de la epurarea apeloruzate orăşeneşti 190,805 4,300 4,,300 4,300 4,300 4,300 3,295-nămol din f osele septice, epurare 200,304 14, 3331.3. Deşeuri de materiale dinconstrucţii şi demolăriTotal 170,000 25, 288 35, 500 40, 598 50, 073 42, 740 3,295TOTAL GENERAL 379,819 434,494 346,115 345,547 347,004 473,475Compoziţia medie a deşeurilor menajere (%)CompoziţiadeşeurilorHârtie,cartonSticlă Metale Plastice TextileMaterialeorganiceAlteleTo tal% 5-11 2-7 7 4 5 51 25-39 100 %În momentul de faţă deşeurile menajere şi cele ceprovin de la amenajarea parcurilor, spaţiilor verzi,stradale, pieţe, sunt depozitate în groapa de gunoisi tuată in Episcopia Bihor. Cele spitaliceşti sunt arseîn crematorii care nu corespund nici unei norme deprotecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, iar resturiledepuse la gropa de gunoi a oraşului.Depozitele de deşeurile industriale sunt amplasateastfel:- depozitul de şlam al SC Cemtrade SAOradea, învecinat cu groapa de gunoi şiparalel cu E60;- depozitele de zgură şi cenuşă ale SCElectrocentrale Oradea;- halda de reziduuri lichide şi solide (2compartimente distincte cuimpermeabilizare) a SC Sinteza Oradea.Problemele de gestiune a deşeurilor la nivelulmunicipiului Oradea sunt următoarele:1. Groapa actuală de deşeuri care estesuprasaturată şi nu corespunde normelor deprotecţia mediului afectează calitatea aerului,solului şi apei din zona gropii;2. Depozitările neautorizate de deşeuri situate înoraş sau la marginea acestuia, unde sunt depusecantităţi imense de deşeuri de la populaţie; pentrua fi curăţate necesită costuri excesive, care suntsuportate de la bugetul primări ei.3. Deşeurile spitaliceşti sunt depozitate şineutralizate necorespunzător, afectând astfelmediul înconjurător.4. Controlul şi moni tori zarea insufi cientă aproducerii, transportului şi depozitării deşeuril orpericuloase.5. Inexistenţa unui sistem de colectare selectivă adeşeuril or.I.1.2 Capitalul antropicI.1.2.1 EnergiaÎn 1998, SC Geofluid SA Oradea a realizat un studiuamplu intitulat Strategia Energetică a municipiuluiOradea.Alimentarea cu energie electrică se face din SistemulEnergetic Naţional. Producţia de energie electrică esterealizată prin cele 2 Centrale Electro-Termice C.E.T. I,cu o putere instalată Pi = 205 MW şi C.E.T. II, cu oputere instalată Pi = 150 MW.Necesarul de putere a consumatorilor este acoperit de6 staţii de transformare, amplasate relativ uniform.Liniile de înaltă tensiune, dublu circuit, suntpreponderente în zonele cu circulaţie redusă. Reţeauade medie tensiune este de 273,4 km, fapt care

23ORADEAsituează Oradea printre judeţele bine dotate cu reţeleelectrice.În oraş sunt în prezent 300 posturi de transformare,din care 228 posturi la tensiunea 6/0,4 kV şi 71 posturila tensiunea de 20/0,4 kV.Reţeaua de joasă tensiune (380/220 V) este destinatăconsumatorilor casnici şi neindustriali, precum şiiluminatului public. Distribuţia energiei electrice înzonele centrale, precum şi în cartierele de blocuri seface prin cabluri subterane din aluminiu, cualimentarea clădirilor din firidă în firidă pri n si stemulintrare-ieşire. Restul reţelei de joasă tensiune este detip aerian (30% din totalul reţelei).În situaţia actuală putere medie absorbită anual este:- consum casnic 27,4 MW- social-cultural şi edilitar 15,9 MW- transport în comun 1,3 MW- mică industrie (fără platf orma industrială) 10,1 MWTotal putere medie absorbită la nivel demunicipiu:54,7 MWConsumul anual de energie electrică este:- consum casnic 89,6 Gwh- social cultural şi edilitar 64,7 Gwh- transport în comun 8,8 Gwh- mică industrie (fără platf orme industriale) 55,0 GwhTotal energie electrică absorbită la niv elde municipiu218,1 GwhConsumul casnic de energie electrică anual, pelocuinţă este de 1.124 kWh/locuinţă, ceea cecorespunde la un consum mediu de 375 kWh/locuitor.Municipiul Oradea are electrificate 79.702 locuinţe(98,7 % din numărul total). Comparativ cu alte oraşe,consumul de energie electrică pentru scopuri casni ceeste peste media pe ţară, fapt datorat gradului marede dotare cu aparate electrocasnice.Termoficarea municipiului Oradea este de tipcentralizat cu preparare de agent termic primar îndouă centrale electrotermice. Distribuţia se realizeazăprintr-un sistem mixt, format din 5 reţele magistrale.Energia termică livrată consumatorilor din MunicipiulOradea este asigurată de 196 puncte termice şidistribuită la punctele de consum printr-un sistem deconducte în lungime totală de 545 km. Aproximati v70% din totalul populaţiei beneficiază de serviciileRegiei Autonome APATERM în domeniul termoficării ,ceea ce înseamnă 55.000 apartamente racordate şibeneficiari 145.000 locatari. Energia termică facturatăîn 2001 la populaţie a fost de 698.941 Gcal: pentruîncălzire - 433.267 Gcal şi pentru apă caldă menajeră265.674 Gcal. Consumul mediu la încălzire: 7,87Gcal/apartament/an şi pentru apă caldă menajeră:1,87 Gcal/pers/an. Comparativ cu datele prezentatemai sus, consumul mediu de apă în anul 2001 a fostde 89,60 m 3 /pers./an, adică 245 l/pers./zi.Un aport important în alimentarea cu energie termicăa municipiului îl poate aduce potenţialul energetic alapelor geotermale, acestea reprezentând una dinbogăţiile specifice ale zonei. În total există 9 sonde deextracţie. Temperatura apei variază între 70 0 C şi105 0 C. Debitul mediu anual din perimetrul Oradeaeste de 90 l/s. Singura modalitate de punere învaloare a potenţialului artezian al zăcământului, fără aafecta extracţia, este exploatarea cu reinjectarea apeiuzate termic.Probleme• Utilizarea combustibilului solid cu puterecalorică mică, de calitate proastă şi cost ridi cat.• Imobilizarea unei mari suprafeţe de teren cuhaldele de zgură.• Tehnologii învechite şi ineficiente în domeniulproducerii, transportului, distribuţiei şiconsumului de resurse energetice.• Izolaţia termică nesati sfăcătoare a locuinţelor şia spaţiilor de producţie.• Emisii de poluanţi de la cele 2 centrale termice.• Consumul ridicat de energie electrică înunităţile industriale locale: SC Alor SA, Fabricade Zahăr, SC Sinteza SA.• Folosirea la scară prea mică a apei geotermale.I.1.2.2. Agricultura şi securitatea alimentarăMunicipiul Oradea are o distribuţie echilibrată aactivităţilor legate de producţia agricolă: vegetală,animală, servicii agricole. La nivelul anului 2000ponderea sectorului agricol în PIB era de 11,42%.

24MUNICIPIULDezvoltarea şi modernizarea agriculturii în Oradea şiîmprejurimi va trebui orientată pe:• Asigurarea unor standarde calitative adaptatela normele UE,• Protecţia resurselor naturale limitate - solul,apa, aerul şi biodiversitatea;• Menţinerea patrimoniului funciar al agriculturii lastandarde de calitate superioară, anulareaefectelor dăunătoare produse de industrializareşi urbanizare;• Menţinerea şi protejarea livezilor.Resursele şi deficienţele tehnico-economice aleagriculturiiOradea nu dispune de un fond funciar important, deaceea cel al comunelor limitrofe are un rol important înasigurarea resurselor de hrană a locuitorilormunicipiului.Ponderea sectorului privat este esenţială îndezvoltarea şi modernizarea agriculturii. La nivelulanului 2000, sectorul privat deţinea 92,8% dinproducţia agricolă vegetală, 97,5% din cea animală şi62,2% din cea a serviciilor.Producţia vegetală contri buie cu ci rca 61,3% lavaloarea producţiei agricole totale. Ea a avut oscădere în ultimii ani pe fondul schimbărilor climatice.Structura şi rotaţia culturilor încă nu răspund cerinţelorsecurităţii alimentare şi industriilor prelucrătoare,cerinţelor diversificate ale pieţei, precum şi dezvoltăriiunei agriculturi durabile.Zootehnia contribuie cu cca. 37,8 % la valoareaproducţiei agricole totale, o scădere importantăsesi zându-se şi în acest sector.Problemele în domeniul securităţii alimentelor suntmultiple:• Lipsa calităţii standardizate a produseloralimentare comercializate;• Utilizarea pe scară largă în compoziţiaproduselor a ingredientelor, aditivilor,coloranţilor şi a conservanţilor alimentari,substanţe care pot pune în pericol sănătateaconsumatorilor, în cazul consumului frecvent;• Dezinteresul micilor întreprinzători, manifestatîn special în primele luni de funcţionare, de arealiza procesarea produselor cu asistenţă şiconsultarea permanentă a specialiştilor dinindustria alimentară.I.1.2.3 IndustriaPonderea sectorului industrie în totalul PIB la nivelulanului 2000 pentru Oradea a fost de 27,6 %, pondereasectorului privat fiind de 82,7% din acest procent.Categoriile de industrii cu pondere semnificativă îndezvoltarea municipiului Oradea sunt:- industria chimică- industria uşoară (confecţii, pielărie,încălţăminte, blănărie);- materiale de construcţii;- construcţii de maşini şi echipamente;- metalurgie;- prelucrarea lemnului, mobilier;- alimentară şi băuturi;- piese de schimb pentru mijloace detransport rutiere.Aflată în faza ciclului economic de recesiune,caracterizată printr-o tendinţă accentuată dedependenţă faţă de lohn (aprox. 35% din cifra deafaceri la nivelul municipiului Oradea), economialocală se bazează pe ramurile de activitatetradiţionale: industria alimentară şi cea uşoară.Avantaje:• poziţia geostrategică a oraşului;• structură industrială relativ diversificată;• forţă de muncă cu grad ridicat de calificare;• distribuţia industriei în 2 zone compacte înafara oraşului;• capacităţi industriale cu potenţial bun dedezvoltare - restructurare;• distribuţie geografică relativ echilibrată, curelativă preponderenţă în sudul RCTU;• reţea de cooperare cu industria orizontală dinRomânia;

25ORADEADeficienţe:• capacităţi excedentare în unele domeniiindustriale;• dotări tehnologice depăşite, la nivelul anilor70 - 80;• investi tori strategi ci insufici enţi;• lipsa sistemelor de control a calităţii;• legături slabe de cooperare cu parteneriipotenţiali din Ungaria.I.1.2.4 ConstrucţiilePe teritoriul municipiului sunt numeroase companii deconstrucţii ci vile şi industriale – majoritatea desprinsedin fostele întreprinderi de construcţii. Activitatea deconstrucţii se află în continuă dezvoltare şidiversificare, atât în sfera industriei cât şi aconstrucţiilor civile şi edilitare, asigurând resurseletehnice şi umane necesare actualului stadiu alinvesti ţiilor în domeniu.Lucrările de construcţii au fost realizate în majoritatede sectorul privat 87,3 %, acesta având o creştereprocentuală anuală medie de 5,4 %.Forţa de muncă înal t califi cată este în descreştere.I.1.2.5. TransporturileTraficulDin studiul de fundamentare al circulaţiei rezultă căoraşul Oradea reclamă o intervenţie majoră pentruasigurarea unui sistem funcţional de circulaţie, actualareţea fiind complet depăşită de intensitatea şivarietatea deosebită a traficului, deoarece:• capacitatea de circulaţie a reţelei existente estelimitată prin structura ei, distanţele şi tipurile deintersecţii în general necorespunzătoare;• în municipiul Oradea converg cinci drumurinaţionale, dintre care trei de importanţăeuropeană din direcţiile: Arad, Borş – Ungaria,Satu Mare, Cluj-Napoca şi Deva. Traficul peaceste trasee este deosebit de intens şi variatca tipuri de vehicule. În aceste condiţii, traficulde tranzit între arterele de penetraţie sedesfăşoară nemijlocit prin oraş, generândpoluare, reducând fluenţa circulaţiei şiantrenând consumuri suplimentare de energie,timp şi bani pentru transporturi;• apariţia în perspectivă (2008) a autostrăziidinspre Ungaria, în direcţia Cluj-Braşov-Bucureşti;• gradul de motorizare actual este important: 1autoturism la 5 locuitori, rezultând un trafic localsemnificativ;• traficul turistic specific zonei învecinateoraşului: Băile Felix şi Aeroportul Oradea.Municipiul Oradea necesită realizarea unui programsusţinut pentru modernizarea sistemului de circulaţierutieră, feroviară şi aeriană.Propuneri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trafic:- finalizarea şoselei de centură a oraşului;- reamenajarea infrastructurii prin lărgireapărţii carosabile;- modernizarea (asfaltarea) străzilor din oraş;- amenajarea intersecţiilor prin sisteme desemafoare sincronizate;- realizarea pistei de ciclişti spre zonele deinteres;- extinderea şi modernizarea sistemului detransport în comun, inclusiv a căilor derulare.Transportul rutierMunicipiul Oradea este o poartă de intrare dinspreUngaria şi Comunitatea Europeană şi un nod rutierimportant pentru drumurile nationale din zona de Vesta României – Arad, Satu Mare, Cluj Napoca, Deva. Înultimii 10 ani traficul greu a afectat grav infrastructuraşi starea mediului în municipiu. Este imperativnecesară finalizarea şoselei de centură care săpermită interzicerea traficului greu în oraş.Transportul în comun. În prezent transportul în comuneste asigurat cu 3 linii de tramvai şi 9 linii de autobuz.Parcurile medii circulante zilnice sunt de circa 40garnituri la tramvaie Tatra de tip T4D şi KT4D şi 37autobuze pe liniile de intravilan, de tip Mercedes,Renault, Ikarus şi autohtonele Rocar UD 112 şi U-207.Un număr de 21 autobuze constituie parcul mediu

26MUNICIPIULzilnic pe traseele ce leagă Oradea cu localităţile dinzona metropolitană. Transportul în comun estedeservit şi de parcul de autovehicule private în regimde taximetrie, în număr de 3000, care funcţionează înconformitate cu Regulamentul de taximetrie.Un demers important în traficul urban interior îlreprezintă promovarea mijloacelor de transport încomun cu surse de energie nepolunate (tramvaie,autobuze cu motoare euro, motoare mixte, s.a.).Proiectul LIFE „Votaţi bicicleta – votaţi pentru un oraşcurat” este un bun început de reducere a poluăriidatorate circulaţiei autovehiculelor.Transportul feroviarOradea este un nod feroviar important pentrulegăturile cu tările europene prin punctul de trecere afrontierei Episcopia Bihor. Prin Gara Centrală şi staţiileperiferice se tranzitează călători spre/din Europa şiţară. Tranzitarea oraşului de reţeaua feroviară creazădificultăţi legate de poluarea sonoră în cartierelelimitrofe acesteia. Momentan reţelele locală,judeţeană, regională – până la Cluj, Arad, Satu-Mareşi , respecti v cea internaţională nu sunt electrificate.Transportul aerianOradea deţine un aeroport cu posibilităti demodernizare pentru traficul internaţional. Traficulredus nu pune în acest moment probleme de poluare,dar o modernizare viitoare a acestuia va trebui să ia înconsideraţie şi această posibilitate.I.1.2.6. TurismulDezvoltarea turismului este o alternativă de viitorpentru punerea în valoare a patrimoniului arhitecturalal municipiului Oradea. În acest moment patrimoniularhitectural a atins un nivel de degradare avansat,impunându-se un plan de acţiune pentru reabilitareaconstrucţiilor. Conform studiilor existente, obiectivelearhitecturale pot crea un pol de atracţie atât pentruturiştii români cât şi străini, inclusiv pentru oamenii deafaceri.Reabilitarea Cetăţii Oradea, pe baza studiului defezabilitate existent, cu realizarea într-o primă etapăde facilităţi cuprinzând:- un centru regional de promovare aturismului şi informare;- centru de informare şi documentare pentruIMM-uri şi ONG-uri;- Casa căsătoriilor;- spaţii expoziţionale, săli de conferinţă;- hotel;- facilităţi pentru servicii, comerţ, artă şicultură;- identificarea unor potenţiali parteneri pentruun parteneriat public privat.Este necesar un plan de acţiune detaliat, cu termeneşi responsabilităţi precise, în care să fie angrenaţi şiparteneri privaţi, cu ajutorul cărora se poate realizarenovarea construcţiilor din zona centrală a Cetăţii,aceste spaţii urmând a fi în schimb concesionatepentru activităţi comerciale şi de servicii.O altă conjunctură favorabilă turi smul ui , insufi cientexploatată încă, este determinată de poziţiamunicipiului Oradea ca principală poartă de accespentru turistii automobilişti cu destinaţia ROMÂNIA !Nu s-a intreprins nimic pentru a-i determina săzăbovească în Oradea, fie la dus, fie la întors, astfelîncât să nu tranziteze doar oraşul, ci să îl şi descopereîmpreună cu împrejurimile sale: Băile Felix, Băile 1Mai sau Munţii Apuseni.Există un potenţial important pentru oferirea unorcircuite cuprinzând obiectivele de atracţie ale oraşului:Muzeul Ţării Cri şurilor, bisericile reprezentative pentrucaracterul ecumenic şi tolerant al oraşului (ortodoxe,greco-catolice, catolice, protestante, neo-protestante,sinagogi) - monumentele arhitectonice, GrădinaZoologică, Ciuperca ş.a. Deja s-au început lucrăril e deinscripţionare a clădirilor de patrimoniu (73) şi arezervaţiilor de arhitectură (3).Priorităţi în domeniul turistic:• marketing agresiv şi eficient al oraşului;• stabilirea listei obiectivelor turistice dinmunicipiul Oradea ce vor beneficia de fonduripentru reparaţii, renovare, restaurare, dotare,modernizare şi identificarea surselor posibile definanţare;• direcţionarea turismului spre valorificareaoportunităţilor specifice ale oraşului: turismul

27ORADEAbalnear, cultural, de afaceri, de tranzit, etc.,supralicitând aşezarea geografică oportună aoraşului;• stimularea evenimentelor culturale şiexpoziţionale internaţionale şi naţionale;• impunerea unor standarde superioare decalitate a ofertei şi a serviciilor turistice, prinasistarea şi stimularea ofertanţilor de serviciituristice, inclusiv prin realizarea investiţiilor încalitatea tehnică a ofertei;• perfecţionarea pregătirii agenţilor economicilocali implicaţi în turism, în special în tehnici depromovare a ofertei, studii de piaţă, marketingintern şi extern;• pregătirea de personal de calificare medie şisuperioară, adaptat cerinţelor unui turism demileniu III, prin clase / secţii în cadrul liceelor şiUniversităţii;• adaptarea unor potenţiale modele oferite deoraşe similare din regiunea central -europeană, ce oferă aceleaşi condiţii dedesfăşurare a unui turism atipic;• Antrenarea agenţilor de conservare şiîntreţinere a mediului, ca element de bază alofertei turistice.I.1.2.7 Evoluţia sectorului privat în economieComerţulDupă 1990, dinamica activităţilor de comerţ acunoscut o tendinţă ascendentă prin mutările de pepiaţa forţei de muncă din sfera activităţilor deproducţie în sfera comerţului (preponderent) şi aprestărilor de servicii. Ritmul accelerat de privatizareîn domeniul comercial a făcut ca ponderea sectoruluiprivat în producţia bunurilor şi desfacerea lor săcrească în municipiul Oradea.Măsurile pentru creşterea ritmului de privatizaresunt:• vânzarea acţiunilor societăţilor comerciale micişi mijlocii la preţul de piaţă;• păstrarea facilităţilor fiscale acordate agenţiloreconomici privaţi ofertanţi;• acordarea facilităţilor de natură fi scal ăinvesti torilor străini care pot prelua societăţilecomerciale mari aflate în dificultate;• acordarea de facilităţi noilor investiţii.Dinamica IMM-urilorConform datelor de bilanţ centralizate la sfârşitulanului 2001, un total de 10.243 de societăţi comercialeerau înmatriculate în municipiul Oradea. Dintreacestea un număr de 10.192 de societăti comercialeîndeplineau criteriile impuse de Legea 133 /1999,pentru a fi încadrate ca Intreprinderi Mici si Mijlocii(I.M.M.) - respectiv întreprinderi având cifra de afacerimai mică decât echivalentul a 8 milioane euro şi unnumăr de salariaţi mai mic de 250. Un număr de 2.030de firme au participare străină de capital , ceea cereprezintă 19,80 % din totalul societăţilor înmatriculateîn municipiu, fapt ce situează Oradea pe un loc fruntaşîn rândul marilor oraşe din România.Avantaje:• IMM-uri numeroase şi adaptabile.• Legături cu firme maghiare de pe cealaltă partea graniţei, şi cu firme din Europa de vest.• Legături de cooperare cu firmele industrialemijlocii şi mari din România.• Potenţial bun de dezvoltare în condiţiileîmbunătăţirii climatului de afaceri în România.• Specializare relativ bună în domeniul serviciilor.Deficienţe:• Absenţa unei reţele de servicii în sprijinulîntreprinzătorilor, cum ar fi incubatoarele deafaceri, centrele de afaceri, centrele de transfertehnologic;• Lipsa pregătirii manageriale moderne şi acunoştinţelor specifice necesare elaborăriiplanurilor de afaceri, cererilor de finanţare şiproiectelor de investiţii;• Decapitalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii,care duce la diminuarea drastică a resurselorproprii pentru investiţii;• Majoritatea forţei de muncă din IMM-uri esteantrenată în comerţ, servicii şi operaţii de

28MUNICIPIULimport-export, ceea ce denotă existenţa unuinumăr scăzut de IMM-uri productive;• Desfăşurarea activităţilor de comerţ tip bazar înpieţele agroalimentareI.1.2.9 Echipare urbanăReglementări urbanisticeSoluţia generală de organizare şi dezvoltare amunicipiului Oradea are la bază politicile spaţialeenunţate în studiul elaborat în acest scop: 1.Îmbunătăţirea imaginii municipiului; 2. Atragerea şistimularea activităţilor economice ; 3. Protecţiacadrului natural ; 4. Îmbunătăţirea infrastructurii, aserviciilor publice şi a locuirii ; 5. Managementulrezervelor de teren în scopul dezvoltării strategiceviitoare.În anul 2001, prin zonarea funcţională a municipiuluis-a realizat un instrument public eficace de control alutilizării terenului, reflectând separarea spaţială aincompatibilităţilor de utilizare a terenului urban şiinfluenţând, în consecinţă, structura fi zi că, economicăşi socială a oraşului. Împărţirea s-a făcut pe zone cufuncţiuni de locuinţă (R), zone comerciale şi servicii(C), zone industriale (I), zone speciale de folosinţă (S),zone agricole (A), zone de dezvoltare (D).Infrastructura unui teritoriu reprezintă baza tuturoractivităţilor soci ale şi economice desfăşurate pecuprinsul acestuia. Una din cele mai importanterăspunderi ce revine autori tăţii administraţiei publicelocale este stabilizarea şi urmărirea modului deprestare a serviciilor publice locale, urmărindu-se şieficientizarea acestora în interesul cetăţenilor.În municipiul Oradea râul Crişul Repede esteregularizat pe toată lungimea.Pe o suprafaţă totală a teritoriului de 11.122 ha, dincare 7.719 ha intravilan, se înregistrează un număr de375 km de străzi orăşeneşti, din care 217 km străzimodernizate, adică 57,87%.Sistemul de alimentare cu apă a oraşului se compunedin sursele de apă, tratarea apei de suprafaţă,înmagazinarea apei şi pomparea apei în reţea.Sistemul este grupat în 5 uzine de apă. Rezerva deapă este asigurată de 2 rezervoare de câte 10.000 m 3şi de instalaţiile de hidrofor, în total 70.150 m 3 .Reţeaua de distribuire a apei potabile are o lungimede 520 km şi cea de canalizare de 360 km. Lungimeareţelei de canalizare a apelor meteorice este de 320km. Apele reziduale sunt preluate prin intermediulcelor 4 staţii de pompare şi conduse spre staţia deepurare a municipiului Oradea. În anul 2001, au fostînregistraţi 175.000 consumatori racordaţi la reţeauade apă potabilă, iar cantitatea de apă rece facturatăs-a ridicat la 15.681 mii m 3Staţia de epurare s-a dezvoltat în paralel cu creştereanumărului de locuitori şi a gradului de industrializare,astăzi fiind o adevărată uzină, cu o tehnologiecomplexă de depoluare a apelor reziduale şi deprelucrare a nămolurilor rezultate, şi având regimcontinuu de funcţionare. Capacitatea proiectată astaţiei de epurare este de 2 200 l/s.Iluminatul stradal deserveşte 96 % din intravilan, pe olungime de 328,9 km.În municipiul Oradea nu există reţea de distribuţie şialimentare cu gaze naturale.Deşi numărul locuinţelor existente nu a înregistratmodificări majore, forma de proprietate asupraacestora are o permanentă dinamică, astfel:ECHIPAREA TERITORIULUI 1995 1996 1997 1998 1999 2000Locuinţe existente - total număr 80,368 80,554 80,658 80,761 80,738 80,668Locuinţe în proprietate publică - număr 15,730 15,434 12,677 11,518 10,846 10,547Locuinţe din f ondurile priv ate – număr 64,019 64,501 67,362 68,624 69,273 69,502Se remarcă un continuu transfer al dreptului deproprietate asupra locuinţelor dinspre proprietateapublică spre cea privată.Termoficarea municipiului Oradea este de tipcentralizat, cu preparare de agent termic primar îndouă centrale electrotermice, intrate recent însubordinea Consiliului Local. Distribuţia se realizeazăprintr-un sistem mixt, format din 5 reţele magistrale.

29ORADEAEnergia termică livrată consumatorilor din MunicipiulOradea este asigurată de 193 puncte termice şidistribuită la punctele de consum printr-un sistem deconducte în lungime totală de 145 km canal termic.Aproximativ 70% din totalul populaţiei beneficiază deserviciile Regiei Autonome APATERM în domeniultermoficării .Municipiul Oradea este una din reşedinţele de judeţdin ţară cu un grad de telefonizare ridicat: 24,6 % (fărătelefonia mobilă). Gradul de ocupare al centraleloreste de 93,8 %.Activitatea economică de pieţe, târguri şi oboare sedesfăşoară în cadrul Regiei autonome RAPAS înurmătoarele locaţii: Piaţa Ioşia Nord, Piaţa Nufărul,Piaţa Rogerius, Piaţa Decebal.Tot în cadrul regiei funcţionează:- Grădina Zoologică - înfiinţată în 1962,ocupând o suprafaţă de 3 ha, şi-a menţinutnumărul de specii din colecţie la nivelul de52, cu un efectiv cuprins între 644 şi 735exemplare;- w.c.-urile publice;- activitatea de ecarisaj;- pepiniera - prin programul stabilit se vorasigura anual 25.000 arbori ornamentali şi45.000 arbuşti pentru a fi plantaţi în spaţiileverzi din parcuri şi zonele dintre blocuri decătre asociaţiile de locatari.- Ştrandul Municipal: se va amenaja prinrefacerea bazinului olimpic şi a clădiriivestiar multifuncţionale; refacerea integralăa reţelelor de alimentare cu apă potabilă,geotermală, a reţelelor de canalizare; aufost refăcute integral bazinul de copii şifostul ştrand cu valuri;- Ştrandul Ioşia – Nord ocupă o suprafaţă de3,7 ha cu 7 bazine funcţionale, alimentatecu apă rece din foraj propriu şi cu apăgeotermală din returul sondei 4004;- Cimitirul Municipal;- Parcările cu plată: 19 parcări cu 521 delocuri amenajate - gradul de ocupare sesituează la un nivel de 30%.Salubrizarea menajeră şi stradală se efectuează decele 2 firme specializate: SC RER Ecologic ServiceSA şi SC Urbana SA. Activitatea acoperă aproximati v80 % din intravilan.I.1.3 Capitalul socialI.1.3.1 Structura şi dinamica populaţieiPopulaţia şi economia unui municipiu nu evolueazăindependent una faţă de alta. Prin număr, structură,nivel de instruire şi starea de sănătate, populaţiainfluenţează desfăşurarea activităţii economice, iarnivelul dezvoltării economice influenţează principalelefenomene demografice şi, implicit, dinamica, dar maiales structurile populaţiei.Municipiul Oradea este una din localităţile urbane acărei populaţie a crescut în ultimele şase decenii depatru ori, momentan fiind structurată astfel:Total: 221.703din care: - masculin: 105.899- feminin: 115.804Ponderea femeilor în total este de 52,23%, faţă de47,76 % a bărbaţilor. Populaţia municipiului Oradea seprezintă astfel pe grupe de vârstă:0 – 4 ani 10,1035 – 9 ani 13,51710 – 14 ani 16,72915 – 19 ani 17,56220 – 24 ani 19,42625 – 29 ani 19,06030 – 34 ani 17,53035 – 39 ani 15,69540 – 44 ani 20,85545 – 49 ani 17,53850 – 54 ani 12,73155 – 59 ani 10,43960 – 64 ani 9,93865 – 69 ani 8,09770 – 74 ani 5,68075 – 79 ani 3,94480 – 84 ani 1,49785 ani şi peste 1,362Total general 221.703

30MUNICIPIULPrin consecinţele pe care le determină asuprapotenţialului de muncă al economiei la un moment datşi în perspectivă, interesează în mod deosebit grupelede vârstă: 0 – 15 ani, 16 – 59 ani, 60 ani şi peste.Raporturile care se formează între ponderile celor treimari categorii de vârstă stau la baza unor analizeeconomice în funcţie de care se apreciază aşa-numituloptim al structurii populaţiei.Structura populaţiei ocupate şi active se prezintăastfel:Populaţie total: 221.703 locuitoriPopulaţie ocupată 88.637 locuitoriPopulaţie activă 181.354 locuitoriDinamica populaţiei ocupate şi ponderea ei în totalulpopulaţiei active depinde de mai mulţi factori:- capacitatea economiei locale de a crea noilocuri de muncă;- raportul dintre cererea şi oferta de muncă;- motivaţia participării la muncă.Referitor la evoluţia numărului total al populaţiei secostată că deşi el creşte până la nivelul anului 1998,începând cu anul 1999 scade uşor datorită în principalurmătorilor factori:- scăderea ratei natalităţii faţă de ratamortalităţii generale;- migrarea din localitate a unui număr depopulaţie mai mare faţă de stabilirea unuidomiciliu în localitate.Natalitatea şi mortalitateaNumărul decedaţilor depăşeşte numărul născuţilor vii,ceea ce presupune o influenţă negativă asuprasporului natural al populaţiei la nivelul municipiuluiOradea.Ev oluţia natalităţii şi mortalităţii în perioada 1994 – 1999 se prezintă astfel:Specificaţie 1995 1996 1997 1998 1999 2000Născuţi vii 2,160 2,080 1,985 1,875 1,969 1,938Decedaţi – total 2,208 2,308 2,379 2,289 2,237 2,225Decedaţi sub un an 34 44 36 49 36 44Astfel, rata natalităţii era de 8,74 născuţi vii la 1000locuitori faţă de rata mortalităţii generale de 10decedaţi la 1000 locuitori.Referitor la fenomenele demografice ale populaţiei, sepoate constata o tendinţă accentuată de imigrare apopulaţiei, deoarece municipiul Oradea dispune încăde un potenţial economic atractiv.I.1.3.2 Sănătatea publicăAsistenţa de sănătate publică cuprinde activităţile carese adresează comunităţii sau individului în vedereapăstrării şi promovării stării de sănătate a populaţiei.Ea este garantată şi finanţată din bugetul de stat,bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale desănătate sau din contribuţii directe ale beneficiarilor,după caz.Pe plan local, instituţia responsabilă în domeniulasistenţei de sănătate publică este Direcţia deSănătate Publică Bihor.Principalele ameninţări la adresa sănătăţii orădenilorsunt reprezentate de factorii poluatori din mediulambiant – fizico-chimic: poluarea sonoră, pulberilerespirabile, gazele de eşapament.Programe din domeniul sănătăţii publice careau fost concepute pentru viitorul apropiatProgram de screening pentru cancerul de col uterin –vizează depistarea precoce a cancerului de col uterinşi va implica patru medici de familie din municipiulOradea.Program de îmbunătăţire a asistenţei medicale deurgenţă prespitalicească: vi zează creşterea niveluluide cunoştinţe a populaţiei privind măsurile de primajutor în caz de accident.

31ORADEANumărul medicilor ce revin la 1000 locuitoriSpecificaţie 1996 1997 1998 1999 2000Nr. medici + stomatologi la 1000 locuitori 2,7 2,6 2,9 2,5 2,7Din care nr. medici la 1000 locuitori 2,4 2,3 2,6 2,2 2,6Numărul de paturi din unităţile sanitare ce revine la 1000 locuitoriSpecificaţie 1996 1997 1998 1999 2000Nr. medici + stomatologi la 1000 locuitori 15,6 15,6 13,8 13,7 13,31.200.000Evoluţia finanţării asistenţei de sănătate publică pe intervalul 1996-2000, în preţuri comparabilevaloare (mil.lei)1.000.000800.000600.000400.000200.000Bugetul de statFond special de sănătateBugetul asig. sociale de sănătateVenituri propriiBugetul localTot al01996 1997 1998 1999 2000 anulPerspective de viitor ale sănătăţii orădene – analiza SWOTS• Medicină curativă şi preventivă de înalt nivel profesional• Infrastructura• Preocuparea autorităţilor locale în direcţia cunoaşteriistării de sănătateW• subfinanţarea cronică şi discontinuităţi în asigurareafinanţării de la bugetul de stat• absenţa finanţării din partea Consiliului Judeţean Bihor,Primăriei şi Consiliului Local Oradea pentru sectorulpreventivO• situarea în apropierea frontierei ce duce laposibilitatea colaborării transfrontaliere• corpul profesional competentT• scăderea nivelului de finanţare şi discontinuitateafinanţării

32MUNICIPIULOrganizarea instituţională la nivel teritorial, se prezintăastfel:• Spitalul clinic judeţean Oradea• Spitalul clinic de copii Oradea• Spitalul clinic de obstetrică – ginecologieOradea• Spitalul clinic de boli infecţioase Oradea• Spitalul clinic de neurologie şi psihiatrie Oradea• Spitalul clinic de pneumoftiziologie Oradea• Serviciul judeţean de ambulanţă Bihor• Centrul judeţean de reparaţii aparaturămedicală Bihor.I.1.3.3. Educaţia formală şi informalăEducaţia formală şi informală a tinerilor serealizează în municipiul ORADEA în instituţii deînvăţământ, cultură şi artă, prin mijloace de informare,comunicare şi acţiuni specifice.Reţeaua şcol ară se prezintă astfel:Forma de învăţământ Număr unităţi Număr eleviInvăţământ preşcolar 46 grădiniţe 6.648 (289 grupe)Invăţământ primarŞcoli I – IV 1 şcoală 17Învăţământ gimnazialŞcoli I –VIII 16 şcoli 20.918Învăţământ liceal, postliceal şi de maiştri 22 licee + grupuri şcolare - Teoretic 4.742- Tehnic 3.023- Economic administrativ 2.755- Informatică 1.359- Sport 201- Pedagogic 543- Muzică şi arte plastice 364- Prof esional 2.412- De ucenici 478- Postliceal 1.068- Maiştri 129Învăţământ special 3 unităţi 1.177Resursele – umane şi materiale - în învăţământulpreuniversitar orădean se prezintă astfel:A. Personal didactic si nedidactic – 4.010• Personal didactic: educatoare – 441; învăţători– 431; profesori şi maiştri – 2.306• Personal nedidactic - 832B. Populaţie şcolară – 64897: învăţământ preşcolar –6.648; învăţământ primar – 9.063; învăţământgimnazial – 30.935; învăţământ liceal – 12.987;învăţământ profesional – 2.412; învăţământ de ucenici– 478; învăţământ postliceal – 1.068; învăţământ demaiştri – 129; învăţământ special – 1.177Unităţi şcolare: Grădiniţe – 46; Şcoli I - IV – 1; Şcoli I -VIII – 29; Licee şi grupuri şcolare – 24; Învăţământspecial – 5; Cluburi sportive – 1; Palatul copiilor – 1;Spaţii şcol are: Săli de clasă – cabinete – 1197;Laboratoare – 145; Ateliere şcoală – 93;Internate – 10; Săli de sport – 41; Terenuri de sport -37Universitatea din Oradea este o instituţie de statpentru educaţie şi cercetare, înfiinţată în anul 1990.Cuprinde 15 facultăţi şi 5 colegii cu 106 specializăriautorizate sau acreditate, departamente, institute,centre şi colective de cercetare. Are 2000 posturididactice şi 1000 de profesori, iar cei 23.800 de

33ORADEAstudenţi şi cursanţi frecventează învăţământul delungă şi scurtă durată, învăţământul postuniversitar,cursuri de zi şi seral e, cu frecvenţă redusă şiînvăţământ la distanţă.Învăţământul privat din Oradea este reprezentat astfel:Grădiniţe: 6Şcoli generale: 2Licee: 2 - Don Orione, Georgiana; Şcoli postliceale: 4;Universităţi: 3 – Universitatea Agora, UniversitateaPartium, Universitatea EmmanuelDin punctul de vedere al numărului unităţilor deînvăţământ privat, Oradea se situează pe locul 3 lanivel naţional.specializări cu necesarul de pe piaţa forţei demuncă.Educaţia informalăProbleme• Acoperirea în mică măsură a unor activităţi deeducaţie ci vică, pentru o participare activă laviaţa comunităţii;• Imposibilitatea implicării în anumite acţiunirecreative sau cultural-artistice, datorităresurselor materiale reduse ale unor familii;• Numărul mare de copii cărora nu li se asigurădestulă grijă şi supraveghere din partea familiei.Educaţia formalăProbleme• Calitatea inegală a actului educativ în diferiteşcoli, fapt dovedit de preferinţele pări nţilor laînscrierea copiilor în diferite trepte de instrucţie;• Inexistenţa posturilor de profesori consilieri înşcoli;• Numărul relativ redus de unităţi de învăţământprivate, pentru a realiza o concurenţă loială faţăde cel e de stat;• Numărul relativ redus al unităţilor deînvăţământ (de la periferie) care beneficiază deechipament ICT şi , respecti v, conectare l aInternet;• Lipsa relaţionării locurilor din unităţile deînvăţământ liceale şi postliceale, pe diferiteI.1.3.4. Orientarea, formarea profesională şiangaj area în muncăGestionarea forţei de muncă la nivelul municipiuluiOradea se realizează prin A.J.O.F.M. Bihor – instituţiepublică care reprezintă interesele şomerilor,angajatorilor şi a tuturor celor care doresc să-şischimbe locul de muncă.O activitate importantă a A.J.O.F.M. o constituiecreditarea IMM-urilor, cu dobândă avantajoasă, înscopul creării de noi locuri de muncă, în special pentruşomeri. Valoarea creditelor acordate a fost de 2.010milioane lei, creându-se un număr total de 67 locuri demuncă din care 35 pentru foşti şomeri.De asemenea, prin agenţie se organizează periodicbursa locurilor de muncă, prin intermediul acesteiafiind încadraţi în muncă, în cursul anului 2001, unnumăr total de 478 şomeri.Forţa de muncă 1995 1996 1997 1998 1999 2000Salariaţi – total – număr mediu 104.547 96.988 98.421 97.449 86.955 88.637Număr mediu salariaţi în industrie - total 47.657 42.703 45.634 47.311 43.265 39.214Număr mediu salariaţi în industria prelucrătoare 43.629 37.818 40.978 42.510 38.796 35.217Număr mediu salariaţi în comerţ 10.734 13.537 13.859 15.240 13.223 16.383Nr. mediu sal în transp, depozitare, poştă, comunicaţii 9.078 9.310 9.340 8.647 5.844 7.714Nr. mediu sal. în sănătate şi asistenţă socială 7.248 6.416 6.386 5.923 5.900 5.544Număr mediu salariaţi în construcţii 6.488 4.704 7.150 5.124 3.907 5.273Număr mediu salariaţi în învăţământ 5.909 5.939 5.986 5.865 5.913 5.904Nr mediu sal. în energie electrică şi term, gaze şi apă 4.006 4.206 4.146 4.257 4.334 3.937

34MUNICIPIULForţa de muncă 1995 1996 1997 1998 1999 2000Număr mediu salariaţi în agricultură 3.706 3.763 3.151 2.036 2.399 1.406Număr mediu salariaţi în administraţie publică 1.868 1.969 1.935 1.998 2.532 2.616Nr. mediu sal în activ. f inanciare, bancare şi asigurări 1.057 1.248 1.340 1.430 1.359 1.228Număr mediu salariaţi în industria extractivă 22 679 510 544 135 60Încurajarea angajării tinerilor absolvenţi se face prinagenţie. Agenţii economici care încadrează absolvenţiai instituţiilor de învăţământ pe o perioadănedeterminată primesc o sumă lunară echivalentă a70% din salariul de bază net, pentru o perioadă de 12luni.La nivelul anului 2000 au fost încadraţi în muncă încondiţiile menţionate anterior un număr de 436absolvenţi, atât din promoţia 1999, cât şi din promoţia2000.Ţinând cont de rata scăzută a şomajului, dar şi decuantumul resurselor de forţă de muncă neînregistrateşi considerând cantitativ şi calitativ populaţia tânără,ca izvor de resurse de muncă pentru viitor, seapreciază ca di recţii de dezvoltare:- menţinerea locurilor de muncă din industriilerentabile în structurile ramurilor cu minim depoluare;- diversificarea industriei alimentare şi uşoare,dezvoltarea unităţilor mici;- crearea de locuri de muncă în domeniulprestărilor de servicii, comerţ, financiarbancar,turism;- ocuparea forţei de muncă în domeniulserviciilor publice, ca urmare a Ordonanţei416/2001;- atragerea tinerilor pe piaţa forţei de muncăromânească.I.1.3.5. ŞomajulComparativ cu alte municipii din România, rataşomajului în Oradea este cea mai scăzută, 2,7 %,înregistrându-se 2.231 şomeri, din care 1.843îndemnizaţi, dintr-un total de 17.399 şomeri din judeţulBihor.I.1.3.6. Cultură şi artă, spiritualitate şi religieMuzeele din OradeaMUZEUL ŢĂRII CRIŞURILOR. Cu patru secţii (ştiinţenaturale, istorie, etnografie, artă) şi trei filiale: Muzeulmemorial “Iosif Vulcan”, Muzeul memorial “AdyEndre” şi Casa memorială “Aurel Lazăr”. Acesta esteunul din marile complexe muzeale ale ţării, cu peste300.000 de exponate vizibile şi acti ve, dar cu peste900.000 unităţi de evidenţă, care formează unpatrimoniu cultural şi intercultural de inestimabilăvaloare, exprimând în mod corect şi echilibrat zona dereferinţă, cu toate componentele şi paradigmele salecivile, etnice şi eclesiale.CETATEA ORADEA. Ca urmare a unei riguroasepregătiri de tip documentar, realizată din iniţiativaexecutivului Primăriei Oradea, cu prezentarea publicăa datelor şi proiectului de intenţii, în acest momentCetatea Oradea este un subiect cultural, muzeografic,economic, comercial şi financiar, dominant pentru noitoţi. Comunitatea oraşului poate beneficia major depunerea corectă în circulaţia publică şi de îndeplinireacorectă a temelor-program, lansate de Primări e laacest subiect. Acolo se poate forma un cadrumedieval activ, ceea ce ar fi de dorit, sau unul mort,ceea ce ar însemna formă fără fond şi cheltuială fărăfolos.MUZEE ECLESIALE.a). Muzeul Episcopiei Ortodoxe Române.b). Muzeul Episcopiei Romano-Catolice din Bazilicaromano-catolică “Sf. Maria Mare”, format din Muzeulde arta religioasă şi Galeri a Barocă.c). Muzeul Episcopiei Reformate (Galeria LorántffyZsuzsanna).d). Începutul de muzeu al Episcopiei Române Unitecu Roma, Greco-catolice, de la Oradea.

35ORADEAe). Începutul de muzeu eclesial, de tip parohial, de laBi seri ca Al bastră din Oradea. Proiectul de formare aMuzeului evreilor din Oradea, într-o parte a Sinagogiineologe.MUZEE DE TIP INSTITUŢIONAL. În aceastăcategorie se pot include muzeele, sau punctelemuzeografice, formate pe lângă unele instituţiiimportante din Oradea şi care reflectă preponderentdezvoltarea acestora, precum şi legăturile lor valorice,bibliografice şi biografi ce, cu ansamblul cul turii şicivilizaţiei ţării, astfel: Muzeul militar din Oradea cuun patrimoniu deosebit de bogat şi important, în primulrând vexilologic şi medalistic, de importanţă naţionalăşi locală; Muzeul “Cartea de aur” de la ColegiulNaţional “Emanuil Gojdu” din Oradea, muzeu şcolar,de tip bibliografic, privind realizările absolvenţilor de-alungul timpului, cel mai mare din ţară, în categoria lui.Patrimoniul cultural de importanţă locală şi deimportanţă naţională din municipiul Oradea.Potrivit evidenţei de la Oficiul judeţean Bihor din cadrulDirecţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul CulturalNaţional, în Oradea sunt înregistrate:1. Monumente şi situri arheologice: 62. Monumente şi ansambluri dearhitectură, monumente tehnice: 913. Clădiri memoriale: 64. Monumente şi ansambluri de artăplastică, având valoare memorială: 19Bibliotecile din OradeaReţeaua de lectură în municipiul Oradea este formatădin biblioteci publice, biblioteci de specialitate,biblioteci confesionale, biblioteci ale unităţilor deînvăţământ gimnazial, liceal şi universitar, biblioteciale O.N.G.-urilor, biblioteci militare şi bibliotecipersonale, astfel:- Biblioteca Judeţeană “Gheorghe Şincai”Bi hor, cu cele 12 secţii şi 7 filiale dincartiere;- Biblioteci, în special în domeniul universitar,precum biblioteca ortodoxă, bibliotecagreco-catolică, în domeniul cultelor, precumBiblioteca “Emanuel”, în întregimeinformatizată în programul “Alice”, sau aleorganizaţiilor neguvernamentale, precumBiblioteca “Partium”, ori bibliotecilecentrelor culturale înfiinţate în ultimii ani,precum la Centrul cultural reformat“Lorantffy Zsuzsanna”, ori la Centrulromano-catolic “Posticum movimentumjuventutis Christianae”.Concerte, spectacole, educaţia publicăInstituţional, reţeaua artistică proprie este formatăastfel:Teatrul de Stat Oradea, cu două secţiuni, de limbăromână şi de limbă maghiară. În anul 2000, Teatrul asusţinut 203 spectacole, la care au luat parte 29.889spectatori, deci cu o medie de 130 de spectatori la oreprezentaţie.Teatrul de Stat pentru copii şi tineret “Arcadia”.Funcţionează cu două secţiuni, în limba română şi înlimba maghiară. Are o singură sală, de 200 de locuri,la sediu.Filarmonica de Stat Oradea. Funcţionează cu treisecţiuni, formate din Orchestra simfonică, Orchestrapopulară “Crişana”, respectiv Ansamblul de dansuripopulare.Şcoala de arte “Francisc Hubic”. Funcţionează cu19 profesori şi cu 17 săli de curs la sediu, ca i nsti tuţiede învăţământ artistic pentru tineret şi adulţi, îndomeniile muzicii vocale şi instrumentale, pentrumuzică clasi că, populară şi uşoară, pentru arteplastice şi coregrafi e (dans cl asic şi dans modern).Casa de cultură a municipiului Oradea.Funcţionează în subordinea administrativă a Primărieişi Consiliului local Oradea, cu un sediu central şi patrufiliale, la Băile Felix, Episcopia Bihor, Podgoria şistrada Moscovei.În Oradea activează următoarele coruri stabile:“Hilaria”, Corul Bi seri cii cu lună, Corul greco-ctolic “Fr.Hubic”, Corul cameral “Felix”, Corul “Hakeshet” alComunităţii evreilor din Oradea, Corul Bisericii “Betel”,Corul Bisericii “Emanuel”, Corul Bisericii “Sf.Nicolae”, Corul greco-catolic “Francisc Hubic”, CorulBisericii reformate.Principalele formaţiuni şi ansambluri muzi cale şicoregrafice, care fiinţează în oraş sunt următoarele:- Ansamblul Casei de cul tură municipale, alŞcolii populare de artă “Francisc Hubic”,

36MUNICIPIULAnsamblul folcloric “Bihorul” al Casei decultură a municipiului, “Vergelul” de laClubul Constructorul, “Florile Bihorului”,de la Palatul copiilor, Formaţia de jocuripopulare germane de la FDG, maghiare dela Liceul “Ady Endre”, ansamblul de folclorţigănesc.- Formaţia rock “Celelalte cuvinte”, formaţiamuzi cală a Clubului “Tempo”.- Cvartetul “Varadinum”, prezent lanumeroase manifestări publice cu caractercultural.Remarcabilă este deja prezenţa în viaţa publică aOradei a unor centre, cluburi şi asociaţii cu obiect deactivitate educaţională, creştină şi culturală, care suntexpresia societăţii civile şi, practic, îndeplinesc uneledintre proiectele şi sarcinile culturale ale comunităţii.Fără a prezenta un recensământ exhaustiv alacestora, le enumerăm pe cele mai acti ve:- Centrul cultural romano-catolic al Asociaţiei“Posticum movimentum juventutisChristianae”.- Centrul creştin Betania.- Centrul cultural reformat “LorantfyZsuzsanna”.- Fundaţia culturală “Bunyitai Vincze”.- Clubul fotografic “Nufărul”.- Asociaţia Română pentru Ex Libris- Fundaţia Bibliotecii “Gheorghe Şincai”Oradea.- Fundaţia “Ad Sumum” Oradea.- Fundaţia “Cele Trei Crişuri” Oradea.- Clubul “Tempo” Oradea.- Fundaţia ”Speranţa” Casa minunatăOradea.- Uniunea liberă culturală a rromilor.- Serviciul de ajutor maltez în România, filialaOradea.Producerea de carte şi presă (ziare şi reviste).În Oradea funcţionează 27 de edituri de carte, caseteşi CD_ROM, precum şi 16 redacţii de publicaţii seriale(revi ste şi ziare). În ultimii cinci ani, s-au editat peste400 de titluri de carte, în limba română, în limbamaghiară, precum şi în limbi de circulaţieinternaţională. Principalul producător de carte în aceştiani a fost Universitatea Oradea.Reţeaua de librării. În acest moment funcţionează înOradea un total de 11 librării, din care 7 aparţin deS.C. Librarul, celelalte sunt private: Librăriile CricanS.A. şi Sedadon S.R.L. Pentru difuzarea presei, alăturide Rodipet S.A., s-a format şi acţionează GardopressS.R.L., Murray Press S.R.L., Agenţia Global Media,Artmedia Publicitate şi Gotic Media S.R.L..O binevenită îmbogăţire a vieţii culturale orădene auadus-o noile posturi locale de radio şi deteleviziune, în special Radio Transilvania şi RadioSonvest, respectiv T.V.S., ProTV şi Antena 1.Structura populaţiei după religie reflectă ocomponentă relativ eterogenă:Religia% din populaţieOrtodocşi 55Greco-catolici 3Romano-catolici 13Reformaţi 20Baptişti 3Penticostali 4Alte religii (inclusiv mozaică) 2I.1.3.7. Sport şi agrementÎn Oradea activează structuri sportive la diverse liceeşi grupuri şcolare, Universitate, cluburi sportive şiasociaţii sportive ale Armatei, în ramurile: atletism,baschet, fotbal, gimnastică ritmică, judo, lupte, volei,handbal, orientare turistică, navomodelism, şah, box,haltere, polo, radioamatorism, scrimă, sărituri în apă,tenis de masă, karate, tir, călărie.

37ORADEAEv oluţia finanţării structurilor sportului pe municipiul Oradea în perioada 1996 – 2000Preţuri curente Preţuri comparabile luna decembrie 2000SpecificaţieveniturivenituriCheltuielitotal d.c. buget localtotal d.c. buget localcheltuieli1996 120.000 - 120.000 1.449.480 0 1.449.4801997 180.000 - 180.000 1.385.640 0 1.385.6401998 230.000 - 230.000 704.280 0 704.2801999 1.301.000 781.000 1.301.000 2.833.578 1.701.018 2.833.5782000 4.243.000 3.540.000 4.243.000 5.969.901 4.980.780 5.969.901Total 6.074.000 4.321.000 6.0740.000 12.342.879 6.681.798 12.342.879Probleme• Lipsa dotărilor sportive minime necesare înunităţile de învăţământ;• Degradarea terenurilor de joacă şi sportive;• Numărul mic al terenurilor de joacă în cartierelede locuit;• Numărul mic al zonelor de agrement dinmunicipiu;• Situaţia deficitară privind organizarea şidesfăşurarea activităţilor sportului pentru toţi şisportului de performanţă din punctul de vedereal resurselor materiale.I.1.3.8. Protecţia copiluluiSistemul de ocrotire al copilului reprezintă unansamblu de servicii prin care i se asigură acesteicategorii de populaţie suport material, acces laserviciile medicale, acces la educaţie şi la o locuinţă.La nivel local, Serviciul public specializat pentruprotectia copilului este Direcţia Generală Judeţeanăpentru Protecţia Drepturilor Copilului. Tot la nivel local,în cadrul Primăriei funcţionează Autoritatea Tutelară.Identificarea problemelor1. Instituţionalizarea de tip rezidenţial precoce şicontinuă determină carenţe în dezvoltareacopiilor. Cu toate că există măsuri alternati ve lainstituţionalizare (încredinţare în vederea adopţiei,plasament la asistenţi maternali, reintegrări înfamilia naturală), numărul instituţionalizărilor înanul 2001 a fost de 367, mai mare comparativ cunumărul dezinstituţionalizărilor, care a fost de 344.2. Abuzul asupra copiilor. Nu sunt mediatizateserviciile specifice prin care formele de abuz să fiesesizate pentru a se putea interveni eficient,dovadă fiind faptul că în anul 2001 au fost făcutedoar 7 sesizări de acest gen la DGJPDC. Deasemenea, există puţini specialişti care să lucrezedirect cu persoanele supuse diverselor forme deabuz. La nivel local nu există nici un centru detranzit pentru mame şi copii supuşi abuzului pânăla soluţionarea cazurilor.3. Fenomenul „copiii străzii”. Nu există un centruspecializat care să asigure asistenţă pentru copiiistrăzii. În momentul de faţă, singura instituţie încare sunt găzduiţi este Centrul de primire alcopilului, din subordinea DGJPDC. Acest centruare o capacitate de 17 locuri şi găzduieşte pelângă copiii străzii, copii delincvenţi şi copiiproveniţi din familii cu situaţie materială precară.4. Delincvenţa juvenilă. Nu există nici un serviciucare să ofere asistenţă de specialitate acesteicategorii de tineri.5. Tinerii de peste 18 ani care părăsesc centrele deplasament. În Oradea există 3 organizaţiinonguvernamentale active care asigură unprogram de asistare a tinerilor absolvenţi pe operioadă determinată de timp, însă l ocurile suntlimitate. Având în vedere faptul că numărul

38MUNICIPIULtinerilor absolvenţi este în creştere, se impunegăsirea unor soluţii.Centru de tranzitpentru copii şi mamesupuşi diverselorforme de abuzCentru de tranzitpentru copiii străziiCentru dereabilitare pentrucopiii delicvenţiAdăpost comunitarpentru persoane devârsta a treiaCentru social pilot• birou statistică - monitorizare, legislaţie• centru asistenţă psihosocială - consiliere,informare, ghidare spre alte servicii alereţelei• birou de orientare, consiliere, mediere,Centru de sprijinpentru tineriiabsolvenţiCentru de zi pentrupersoane de vârstaatreiaCentru de tineret cuactivităţi non-formaleducativeCentru de zi pentrupersonele cu nevoispecialeI.1.3.9. TineretulÎn municipiul Oradea, există aproximativ 98 de ONGuriactive, care acoperă aproape toate ariile, de laorganizaţii axate pe probleme sociale, la cele caretratează problemele de mediu, economice, precum şiorganizaţii ale cultelor religioase sau ale minorităţiloretnice.De asemenea, în Oradea există 23 de licee, undeînvaţă aproximativ 12.000 elevi, precum şi un centruuniversitar în continuă dezvoltare, care numără înprezent peste 23.800 studenţi.În cadrul organizaţiilor nonguvernamentale s-auformat diferite structuri informale, pe domeniul social(Consiliul Organizaţiilor Nonguvernamentale dindomeniul Social – CONS), pe tineret (ConsiliulOrganizaţiilor Nonguvernamentale de Tineret –CONT), cu scopul de a se ajuta în domeniul în care îşidesfăşoară activitatea, încercând totodată o apropierede autorităţile locale şi o mai bună col aborare cuacestea.I.1.3.10. Situaţia femeilorÎn municipiul Oradea activează 2 organizaţiineguvernamentale care au fost înfiinţate pentruproblemele femeilor, dar în cadrul fiecărei formaţiunipolitice, parlamentare sau neparlamentare,funcţionează organizaţii de femei.Participarea efectivă a femeii la viaţa de familie,social-culturală, profesională, economică sau politică,o expun la o solicitare şi o încărcătură care depăşescposibilitatea fizică şi psihică a multor femei. Laaceasta se adaugă situaţia economică prezentă,veniturile insuuficiente, nivelul de trai scăzut alpopulaţiei care generează uneori fenomene deagresiune, delincvenţă şi violenţă conjugală asupra

39ORADEAfemeii şi copiilor. De asemenea, discriminarea socialăşi marginalizarea accentuată a femeii în structuriledecizionale şi de conducere promovează fenomenulde violenţă soci ală.I.1.3.11. Situaţia vârstnicilorPopulaţia vârstnică din Municipiul Oradea reprezintăun procent de aproximativ 5% din totalul populaţiei.După vârsta de 55 de ani se înregistrează o scăderesemnificativă a mediei de viaţă. Situaţia veniturilorpersoanelor vârstnice înregistrează un regres, datorităunor factori desprinşi din situaţia economică generală.Astfel, raportul dintre numărul persoanelor active(angajaţi), aducătoare de venit la fondurile de sprijinspecifice şi numărul de persoane asistate de acestfond de pensii este dezechilibrat, ceea ce genereazănevoi sociale pronunţate pentru această categorie depopulaţie.Identificarea problemelor1. probleme de ordin financiar. Cuantumul pensiilorreprezintă un raport inegal între veniturile şicheltuielile pentru acoperirea nevoilor de bază:acoperirea cheltuielilor de întreţinere, cheltuielipentru hrană;2. lipsa medicamentelor compensate sau gratuite;3. inexistenţa de servicii medicale fără plată;4. vârstnicii fără aparţinător, care ajung înimposibilitatea de a se gospodării, nu au acces laserviicii de asi stenţă;5. inexistenţa de oportunităţi pentru persoanele devârsta a treia cu venituri modeste în ce priveştepetrecerea timpului liber.I.1.3.12. Persoane cu disabilităţiMunicipiul Oradea face parte din regiunea cu cel mairidicat număr al persoanelor cu disabilităţi din ţară.Sectorul asociativ al organizaţiilor nonguvernamentaledin Oradea constituie o importantă componentă însistemul de asistare şi promovare a drepturilorpersoanelor cu dizabilităţi din Oradea. Această forţăeste conferită şi de modelul umbrelă de asociere alacestora, un model singular în România. Acestareprezintă cca.1.000 membri, prin cele 11 organizaţiinonguvernamentale din domenii diferite de disabilităţi.Accesibilizarea este un domeniu slab exploatat înOradea, fiind reprezentat de un procent de aplicare de1%. Instituţiile publice care au amenajat rampe pentrupersoanele cu dizabilităţi sunt ISPH Bihor (cu o rampăce prezintă un unghi de înclinare de cca.30% - iarnormativul privind unghiul de înclinare este cuprinsîntre 5% şi maxim 8%) şi Liceul M. Eminescu.Totodată, modernizările trotuarelor şi a suprafeţelorpietonale din oraş sunt încă la început.I.1.3.13. Convieţuirea etniilorMunicipiul Oradea este una din localităţile urbane acărei populaţie a crescut în ultimele 6 decenii deaproape de 3 ori.Structura populaţiei pe naţionalităţi la recensămîntuldin 1992 reflectă o componentă relativ eterogenă:Naţionalităţi% din populaţieRomâni 64,75Maghiari 33,30Rromi 0,95Germani 0,40Slov aci 0,23Alte naţionalităţi 0,33Apartenenţa la o anumită naţionalitate sau religie nuconstituie factori de diferenţieri şi incompatibilităţi înplanul convieţuirii, ataşamentului şi sentimentului demândrie faţă de urbe, acestea fiind coordonatecomune, îndeosebi la locuitorii cu mare vechime înmunicipiu.În lipsa unor date concrete, mişcarea asociativă dinMunicipiul Oradea, consideră că numărul persoanelorcu disabilităţi din oraş este apropiat de procentul de10% din totalul populaţiei.

40MUNICIPIULI.1.3.14. Societatea civilăLa nivelul comunităţii locale, societatea civi lă estereprezentată în mare parte de către structurileasociative de tip organizaţii non-guvernamentale(ONG–uri), care joacă un rol important atât capromotori ai unor valori democratice, cât şi ca factoride suport în procesul de dezvoltare regională.În ultimii ani statutul acestor organizaţii s-a consolidatatât din punct de vedere legislativ, cât şi social ,devenind astfel parteneri viabili, cu drepturi şiresponsabilităţi comparabile, în relaţia cu admini straţiapublică şi cu reprezentanţii mediului de afaceri dinzonă.Urmărind tehnic evoluţia sectorului neguvernamental,se constată că din numărul mare al ONG-urilorînregistrate/active în anul 1999, s-a evidenţiat în timpun număr mult mai mic, dar constant, care însă aureuşit să implementeze iniţiative pozi ti ve şi de impact,la nivel local, judeţean sau regional.În prezent, domenial, cel mai bine reprezentate suntorganizaţiile specializate pe sectorul social, urmate decele de tineret şi de mediu. S-au înregistrat iniţiativelăudabile, de extremă importanţă în teritoriu, din caremenţionăm: Fundaţia Ruhama, cu proiectul “Instruireareferenţilor/asistenţilor sociali din cadrul primării lorjudeţului Bihor”; Fundaţia Life, cu “ Pachetuleducaţional al animatorului de tineret”, proiect care alansat un CD cu informaţii legislative în domeniu, obază de date diversificată şi contacte utile; organizaţiaMişcarea Tinerilor pentru Pace, cu proiectul“Propaganda”, care a constat în crearea unui web siteal oraşului Oradea, din perspectiva ONG-urilor active(www.propaganda.rdsor.ro).Anual se organizează Forumul Judeţean al ONG-urilordin Bihor, ocazie cu care se face o evaluare aactivităţii sectorului asociati v, se di scută pe atelierespecifice de lucru problemele de actualitate în scopulidentificării soluţiilor. La ediţia din 2001 au participatactiv şi reprezentanţi ai mediului de afaceri bihorean,în speranţa consolidării parteneriatului ONG-Business.Un detaliu important este şi reprezentarea judeţuluiBihor în cadrul Grupului pentru ImplementareaRezoluţiilor Forumului Naţional al ONG-urilor dinRomânia (GIR).Pentru cei interesaţi, ONG-urile din Bihor au deschis olistă de discuţii cu adresa: bhong@yahoogroups.com.I.1.3.15. Ordinea publică şi siguranţacetăţeanuluiDupă 1990 fenomenul infracţional a înregistrat creşteriînsemnate. Ca urmare a activităţilor desfăşurate înscopul asigurării ordinii publice şi siguranţeicetăţeanului, la nivelul Poliţiei municipiului Oradeas-au constatat un număr de 3815 infracţiuni în anul2000 şi 3485 în anul 2001. Majoritatea (58 %) oreprezintă furturile, urmate de înşelăciune (6 %).Principalele categorii de infracţiuni comi se sunturmătoarele:2000 2001inf racţiuni de natură judiciară: 3317 3052inf racţiuni economice: 369 317inf racţiuni la regimul circulaţiei rutiere: 129 116În scopul prevenirii şi combaterii infracţiunilor comisecu violenţă, precum şi pentru apărarea patrimoniuluipublic şi privat, efectivele Poliţiei au efectuat: -razii,controale, acţiuni, descinderi în locuri rău famate,pieţe, târguri, locuri de distracţii, medii frecventate deelemente infractoare, zone aglomerate; - cercetăripenale; şedinţe cu caracter preventiv; - publicarea înmass-medi a locală a infracţiunilor comise, precum şi aunor rezultate deosebite în munca de poliţie; - activităţide asanare a municipiului de cerşetori, copiii străzii şipersoane care vin cu scopul comiterii de infracţiuni.Principalele cauze ale creşterii infracţionalităţii sunt:consumul de alcool, absenteismul şcolar, prostituţiaproxenetismul;traficul de carne vie; existenţa stări lorconflictuale intrafamiliare şi latente; condiţi a social ă şicarenţele în educaţie; reglările de conturi între grupăririvale; consumul de droguri; şomajul şi lipsa celornecesare existenţei.

41ORADEA1.2 OBIECTIVE, PRINCIPII,LEGISLAÞIEI.2.1 Consideraþii generaleObiectivele dezvoltării durabile ale municipiuluiOradea ţin cont de două ci cluri de schimbări urbanecare s-au produs în ultimii 50 de ani. Specificperioadei anilor `50-`80 ai sec. XX, primul ciclu s-acaracterizat prin expansiunea accelerată a zonelor delocuit în intravilan ca urmare a dezvoltării industrieiprelucrătoare, dar a avut un impact negativ în planuldesign-ului urban, al habitatului, culturii comunitare şimediului ambiant şi a condus în cele din urmă lasuburbanizare, proliferarea economiei informale,permanentizarea stării de sărăcie, restrângerea (şienclavizarea) zonelor de locuit mai bogate. Cel de aldoilea ciclu s-a declanşat după anii `90 ai sec. XX şise caracterizează prin amplificarea fenomenelor ce auapărut în primul ci clu, l a care se adaugă stagnareademografică pe fondul schimbărilor lente produse înstructura economică. Această evoluţie a oraşului estesimilară cu tendinţele care s-au înregistrat în uneleareale urbane ale ţărilor Europei Centrale şi de Est,precum şi în unele areale urbane din ţările perifericeale UE (grupul ţărilor de coeziune: Spania, Portugalia,Grecia). De altfel, se poate constata că, în planeuropean, dezvoltarea sistemelor urbane a fost mailentă în zonele cu economie nerestructurată şiperiferice, dar mai rapidă în arealele integrateeconomic şi care au i nsi stat asupra dezvoltăriisectorului terţiar, cercetării şi educaţiei. Schimbăristructurale profunde şi rapide au condus la trei tipuride areale în plină dezvoltare sau regenerare: i)centrele vechi urbane din Belgia, Marea Britanie, nordestulFranţei, Luxemburg, Olanda, nordul Germaniei şiDanemarca; ii) noile centre din sudul Germaniei,nordul Italiei, sud-estul Franţei, centrul şi estulSpaniei; iii) zonele periferice: restul Spaniei, Grecia,sudul Italiei, Portugalia, vestul Franţei şi Irlanda 1 .1European Sustainable Cities: European Urban Sy stems:Chapter2, sec.4. Expert Group on the Urban Environment,European Commission, Directorate General XI,Env ironment, Nuclear Saf ety and Civ il Protection,Brussells, March, 1996.Pe ansamblu, dezvoltarea sau regenerarea uneiaşezări urbane este determinată semnificativ deschimbările care se produc în structura economieilocale, în structura populaţiei şi în cultura comunitară.Pe de altă parte, dezvoltarea unui sistem urban esteîn mod substanţial influenţată de aplicarea unuimanagement adecvat şi axat pe patru ţinte principale:dezvoltarea infrastructurii şi asigurarea accesului laaceastă infrastructură, asigurarea accesului lalocuinţă, protecţia mediului ambiant şi diminuareasărăciei. Totodată, dezvoltarea unui sistem urbantrebuie să ţină cont de caracterul limitat al resurselor(de capital uman, natural şi financiar) ce impiedică oautoritate publică să gestioneze toate problemecomunităţii, precum şi de alocarea echilibrată aacestora, având în vedere efectul de evicţiune(„crowding out”) potrivit căruia o creştere a cheltuielilorpublice determină o reducere a consumului sauinvesti ţiilor private. Ori, autoritatea publică trebuie săevalueze permanent oportunitatea realizării uneiinvesti ţii, nu numai în raport cu resursele salefinanciare prezente, dar şi cu cele viitoare, precum şicu opţiunile populaţiei, astfel încât această autoritatesă încurajeze responsabilitatea comunitară şiindividuală, precum şi parteneriatul în realizarea unuiproiect de dezvoltare locală.Nu în ultimul rând, dezvoltarea urbană estedeterminată de redefinirea arhitecturii şi planificăriiurbane. Profund afectate de schimbările de concepţieîn construcţiile civile monstruoase din anii `50-`80(blocuri de locuit) şi de kitch-urile arhitectonice aleanilor `90, tradiţiile culturale urbane şi echilibrul socials-ar putea regăsi într-un mediu arhitectonic completredefinit, care să ia în considerare valorilearhitectonice clasice specifice zonei sau cele dereferinţă de tip occidental.I.2.2 Obiectivele generalePrincipalele obiective ale dezvoltării oraşului Oradeaconstau în:• dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurareaaccesului neîngrădit al populaţiei şi alconsumatorilor industriali la aceastăinfrastructură (apă, electricitate, distribuţiegaze, căi de transport);• accesul la locui nţă;

42MUNICIPIUL• protecţia mediului;• îmbunătăţirea stării de sănătate;• reducerea sărăciei ;• regenerare urbană (regenerarea capitaluluinatural, precum şi reabili tarea urbană prinrefacerea şi dezvoltarea centrului istoric, aclădirilor istorice aflate în afara perimetruluiistoric delimitat, precum şi redezvoltareaclădirilor prin refacerea faţadelor şi stabilireafuncţiunilor lor de bază sau redefinirea acestorfuncţiuni);Formularea strategiei porneşte de la următoarelepremise:• Strategia trebuie să îmbunătăţească condiţiilede viaţă ale locuitorilor (locuinţe şi locuri demuncă);• Strategia trebuie să ridi ce standardul calitati val designului urban, al construcţiilor, serviciilorşi al imaginii oraşului în general;• Strategia trebuie să ofere oportunităţi pentruintervenţia sectorului privat în operaţiuniurbane, fie sub forma investiţiilor directe înproiecte izolate, fie sub forma parteneriatelorsau consultărilor permanente între parteneri;• Strategia trebuie să se clădească pe caracterulsocial al proceselor urbane, pe suportul şiparticiparea comunităţii;• Strategia trebuie să permită o anumităflexibilitate de adaptare la inevitabileleschimbări ce au loc în municipiu. De aceea,procesul de planificare trebuie să fie creativ,participativ şi anticipativ.În conformitate cu premisele de formulare a strategieişi cu perspectivele de dezvoltare a municipiuluiOradea, conceptul strategic trebuie enunţat astfelîncât transpunerea sa într-un plan strategic să asigureun pachet de acţiuni care vor conduce la creştereaeconomică, creşterea bazei de impozitare, crearea delocuri de muncă şi îmbunătăţirea calităţii mediului deviaţă a comunităţii.Conceptul strategic de dezvoltare se traduce astfelprintr-o dezvoltare economică datorată poziţieigeostrategice a oraşului, determinată de atragerea defirme/activităţi economice/investiţii. În acest sens,trebuie urmate două direcţii pri oritare: creştereagradului de atractivitate a oraşului (prin îmbunătăţireaimaginii, a calităţii vieţii, prin revitalizare urbană) şifacilităţi de atragere a firmelor private (prin investiţii îninfrastructură, ofertă de terenuri şi clădiri, serviciistrategi ce, facilităţi fiscale, etc).1.2.3 PrincipiiPrincipiile de management urban în aplicareaobiectivelor, conform Raportului „Oraşe EuropeneDurabile” („European Sustainable Cities,Bruselles, 1996), Declaraţiei de la Bremen din 1997şi în spiritul Tratatului de la AmsterdamAvând în vedere ca o aşezare urbană nu este unsistem închis, iar realizarea obiectivelor generale seîntemeiază pe aplicarea unui management care săconducă la dezvoltare şi/sau regenerare urbană,politicile, planificarea strategică urbană, precum şirealizarea programelor şi proi ectelor se vor face curespectarea următoarelor principii:- dezvoltare durabilă, astfel încât pe termenlung să se producă schimbări majore decultură şi atitudine în ceea ce priveşteutilizarea resurselor de către populaţie şioperatorii economici;- întărirea capacităţii instituţionale: prinmanagement eficient, definirea şirestructurarea serviciilor publice în raport curesursele financiare actuale, cu obiectiveledezvoltării durabile, precum şi cu doleanţeleşi cerinţele comunităţii;- crearea unei reţele de comunicaţii în scopulschimbului de informaţii între municipalităţicu privire la utilizarea celor mai bune practici(în management urban sau management deproiect);- realizarea programelor şi proiectelor prinparteneriat public-privat;- realizarea acelor programe şi proiecte pecare sectorul privat nu le poate realiza- integrarea politicilor atât pe orizontală,pentru a se realiza un efect sinergicsi mul tan între sectoare, cât şi pe verticală,având în vedere corelarea şi integrareapoliticilor de dezvoltare a oraşului cupoliticile de dezvoltare ale judeţului şi aleregiunii;

43ORADEA- managementul resurselor, ce presupuneintegrarea fluxurilor de resurse energetice,materiale, financiare şi umane, precum şiintegrarea fluxurilor de resurse energetice şimateriale într-un ciclu natural;- utilizarea mecanismelor de piaţă pentru aatinge ţinta sustenabilităţii, respectivemiterea de reglementări pentru eco-taxe şifuncţionarea utilităţilor publice în sistem depiaţă, evaluarea investiţiilor după criterii demediu, luarea în considerare a problemelorde mediu la întocmirea bugetului local;- descentralizarea managementului însectorul energetic;- design-ul sustenabil arhitectonic în temeiulcăruia se stabilesc reguli privitoare lamaterialele de construcţii, desing-ul uneiclădiri, bioclimatul, densitatea clădirilorîntr-un areal, orientarea spaţială a clădirilor,„structuri verzi” în jurul clădirilor,microclimat, eficienţa energetică;- realizarea unui program sau proiect fără aafecta cultura unei comunităţi, ori pentru arecupera moştenirea culturală a uneicomunităţi şi/sau tradiţiile întregii comunităţilocale;- interzicerea multiplicării serviciilor publice,dacă acestea nu servesc unei nevoi locale;- fixarea regulilor de utilizare raţională aterenurilor pentru toate proiectele dedezvoltare în baza planului de urbanismgeneral, ca instrument de planificarespaţială;- analiza capacităţii tehnice de execuţie;- evaluarea eficienţei utilizării resurselorfinanciare şi umane;- evaluarea viabilităţii financiare a unuiprogram sau proiect prin prisma veniturilorfiscale obţinute;- identificarea nevoilor comunităţii locale şi apriorităţilor acesteia; corespondenţa întrelansarea unui program sau proiect şi nevoilecomunităţii;- evaluarea nevoilor comunităţilor sărace şi acapacităţii municipalităţii de a asiguraaccesul acestora la locuinţă, locuri demuncă şi serviciile publice de bază;- protecţia mediului;- realizarea unui program sau proiect înparteneriat cu sectorul privat, ori realizareaunui program sau proiect de către sectorulprivat, pentru a transfera costurile uneiinvesti ţii, dacă există oportunitatea de aobţine profituri viitoare;- asigurarea publicităţii informaţiilor cu impactîn investiţii (informaţii topografice, informaţiistatistice privind economia locală şiregională, regulamentul de urbanism, planulde urbanism general şi planurile deurbanism zonal).Principiile de realizare sau de reabilitare a uneizone de locuit potriv it planului de urbanismgeneral, conform Agendei Habitat de la Istanbul,1996- Planificarea unei întregi zone de locuit va fiintegrată, astfel încât să cuprindă clădiri delocuit (individuale sau colective potrivitsistemul de design arhitectonic), clădiri cudestinaţie comercială, parcări, şcoli şiinfrastructura edilitară necesară pentrunevoile zilnice ale rezidenţilor;- zona de locuit va conţine o diversitate declădiri;- în situaţi a în care în zona sunt clădiri istorice(din patrimoniul naţional cultural), acesteavor fi reabilitate (faţadă şi interior), fără aafecta proiectul în baza căruia s-a construit.În ni ci un caz, aceste clădiri nu vor fitransformate sau demolate;- zona de locuit va avea un centru carecombină funcţiuni le comerci ale, cu cel ecivice, culturale şi de agrement;- zona va conţine spaţii deschise în forma descuar, spaţii de verdeaţă sau parcuri;- spaţiile deschise vor avea un design care săîncurajeze prezenţa rezidenţilor şi pentru aîntări relaţiile în cadrul comunităţii saucomunităţilor din acea zonă funcţională;- vor fi proiectate în mod generos spaţiilepietonale şi de circulaţi e cu bi ci cleta.Acestea vor fi exclusive în centrul istoric aloraşului;

44MUNICIPIUL- terenuril e naturale – forestiere, cu vegetaţieflorală sau cu luciu de apă vor fi păstrate pecât posibil sau integrate în parcuri;- comunităţile vor respecta regulile deconservare a resurselor şi de reducere adeşeuril or;- comunităţile vor utiliza în mod raţionalresursele de apă;- orientarea străzilor şi plasamentulclădirilor vor contribui la creştereaeficienţei energetice.1.2.4 LegislaþieActe şi documente internaţionale- Agenda Locală 21, 1992- Al cincilea Program de acţiune pentru mediu(1993) – o abordare comprehensivă pentruUE activităţi în probleme urbane, datecomparative şi indicatori privind mediulurban şi implementarea iniţiativelor cuprinseîn Agenda Locală 21- Carta Aalborg (Charter of European Cities &Towns Towards Sustainability), aprobată decătre participanţii la Conferinţa Europeanacu privire la oraşe şi aşezări sustenabile l aAalborg, Danemarca, 1994)- Planul de acţiune de la Lisabona, pentruaplicarea Cartei Aalborg din 1994 şi aAgendei Locale 21- Raportul „Oraşe Europene Durabile”(„European Sustainable Cities, Bruselles,1996)- Declaraţia de la Bremen din 1997 prin cares-au stabilit principiile parteneriatului întresectorul privat şi municipalităţi privinddezvoltarea durabilă a oraşelor- «Dezvoltare Urbană Durabilă în UniuneaEuropeană: Un cadru de acţiune » (1998)- Apelul de la Hanovra a primarilor demunicipii din 36 de ţări europene,adoptat la cea de a treia Conferinţă aoraşelor şi aşezărilor durabile, Hanovra,Germania, 2000;- Declaraţia de la Bremen, Comunitatea deAfaceri şi Municipalitate, Noi Parteneriatepentru secolul 21;- Green Paper – Environmental issues,European Commission, 2000- Carta Europeana a MoşteniriiArhitecturale (Charter of theArchitectural Heritage) adoptată deConsiliul Europei în octobrie 1975;- Planul de Acţiune al Comunităţii în domeniulMoştenirii Culturale (1994)- Art.151 din Tratatul care stabileşte oComunitate Europeană – scopul conservări işi dezvoltării moştenirii culturale comune, curespectarea diversităţii ;- Art.6 din Tratatul care stabileşte oComunitate Europeană – protecţia mediuluice trebuie integrată în toate politicile şiactivităţile comunitare.Legislaţia naţională:- Legea administraţiei publice locale nr.215/2000- Legea serviciilor publice de gospodări ecomunală nr.326/2001- Legea nr. 27/1994 privind impozitele şitaxele locale- Legea nr.189/1998 privind finanţele publicelocale- Legea nr.350/2001 privind amenajareateri tori ului şi urbanismul- Legea nr.71/1996 privind aprobarea Planuluide amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea I - Căi de comunicaţie- Legea nr.171/1997 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a II-a Apa- Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planuluide amenajare a teritoriului naţional -Secţiunea a III-a - zone protejate- Legea nr. 351/ 2001 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi- Legea nr.575/2001 privind aprobareaPlanului de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural

45ORADEA- Legea nr. 10/1995 privind calitatea înconstrucţii- OG nr. 20/1994 privind măsuri pentrureducerea riscului seismic al construcţiilorexistente, republicată- Legea nr. 460/2001 pentru modificarea şicompletarea Ordonanţei Guvernuluinr.20/1994 privind măsuri pentru reducereariscului seismic al construcţiilor existente- OG nr.244/2000 privind siguranţa barajelor,aprobată prin Legea nr.466/2001- Legea nr. 151 din 15 iulie 1998, privinddezvoltarea regională în România- Hotărârea nr. 749 din 14 septembrie 1999,privind elaborarea Planului naţional dedezvoltare pentru anii 2000 - 2002- OG nr. 65/2001 privind constituirea şifuncţionarea parcurilor industriale- Legea locuinţei nr. 114 din 11 octombrie1996, republicată- Legea nr. 422/2001 privind protejareamonumentelor istorice- Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic alunor imobile preluate în mod abuziv înperioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989- Legea nr. 213/1998 privind proprietateapublică şi regimul juridic al acesteia- Legea nr. 219/1998 privind regimulconcesiunilor- Legea nr. 41/1995 pentru aprobareaOrdonanţei Guvernului nr. 68/1994 privindprotejarea patrimoniului cultural naţional- Legea nr. 56/1998 privind aprobareaOrdonanţei Guvernului nr. 24/1997 pentrumodificarea şi completarea OrdonanţeiGuvernului nr. 68/1994 privind protejareapatrimoniului cultural naţional, aprobată prinLegea nr. 41/1995- OG nr.43/2000 privind protecţiapatrimoniului arheologic şi declararea unorsituri arheologice ca zone de interesnaţional aprobată prin Legea nr.378/2001- OG nr.47/2000 privind stabilirea unor măsuride protecţie a monumentelor istorice carefac parte din Lista patrimoniului mondial,aprobată prin Legea nr. 564/2001- Legea învăţământului nr.84/1995 ***Republicată- Legea nr.133/2000 pentru aprobareaOrdonanţei Guvernului nr.102/1998 privindformarea profesională conti nuă prin si stemuleducaţional- Legea nr. 33/1995 pentru ratificareaConvenţiei-cadru pentru protecţiaminorităţilor naţionale, încheiată laStrasbourg la 1 februarie 1995- Legea nr. 48/2002 pentru aprobareaOrdonanţei Guvernului nr.137/2000 privindprevenirea şi sancţionarea tuturor formelorde discriminare- Legea protecţiei mediului nr.137/1995 ***Republicată- Legea apelor nr. 107 din 25 septembrie1996- O.U. nr. 236/2000 privind regimul ariilornaturale protejate, conservarea habitatelornaturale, a florei şi faunei sălbatice- Legea nr.426/2001 pentru aprobareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor- Legea nr. 465/2001 pentru aprobareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2001 privind gestionarea deşeurilorindustriale reci clabile- Legea nr.655/2001 pentru aprobareaOrdonanţei de urgenţă a Guvernuluinr.243/2000 privind protecţia atmosferei.- Decretul nr. 359 din 10 noiembrie 1999,pentru supunerea spre ratificareParlamentului României a Convenţiei privindaccesul la informaţie, participarea publiculuila luarea deciziei şi accesul la justiţie înprobleme de mediu, semnată la Aarhus la25 iunie 1998- Ordinul nr. 1.325 din 22 septembrie 2000,privind participarea publicului, prinreprezentanţii săi, la pregătirea planurilor,programelor, politicilor şi legislaţiei privindmediul- Ordonanţa de urgenţă nr. 16 din 26 ianuarie2001, privind gestionarea deşeurilorindustriale reci clabile- Hotărârea nr. 1.167 din 21 noiembrie 2001,privind infiinţarea Gărzii de Mediu

46MUNICIPIUL- Ordonanţa nr. 21 din 30 ianuarie 2002,privind gospodărirea localităţilor urbane şirurale- Hotărârea nr. 128 din 14 februarie 2002,privind incinerarea deşeurilor- Hotărârea nr. 162 din 20 februarie 2002,privind depozitarea deşeurilor- Legea nr. 99 din 26 mai 1999, privind unelemăsuri pentru accelerarea reformeieconomice- Ordonanţei de urgenţă nr. 102 din 29 iunie1999, privind protecţia specială şiîncadrarea în muncă a persoanelor cuhandicap- Legea nr. 108 din 16 iunie 1999, pentruînfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii- Ordinul nr. 124 din 25 octombrie 1999,privind constituirea Comisiei Naţionale deDialog Social- Legea nr. 130 din 20 iulie 1999, privindunele măsuri de protecţie a persoanelorîncadrate în muncă- Decretul nr. 138 din 30 aprilie 1999, privindpromulgarea Legii pentru ratificarea Carteisociale europene revizuite, adoptată laStrasbourg la 3 mai 1996- Decretul nr. 249 din 16 iulie 1999, pentrupromulgarea Legii privind unele măsuri deprotecţie a persoanelor încadrate în muncă- Hotărârea nr. 967 din 18 noiembrie 1999,privind constituirea şi funcţionarea Comisieiconsultative interministeriale în domeniulegalităţii de şanse între femei şi bărbaţi(CODES)- Norme metodologice din 13 iulie 2000,privind condiţiile de încadrare, drepturile siobligaţiile asistentului personal al persoaneicu handicap- Legea nr. 17 din 6 martie 2000, privindasistenţa socială a persoanelor vârstnice- Hotărârea nr. 851 din 28 septembrie 2000,privind acordarea unor ajutoare- Ordinul nr. 313 din 10 august 2001, privindstabilirea Criteriilor pe baza cărora seefectuează selecţia proiectelor în domeniulprotecţiei speciale a persoanelor cuhandicap- Legea nr. 366 din 10 iulie 2001, pentruaprobarea Ordonanţei de urgenţă aGuvernului nr. 118/1999 privind înfiinţarea şiutilizarea Fondului naţional de solidaritate- Legea nr. 492 din 1 octombrie 2001, pentrucompletarea Legii nr. 109/1997 privindorganizarea şi funcţionarea ConsiliuluiEconomic şi Social- Legea nr. 705 din 3 decembrie 2001, privindsistemul naţional de asistenţă socială- Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002, privindsi stemul asigurărilor pentru şomaj şistimularea ocupării forţei de muncăLegislaţia locală – Hotărâri ale Consiliului Localal municipiului Oradea (HCL):- HCL nr. 142/1995 pentru aprobarea PlanuluiUrbanistic General al municipiului Oradea- HCL nr. 6/2001 pentru aprobarea Studiului“Reactualizare Plan Urbanistic General” şi aRegulamentului local de urbanism aferentmunicipiului Oradea- HCL nr. 54/2001 privind stabilirea instituţiilorpublice de interes local subordonateConsiliului Local- HCL nr. 58/2001 privind stabilirea unormăsuri pentru finanţarea investiţiei “Azil denoapte pentru persoane fără adăpost – str.Guttemberg, nr.8”- HCL nr. 76/2001 pentru modificarea şicompletarea Regulamentului de organizareşi desfăşurare a traficului greu în municipiulOradea şi de avizare a parcări iautovehiculelor care efectuează transport demarfă şi persoane în municipiul Oradea,aprobat prin Hotărârea Consiliului local almunicipului Oradea nr.188 / 2000.- HCL nr. 78/2001 privind acordarea desubvenţii din bugetul local al municipiuluiOradea asociaţiilor şi fundaţiilor române cupersonalitate juridică, care înfiinţează şiadministrează unităţi de asistenţă socială- HCL nr. 97 pentru aprobarea sprijinuluifinanciar sportului orădean şi activităţilorsportive pentru trimestrul I – 2001.

47ORADEA- HCL nr. 102 privind aprobarea obiectivelorîn domeniul activităţii de salubritate înmunicipiul Oradea pentru anul 2001.- HCL nr. 103 pentru aprobareaRegulamentului privind organizarea şidesfăşurarea activităţii de transportpersoane în regim taxi, în municipiulOradea.- HCL nr. 104 privind aprobareaRegulamentului pentru acordarea sprijinuluifinanciar în domeniul activităţilor de tineretdin municipiul Oradea- HCL nr. 174 pentru aprobareaRegulamentului privind organizarea şidesfăşurarea activităţii de transportpersoane, mărfuri şi bunuri în regim taxi, înmunicipiul Oradea- HCL nr. 234 Privind aprobarea etapelor decooperarea metropolitană între Primări amunicipiului Oradea şi Primăriile comunelorînvecinate, enunşate în cadrul seminaruluide Cooperare Metropolitană Oradea din25.07.2001- HCL nr. 264 privind aprobareaRegulamentului de organizare şi funcţionarea “Centrului de cazare temporară apersoanelor fără adăpost”- HCL nr. 280 privind aprobareaRegulamentului privind stabilirea cadruluigeneralde gestionare a parcărilor dinmunicipiul Oradea- HCL nr. 291 Privind aprobareaRegulamentului de Organizare şiFuncţionare al Centrului de asistenţă soci ală- HCL nr. 299 privind aprobarea participări iConsiliului local al municipiului Oradea cucapital social la înfiinţarea unei societăţicomerciale de distribuţie a gazului metan înmunicipiul Oradea- HCL nr. 343 privind aprobareaRegulamentului de salubrizare în municipiulOradea- HCL nr. 380 Pentru aprobareaRegulamentului privind autorizareaexerciţiilor comerciale, a serviciilor de piaţăşi a altor activităţi economice pe baza libereiiniţiative- HCL nr. 398 pentru aprobarea înfiinţări iinstituţiei publice de interes local“Administraţia Socială Comunitară Oradea”- HCL nr. 423 Privind aprobarea bugetuluilocal al municipiului Oradea pe anul 2002I.2.5 Obiective specificeI.2.5.1 Dezvoltarea infrastructurii de bazăApaPentru gospodări rea şi dezvoltarea durabilă aresurselor de apă vor fi aplicate principiile formulate înDirectiva Consiliului European 60/2000/CE.• Continuarea programului de extindere şimodernizare a reţelelor de apă potabilă şicanalizare• Reabilitarea canalizării pluviale• Realizarea lucrărilor de amenajare şi indiguirepe pârâul Peţa, Sălbatec, Paris şi Soteteag, învederea prevenirii inundaţiilor ocazionate deploile torenţiale, continuarea lucrăril or derefacere a reţelei de canalizare menajeră amunicipiului Oradea, precum şi extindereacanalizării în zonele deficitare;• Deversarea apelor uzate, de la agenţiieconomici care nu sunt racordaţi la reţeaua decanalizare orăşenească şi dispun de bazinevidanjabi le, se va face în condiţiile impuse deR.A. Apaterm Oradea.Infrastructura stradală, iluminat public,transporturi, comunicaţii• Dezvoltarea zonelor de circulaţie şi transport:- Modernizarea şi reabilitarea străzilorprevăzute în programul de investiţii alprimăriei- Extinderea spaţiilor de parcare din oraş• Modernizarea şi diversificarea serviciilor dela Aeroportul Oradea, cu posibila atragere acălătorilor din zona de vest a Ungariei şi

48MUNICIPIULi ncl uderea sa în reţeaua de aeroporturi dincentrul Europei;• Finalizarea şoselei de centură a oraşului• Construirea autostrăzii ce tranzitează Oradea• Reglementarea activităţii de taximetrie;• Modernizarea parcului auto urban de călătoricu vehicule alimentate cu combustibilinepoluanţi: biogaz, gaz metan;• Electrificarea căii ferate pe toate relaţiileexistente;• Soluţionarea reducerii poluării fonice prinamplasarea de panouri de protecţie;• Modernizarea sistemului de iluminat stradalşi a reţelei electrice• Extinderea reţelei de telefonie.Energia• Extinderea sistemului de contorizare a energieitermice la blocurile de locuinţe şi agenţieconomici;• Punerea în valoare a potenţialului artezian alzăcămintelor de apă geotermală din Oradea;• Extinderea folosirii apei geotermale în sectorulindustrial şi casni c;• Realizarea unui program complex de investiţiiîn vederea alimentării CET-urilor cu gaz naturalîn locul cărbunilor;• Realizarea reţelei de distribuţie a gazelornaturale pentru consumatorii casnici, industrialisi CET -uri ;• Modernizarea punctelor termice şi aschimbătoarelor de căldură;• Înlocuirea reţelei termice primare şi secundare.I.2.5.2 Protecţia mediului (ecosistemului urban)Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu• Reducerea poluării cauzate de traficul auto princonstruirea unei şosele de centură care săredirecţioneze traficul greu, realizându-se astfelo descongestionare a arterelor centrale;limitarea circulaţiei auto pe anumite arterecentrale ale municipiului în anumite perioadeale săptamânii (sâmbăta, duminica)• Realizarea unei hărţi a municipiului Oradea pecare să fie poziţionate ca “puncte fierbinţi”zonele cel mai afectate de poluare;determinarea cu acurateţe a acestor areale sepoate realiza utilizând autolaboratorul pentrumăsurarea imisiilor atmosferice de careInspectoratul de Protecţia Mediului dispune; deasemenea, este utilă înmulţirea şi/saurepoziţionarea punctelor fixe de urmărire acalităţii tuturor factorilor de mediu;• Modernizarea Staţiei de epurare a apelorreziduale;• Proiectarea, executarea şi exploatareacaptărilor de ape subterane bazată pe studii şiinformaţii hidrologice corespunzătoare, înscopul evitării compromiterii capacităţiiacvi ferelor;• Studierea şi eliminarea cauzelor care producpierderi de substanţe poluante şi implicitpoluarea solului şi a apei, respectiv executareade foraje de observaţie în jurul haldelor,iazurilor, depozitelor de rezidii, depozitelor decarburanţi etc..• Ducerea la îndeplinire a măsurilor şi lucrăril orprevăzute în Programele de Etapizare aleunităţilor care evacuează apele uzate epurateîn cursuri de apă de suprafaţă, respectiv aleunităţilor care evacuează ape uzate în reţeauade canalizare orăşenească;• Încurajarea im pli cării societăţii civile, acetăţenilor municipiului în acţiuni de protejare şiconservare a habitatului în care locuiesc sau îşidesfăşoară activitatea (instituirea funcţiei de“comisar voluntar de mediu”)Spaţiile verzi• Creearea unei zone protejate pe teritoriuliazurilor biologice ale Staţiei de epurare,concomitent cu înfiinţarea unor puncte deeducaţie ecologică pe teritoriul acestora,inclusiv asigurarea pazei şi personalului dedeservire. Aceasta ar fi o premieră atât pe plannaţional, cât şi în spaţiul Central-EsticEuropean;

49ORADEA• Iniţerea unui program de plantări de perdelevegetale naturale de-a lungul arterelor cu unintens trafic auto şi / sau în proximitatea“punctelor fierbinţi”;Managementul deşeurilor• Închiderea actualei halde de deşeuri menajereşi construirea unui depozit ecologic regionalavând o dimensionare proporţională cudimensiunile şi dinamica municipiului, respectiva judeţului;• Reci clarea deşeurilor refolosibile, inclusiv amaterialelor plastice;• Identificarea soluţiilor de rezolvare a problemeideşeuril or spitaliceşti;• Controlul şi monitorizarea producerii,transportării şi depunerii deşeurilor industrialecu atenţie deosebită pentru deşeurile toxice şipericuloase;• Eliminarea depozitării neautorizate a gunoaielorîn oraş sau la marginea oraşului;• Identificarea celei mai bune soluţii la nivel deoraş pentru compostarea deşeurilor organice,care reprezintă 40% din cele depuse la groapade gunoi, iar pentru aceasta separarea la sursăa deşeurilor organice de celelalte deşeuri;• Responsabilizarea asociaţiilor de proprietari şia populaţiei privind deşeurile stradale si cel e ceprovin din spaţii verzi şi parcuri;• Utilizarea ca fertilizant în parcuri, terenuridegradate şi poluate a unei cantităţi de cca.50.000 mc/an pămînt vegetal rezultat dinprocesul de spălare a sfeclei de zahăr şi dinprocesul tehnologic de epurare de la Staţia deepurare, acoperirea haldelor de deşeuriindustriale şi a rampei de gunoi a oraşului cuacest pămînt de calitate superioară.Responsabilitatea faţă de mediul rural dinvecinătatea municipiului• Dezvoltarea şi modernizarea agriculturii înOradea şi împrejurimi va trebui orientată pe:• Asigurarea unor standarde calitativeadaptate la normele UE;• Protecţia resurselor naturale limitate - solul,apa, aerul şi biodiversitatea;• Menţinerea patrimoniului funciar al agriculturiila standarde de calitate superioară, anulare aefectelor dăunătoare produse deindustrializare şi urbanizare;• Utilizarea optimală a potenţialului agricol şi acomponentelor sale complementare pentruvalorificarea produselor pe piaţa locală şiexternă;• Atenuarea diferenţierilor existente în materiede competitivitate a produselor agricole• Înfiinţarea de firme mixte de consultanţătehnică şi de marketing în domeniul agricol• Valorificarea atuurilor de complementaritatea zonei frontaliere, în vederea accelerări iaccesului reciproc pe ambele pieţe şi pe terţepieţe;• Revitalizarea culturilor agricole industriale,prin utilizarea capacităţilor de prelucrare aacestora existente în ambele zone.I.2.5.3 Regenerare urbanăLocuireaStabilirea prin planul de urbanism general a zonelorrezidenţiale în raport cu tendinţa de extindere aoraşului pe axa nord, precum şi în raport cu cerinţeleviitoare de locuit ale populatiei si structura acesteia.• Modernizarea şi reabilitarea fondului existent înparteneriat cu asociaţiile de proprietari;• Accent preponderent pe construcţia de locuinţeindividuale sau duplex;• Realizarea de locuinţe cu înălţimi mici ( 2 - 3etaje)• Achiziţionarea unor imobile, reabilitarea şirepartizarea lor pentru rezolvarea problemelorsociale ale persoanelor defavorizate• Încurajarea construirii de locuinţe private;• Sprijinirea construcţiilor prin ANL (creditipotecar şi pentru tineret);

50MUNICIPIUL• Începerea lucrărilor pentru protejarea clădiril orde patrimoniu şi în special a celor care au fosttransformate în locuinţe;• Îmbunătăţirea izolării termice a clădirilor.Organizare spaţială• Finalizarea proiectului finanţat de MLPTLprivind realizarea Zonei metropolitane Oradea ;• Implementarea programului de revitalizare azonei centrale: str. Republicii pietonal, PiaţaFerdinand, Piaţa Unirii, str. Vasile Alecsandri;• Îmbunătăţirea practicilor de zonare fiscală ateritoriului municipiului Oradea ;• Utilizarea raţională a terenurilor cu destinaţiaconstrucţii în zona de dealuri şi în zonele derisc.I.2.5.4. EconomiaSe poate aprecia că în domeniul economic suntrealizabile următoarele 3 obiective majore la nivelulmunicipiului Oradea:• Formarea unui ambient atractiv pentruinvestitori prin îmbunătăţirea condiţiilorgenerale de desfăşurare a activităţiloreconomice: servicii financiare şi de susţinere aafacerilor, facilităţi fiscale, infrastructură fizică şiresurse umane;• Încurajarea activităţilor de inovare tehnică şitehnologică şi a transferului tehnologic cătreIMM-uri , în corelare cu ceri nţele actuale deprotecţie a mediului;• Consolidarea, dezvoltarea şi modernizareaofertei specifice de produse turistice înconformitate cu potenţialul resurselor şioportunităţilor de care dispune oraşul.Industria• Crearea de condiţii mai bune pentrudezvoltarea industrială şi crearea de noi locuride muncă.• Dinamizarea sectorului industrial din Oradeaimplică o serie de măsuri orientate pe:- promovarea industriilor curate: introducereasistemelor de management de mediu,promovarea principiilor de prevenire apoluării, crearea de facilităţi pentrutehnologiile curate;- promovarea cu preponderenţă a turismuluişi serviciilor;- promovarea investiţiilor străine: întărirearelaţionării în zona transfrontalieră prinîncadrarea în calendarul acţiunilor viitoareiasocieri în Euroregiunea Bihor-Hajdu Bihara unor manifestări de tipul târgurilor şiexpoziţiilor, centre tip „Info Bussines”,realizarea unui centru expoziţional şi deafaceri;- asigurarea unui climat de afaceri atractiv:crearea de oportunităţi de afaceri, facilităţidiferenţiate pe categorii de investi ţii, asocieriîn interes comunitar, parteneriat public /privat;- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructuriifizice- dezvoltarea serviciilor de asistenţă şiconsultanţă pentru afaceri: suport financiarpentru servicii de informaţii, asistenţă şiconsultanţă, oferite atât la nivelul primărieicât şi de firme şi organizaţii private;• Dezvoltarea unor zone de activităţi productiveşi de servicii, ţinând cont de tradiţiile oraşuluidar şi de tehnologiile moderne (IT) ;Turismul• Realizarea unui studiu de piaţă şi a unei analizeSWOT pentru: diagnosticarea bazei turistice înOradea, sondarea preferinţelor turiştilor actuali,identificarea unui pachet de oferte şi serviciituristice specifice pentru turiştii potenţiali,construirea unei identităţi turistice teritorialecare să individualizeze oferta turistică locală şisă promoveze identitatea culturală şi istorică aoraşului;• Înfiinţarea la nivelul municipiului a unui Centrude promovare a turismului, ca punct deinformare, orientare, asistare şi oferire deservicii turistice, materiale informative (pliante,hărţi), linie telefonică „Tel verde” permanentă;

51ORADEA• Realizarea unei pagini web dedicate turismuluidin municipiul Oradea şi împrejurimi, care săpromoveze informaţiile şi oferta turistică locală;• Identificarea unor manifestări (de ex. în CetateaOradea) corelate cu specificul local al regiunii,în acord cu programele europene de turism;• Iniţierea unui circuit european de turism aloraşelor central – europene din fostul arealistoric austro – ungar (cu punct de plecare saude sosi re Viena !), ca posi bilă atracţie pentruemulaţia turistică în zonă (Austria, Ungaria,Cehia, Slovacia, Ucraina).Dinamica IMM-urilor• Identificarea unor posibilităţi pe plan local desprijinire a I.M.M-urilor cu activi tăţi în sferaproducţiei şi a serviciilor, în special a celor cepromovează „tehnologii curate”;• Creşterea calităţii, scăderea costurilor deproducţie şi a serviciilor I.M.M.-urilor;• Crearea unor parcuri industriale şitehnologice (în cooperare cu UniversitateaOradea), realizarea unor incubatoare de afaceripentru tinerii intreprinzători din sferatehnologiilor de vârf care asigură totodatăprezervarea calităţii mediului;• Dezvoltarea parteneriatului dintre societateacivilă şi mediul de afaceri prin implementareaunor proiecte de cooperare în domeniulresurselor umane, respectiv pentru instruirea,calificarea şi recalificarea forţei de muncă,punându-se accentul pe pregătirea tinerilor şi afemeilor.Crearea unui mediu favorabil pentrudiversificarea serviciilor şi îmbunătăţireacalităţii• Dezvoltarea unui sistem de formareprofesională, accesibil şi diversificat îndomeniul serviciilor;• Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice deinteres economic: vamale, de transport,infrastructură specifică, etc;• Stimularea dezvoltării serviciilor din sectorulprivat şi mai ales a celor din domeniul bancar,asigurări, turism, comerţ şi alimentaţie publică;• Simplificarea procedurilor de autorizare şifuncţionarea eficientă a serviciilor deconsultanţă, informare, promovare;• Dezvoltarea de servicii complementare şi “înoglindă” în zona de graniţă (Debrecen,Bekescsaba, s.a.) pentru crearea unui spaţiucomun integrator al dezvoltării economiceI.2.5.5. Reducerea sărăcieiEducaţia formală şi informalăA. Educaţia formală• Promovarea unui învăţământ deschis, racordatla nevoile actuale de calificare, diversificat simodularizat în funcţie de nevoile şi evoluţiaeconomiei, administraţiei, vieţii sociale şiculturale, care să încurajeze ini ţiativa,competiţia cinstită şi să favori zeze i novaţia şicreativitatea ;• Punerea în mişcare a resurselor publice şiprivate în vederea promovării tehnologiilordidactice bazate pe comunicaţiile electronice şia echipării laboratoarelor didactice;• Profesionalizarea actului didactic, accentuarealaturii formative;• Stimularea înfiinţării unităţilor de învăţământparticular;• Introducerea sistemului de credite înînvăţământul obligatoriu;• Implicarea părinţilor şi a întregii comunităţilocale în viaţa şcolilor;• Continuarea dotării cu calculatoare a şcolilor;• Creşterea calităţii pregătirii cadrelor didactice,prin participarea periodică la cursuri deformare;• Înfiinţarea posturilor de profesori consilieri încadrul cabinetelor şcolare de asistenţa psihopedagogică;• Schimbarea mentalităţii tinerilor şi adulţilorprintr-un proces de formare continuă, detrecere de la decizia impusă la decizianegociată, de abordare complexă aproblemelor.B. Educaţia informală

52MUNICIPIUL• Dezvoltarea educaţiei informale, ca alternativăşi completare a educaţiei formale;• Asigurarea supravegherii copiilor dupăterminarea programului la şcoală şi asigurareaunui program sănătos, bine echilibrat, necesardezvoltării lor fizice şi intelectuale;• Realizarea unor proiecte pentru prevenirea şieliminarea abandonului şcolar;• Realizarea unui catalog cu oferteleeducaţionale alternative în vederea prezentăriiprogramelor existente: educaţie pentrusănătate, educaţie rutieră, educaţi e ci vi că,educaţie cultural-artistică şi ştiinţifică, educaţiepentru sport, educaţie ecologică;• Crearea unui web-site prezentând posibilităţilede educaţie în afara sistemului şcolar;• Realizarea unor cabinete multimedia în care săse promoveze forme ale educaţiei multiple,complementare educaţiei de bază;• Crearea unui centru pentru tineret, în cadrulcăruia să se organizeze activităţi care să îiajute pe tineri să îşi formeze convingeri,atitudini şi comportamente necesare integrăriicu succes într-o lume concurenţială;• Crearea unor centre de copii, pe cartiere, undecopiii nesupravegheaţi să poată beneficia de unprogram extraşcolar variat;• Imbunătăţirea bazei materiale a UniversităţiiOradea;• Creşterea spaţi ilor de cazare pentru studenţi;• Extinderea colaborării cu centre universitare dinţară şi străinătate;Formarea resurselor umane• Corelarea dintre oferta educaţională a liceelorşi a Universităţii cu necesi tăţile pieţei forţei demuncă;• Identificarea şi ocuparea locurilor de muncăvacante;• Orientarea şi consilierea persoanelorneîncadrate în muncă şi a altor persoane carese adresează acestor servicii• Calificarea şi recalificarea forţei de muncă,adaptată la cerinţele şi tendinţele pieţei muncii.• Reanalizarea politicilor privind formarea,orientarea şi calificarea resurselor umane,luând în considerare necesităţile reale aleeconomiei.Şomajul• Organizarea de cursuri de recalificare îndiverse meserii, pentru care există cerere pepiaţa forţei de muncă ;• Monitorizare permanentă a pieţei locurilor demuncă ;• Acordarea de credite din fondul pentru plataajutorului de şomaj, pentru crearea de noi locuride muncă.Sănătatea populaţiei• Creşterea speranţei de viaţă;• Ameliorarea calităţii vieţii;• Accesul echitabil la serviciile de sănătate;• Îmbunătăţirea evidenţei privind starea desănătate a persoanelor defavorizate din punctulde vedere al statutului socio-economic;• Realizarea registrului sănătăţii persoanelordefavorizate în vederea acordării serviciilormedicale curative şi preventive specifice;• Dotarea spitalelor cu aparatură medicalăcorespunzătoare;• Realizarea de programe de educaţie îndomeniul HIV, SIDA, TBC, hepatită B şi C;• Realizarea de programe în colaborare cuorganizaţii non – guvernamentale de profil.Tineret• Realizarea şi promovarea unei politici de tineretla nivelul municipiului Oradea;• Stabilirea unui capitol bugetar pentru activităţide tineret ale organizaţiilor nonguvernamentalede tineret precum şi stabilirea unei proceduritransparente de alocare a acestor resurse;• Asigurarea susţinerii necesare pentru diferiteactivităţi de tineret, la nivelul municipiuluiOradea.

53ORADEA• Realizarea un “Studiu privind nevoile tinerilor”,din care să reiasă situaţia actuală, precum şipaşii care trebuie făcuţi în viitor, în funcţie denecesităţile pe care le au tinerii din oraş.Situaţia femeilor• Afirmarea şi promovarea profesională afemeilor în funcţii de conducecre şi poziţii cuputere de decizie în viaţa politică, economică,social ă şi culturală;• Apărarea drepturilor femeilor;• Educarea femeilor pentru a elimina teama,ruşinea, prejudecăţile şi sentimentul vinovăţieişi pentru a primi sprijin calificat în rezolvareaconflictelor care generează şi alimenteazăviolenţa soci ală şi conjugală;• Consiliere şi sprijin pentru femeile şi copiiiabuzaţi în vederea demascării şi pedepsiriilegale a agresorilor;• Înfiinţarea centrului social pentru tineret şifemei;• Înfiinţarea biroului de consiliere pentrucombaterea violenţei în familie.Societatea civilă• Comunicarea şi cooperarea continuă întrefactorii principali ai comunităţii ;• Orientarea spre acţiuni centrate pe macrogrupşi comunitare ;• Implicarea cetăţeanului orădean în rezolvareaproblemelor comunităţii, de interes general ;• Stimularea iniţiativei în elaborarea de proiecte,acţiuni şi manifestări, de interes comunitar ;• Reducerea chiriilor pentru imobilele în care îşidesfăşoară activitatea ONG-urile.I.2.5.6 Responsabilitatea faţă de persoaneledefav orizateSituaţia copiilor defavorizaţi:1. Instituţionalizare de tip rezidenţial• Creşterea eficientizării alternativelor lainstituţionalizare de tip rezidenţial prin:reintegrarea în familia naturală; adopţia;plasamentul; centrele de tip familial.2. Abuzul asupra copiilor• Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a copiilorabuzaţi prin: amenajarea unui centru de tranzitpentru copii/mame supuşi diverselor forme deabuz; facilitarea accesului la servicii deconsiliere, informare, ghidare spre alte unităţide specialitate existente pentru rezolvareacazurilor; organizarea de campanii deconştientizare a opiniei publice privindproblematica abuzului.3. Fenomenul copiilor străzii• Facilitarea accesului la un spaţiu de locuit şieducaţie pentru această categorie prin:amenajarea unui centru de tranzit pentru copiiistrăzii; accesul la consiliere şi educaţie.4. Delincvenţa juvenilă• Facilitarea accesului la consiliere şi educaţiepentru această categorie prin: amenajarea unuicentru de reabilitare.5. Tinerii de peste 18 ani care părăsesc centrele deplasament.• Acordarea de sprijin pentru integrarea însocietate a tinerilor absolvenţi care părăsescinstituţiile de tip rezidenţial prin: asigurarespaţiului locativ; facilitarea accesului laconsiliere şi sprijin pentru găsirea unui loc demuncă.Situaţia vârstnicilor• Crearea unui centru social pilot, pentruidentificarea nevoilor şi monitorizarea situaţieivârstnicilor (şi a celorlalte categorii depopulaţie) şi dezvoltarea de servicii comunitarealternative, cum ar fi: centrele comunitare pecartiere, în componenţa cărora să intre centrede zi, cantine, servicii de consiliere, informare,ghidarea spre alte unităţi speciale; dezvoltareaunei reţele de îngrijire la domiciliu, amenajareaunui adăpost comunitar pentru persoanele devârsta a treia care nu au domiciliu stabil.

54MUNICIPIULSituaţia persoanelor cu handicap sever:• Înfiinţarea unui centru de zi pentru persoanelecu handicap din oraş;• Schimbarea mentalităţii societăţii faţă depersoanele cu handicap;• Amenajarea unor rampe la căile de accesstradale şi la mijloacele de transport în comun ;• Îmbunătăţirea ofertei pieţei de muncă pentrupersoanele cu handicap.• Introducerea semnalelor acustice lasemafori zări.În urma identificării problemelor şi stabilirii obiectivelordin domeniul social, s-a evidenţiat ideea necesităţii decreare a unui Centru Social Pilot, care să dezvolteactivităţi şi servicii într-o reţea de centre comunitarepoziţionate în diferite cartiere ale municipiului Oradea.Astfel, în cadrul Centrului Social Pilot va funcţiona unbirou de statistică, monitorizare şi legislaţie, precum şiun centru de asistenţă psihosocială – care să ofereservicii de consiliere, informare şi ghidare pentrucetăţeni, spre serviciile care intră în sfera de activitatea reţelei, birou de orientare, consiliere, mediere,ocupare forţe de muncă, educaţia muncii. Centrelecare intră în componenţa retelei reflectă nevoileidentificate în domeniul social şi se concreti zează în:centru de tranzit pentru copii şi mame supuşidiverselor forme de abuz, centru de trazit pentru copiiistrăzii, centru de reabilitare pentru copiii delicvenţi,centru de tineret pentru activităţi non-formal educative,centru de zi pentru persoanele cu nevoi speciale,centru de sprijin pentru tinerii absolvenţi care părăsescinstituţiile de tip rezidenţial, centre de zi pentrupersoanele de vârsta a treia şi adăpost comunitarpentru persoanele de vârsta a treia.Se doreşte conştientizarea opiniei publice şiimplicarea în mod direct a membrilor comunităţii înderularea activităţilor tuturor centrelor. Astfel, estesubliniat rolul activ al comunităţii la crearea unorinstrumente de identificare şi rezolvare a problemelorproprii, prin promovarea unui spirit comunitar şi deatitudine civică.I.2.5.7 Convieţuirea etniilor• Dezvoltarea educaţiei în limbile minorităţilor• Integrarea socială a comunităţii de rromi• Programe culturale commune• Întărirea cooperării cu oraşe din Ungaria• Evitarea segregării populaţiei pe criterii etniceI.2.5.8. Cultura şi arta• Reabilitarea Cetăţii Oradea.• Formarea unei galerii de artă plastică pentruexpoziţii de mai mare amploare• Asigurarea unei suprafeţe de 8 000-10 000 mp.pentru lectură publică, prin proiectul dealternativă privind mutarea Bibliotecii judeţene“Gheorghe Şincai”.• Elaborarea anuală a agendei de manifestăriculturale a Primăriei Oradea, împreună cufactorii de colaborare şi cofinanţare, având capilon manifestările din cadrul “Toamneiorădene” şi pornind de la calendarul UNESCO,calendarul naţional şi calendarul local deaniversări şi comemorări .• Elaborarea unui program de legături culturaleexterne ale Primăriei Oradea, pentru difuzareaîn exterior a imaginii municipiului nostru, cutoate caracteri sti cile sale şi receptarea de cătreorădeni a valorilor culturale europene şiuniversale.• Realizarea unui muzeu al municipiului Oradea,profil de arheologie, istorie, cultură ci vilă şieclesială, industrie, comerţ şi viaţă cotidiană; laformarea colecţiilor lui ar putea contribui şicetăţenii.I.2.5.9 Sport şi agrement:• Amenajarea şi dotarea locurilor de joacă;• Amenajarea Ştrandului municipal şi a zoneiSilvaş;• Amenajarea peisageră şi reintroducereaCrişului Repede ca actor activ în viaţaurbanistică a oraşului;• Preluarea de către municipalitate a bazinuluiacoperit de înot;• Modernizarea parcurilor;

55ORADEA• Înfiinţarea unui complex multifuncţional deservi cii, comerţ şi agrement, pe Calea Araduluişi Nufărul;• Construirea unui patinoar în cartierul Ioşia.

56MUNICIPIULII. PLANUL LOCAL DE ACÞIUNE PENTRUDEZVOLTARE DURABILÃII.1 CONSIDERAÞII GENERALEPlanul Local de Acţiune (PLA) - ca instrument deplanificare şi implementare - conţine un set de politicipe domenii de activitate ce se aplică într-un termendeterminat, în scopul realizării obiectivelor generalefixate într-o strategie. Termenul de realizare a planuluilocal de acţiune trebuie să corespundă termenului de10-20 de ani, fixat pentru realizarea Strategiei Localede Dezvoltare Durabilă (SLDD).Periodic, Planul Local de Acţiune trebuie revizuit astfelîncât ţintele fixate să ţină cont de evoluţiamacroeconomică la nivel naţional, starea economiei lanivel regional şi local, precum şi de opiniile comunităţiilocale cu privire la implementarea lui. Cu câtrevi zui rea se face l a i ntervale mai scurte, cu atât marjade eroare în privinţa evaluării resurselor la un proiecteste mai mică, având în vedere că pe măsură ce seînainteaza în timp variabilele economice ce trebuieluate în calcul la o prognoză economică se multiplică.Din acest motiv se recomandă ca Planul Local deAcţiune ce va fi întocmit de fiecare oraş cuprins înAgenda Locală 21 să fie revi zui t odată la 2 ani, chiardacă este proiectat pentru 10 ani.II.2 PRINCIPII ªI CONDIÞIIPlanul Local de Acţiune se adresează comunităţiilocale, drept pentru care măsurile, numărul acestora şiprioritizarea lor (probabil punctul cel mai sensibil dincuprinsul PLA), precum şi mecanismele instituţionalede aplicare trebuie să ţină cont de interesele acesteicomunităţi, respectiv de asociaţii ale oamenilor deafaceri, sindicate, asociaţii şi fundaţii cu activitatecaritabilă, culturală, de protecţie a patrimoniuluicultural şi arhitectonic, asociaţii pentru protecţiamediului sau/şi animalelor, congregatii religioase.În PLA orice masură ce se concretizează într-unprogram, sub-program ori proiect trebuie să ţină contde următoarele aspecte:• concordanţa între ţintele fixate în programe,sub-programe, proiecte cu obiectivelegenerale cuprinse în Strategia Locală deDezvoltare Durabilă;• existenţa unor resurselor financiare limitate,condiţie ce influenţează modalitatea definanţare şi mecanismele juridice pe care seîntemeiază un program, sub-program sauproiect (de ex. împrumut bancar, împrumutextern, obligaţiuni municipale, concesiune,vânzare, închiriere, parteneriat public-privatîntemeiat pe un set de contracte deconcesiune, vânzare ori de altă natură etc);• evitarea efectului de evicţiune (ca noţiuneeconomică!) potrivit căruia o creştere acheltuielilor publice determină o reducere aconsumului sau a investiţiilor private, încondiţiile în care resursele sunt limitate.Autoritatea publică trebuie să evaluezepermanent oportunitatea realizării unei investiţii,nu numai în raport cu resursele sale financiareprezente, dar şi cu cel e viitoare, precum şi cuopţiunile populaţiei, astfel încât să încurajezeresponsabilitatea comunitară şi individuală,precum şi parteneriatul în realizarea unuiproiect de dezvoltare locală;• gradul de popularizare (cunoaştere publică)al unui program, sub-program, proiect, prindiseminarea informaţiei în rândul comunităţiilocale. În acest sens, PLA va trebui să cuprindămecanismul dezbaterii publice la analizaprogramelor şi sub-programelor ce urmează a firealizate;• implicarea părţilor interesate în realizareaunui program, sub-program sau proiect;

57ORADEA• norme de reglementare versus norme deautoreglementare. Autoritatea locală va aveaîn vedere că sunt si tuaţii în care organizaţiilenon-profit sau asociaţiile profesionale aleoamenilor de afaceri îşi pot fixa reguli pe bazevoluntare în situaţia realizării unui proiect fărăintervenţia autorităţii publice prin reglementări .De aceea este bine să se evitesuprareglementarea. De asemenea, existăsi tuaţii în care pentru realizarea unui proiect,reglementările autorităţii publice locale secombină cu cel e voluntare, în special în cazulpartneriatului public-privat.consumatorilor industriali la aceastăinfrastructură (apă, electricitate, distribuţiegaze, căi de transport)• Accesul la locui nţă• Protecţia mediului• Îmbunătăţirea stării de sănătate• Reducerea sărăci ei• Regenerarea urbană (regenerarea capitaluluinatural, precum şi reabili tarea urbană prinrefacerea şi dezvoltarea centrului istoric, aclădirilor istorice aflate în afara perimetruluiistoric delimitat, precum şi redezvoltareaclădirilor prin stabilirea funcţiunilor lor de bazăsau redefinirea acestor funcţiuni)II.3 OBIECTIVE GENERALE• Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurareaaccesului neîngrădit al populaţiei şi alII.4 BUGETUL LOCAL pe anii 1999, 2000, 2001 ºi 2002;Propuneri pentru anul 2003Rând Denumirea indicatorilor 1999 2000 2001 2002Propuneri20031 VENITURI – TOTAL 305,653,143 464,663,754 947,993,467 1,366,051,053 1,863,579,0002VENITURI PROPRII –TOTAL 255,475,048 221,322,728 302,533,539 336,082,927 320,450,0003 I. VENITURI CURENTE 157,523,352 211,837,229 293,366,414 282,182,927 285,050,0004 A. VENITURI FISCALE 141,535,404 153,851,132 193,411,204 244,321,927 251,800,00032B. VENITURINEFISCALE 15,987,948 57,986,097 99,955,210 37,861,000 33,250,00054II VENITURI DINCAPITAL 3,960,591 4,712,370 1,941,210 2,100,000 2,400,00059III VENITURI CUDESTINAŢIE SPECIAL Ă 3,177,538 4,773,129 7,225,915 51,800,000 33,000,00072IV PRELEVĂRI DINBUGETUL DE STAT 91,663,567 175,328,598 525,875,803 693,351,126 1,253,129,00080 VI SUBVENŢII 49,328,095 68,012,428 119,584,125 128,617,000 110,000,00092 IX ÎMPRUMUTURI 0 0 0 208,000,000 180,000,000mii lei

58MUNICIPIULRând Denumirea indicatorilor 1999 2000 2001 2002Propuneri200398 CHELTUIELI – TOTAL 291,431,847 471,043,028 955,548,955 1,366,051,053 1,863,579,00099A. CHELTUIELICURENTE 854,986,126 1,280,749,000134B. CHELTUIELI DECAPITAL 89,921,989 116,897,300 241,996,904 504,564,927 505,500,000138C. OPERAŢIUNIFINANCIARE 257,107 888,934 2,714,423 6,500,000 33,700,000152 D. REZERVE 0 0 0 0 0155I. SERVICII PUBLICEGENERALE – TOTAL 16,282,143 29,486,325 35,327,214 47,565,000 58,000,000167III. CHELTUIELI SOCIAL-CULTURALE – TOTAL 51,482,761 105,623,305 383,940,507 488,800,583 668,549,000280IV. SERVICII ŞIDEZVOLTARE PUBLICĂ,LOCUINŢE, MEDIU ŞIAPE 205,612,133 287,876,958 454,590,318 600,267,275 861,200,000309 V. ACŢIUNI ECONOMICE 14,919,633 39,705,967 70,516,287 166,388,195 165,500,000370 VI. ALTE ACŢIUNI 68,454 2,243,028 309,122 4,230,000 230,000Rând Denumirea indicatorilor 1999 2000 2001 2002Propuneri2003386IX. FOND DEGARANTARE ŞIREDISTRIBUIRE 257,107 419,400 2,714,424 6,500,000 5,000,000395 XI. TRANSFERURI 0 0 1,000,000 0 3,000,000404XII. ÎMPRUMUTURIACORDATE 0 0 0 0 0413XIII. PLĂŢI DE DOBÂNZIŞI ALTE CHELTUIELI 0 0 0 500,000 40,400,000434XIV. RAMBURSĂRI DEÎMPRUMUTURI 0 0 0 0 28,700,000446XV. FONDURI DEREZERVĂ 0 0 0 0 0452XVI. CHELTUIELI CUDESTINAŢIE SPECIAL Ă 2,809,616 4,804,111 7,151,084 51,800,000 33,000,000479XVII.EXCEDENT/DEFICIT 14,221,296 -6,379,274 -7,555,488 0 0II.5 MÃSURI DE ÎNTÃRIRE ACAPACITÃÞII INSTITUÞIONALEPentru îndeplinirea obiectivelor propuse, Primăriamunicipiului Oradea are în vedere întărirea capacităţiiinstituţionale la toate nivelele de decizie şi execuţie,acestă acţiune presupunând nu numai atragerea deresurse financiare suficiente realizării investiţiilor, ci şinivelul de pregătire şi specializare a resurselor umane,identificarea celor mai eficiente mecanisme decomunicare, şi nu în ultimul rând, reanalizareacadrului administrativ de alocare a responsabilităţilor.

59ORADEAConsolidarea capacităţii instituţionale este un procesde durată în care administraţia publică trebuie săacţioneze pentru schimbarea radicală a atitudiniifuncţionarului public faţă de accesul cetăţenilor laactivitatea administraţiei – condiţie esenţială înschimbarea imaginii şi creşterea credibilităţiiadministraţiei publice în comunitate.Cursuri pentru instruirea personalului din primărieorganizate de Ministerul Administraţiei Publice prinCentrul Naţional de Formare Continuă pentruAdministraţia Publică Locală, pe următoarele teme:• Organizarea activităţii de urbanism şiamenajarea teritoriului• Strategii privind dezvoltarea unităţiloradministrativ teritoriale• Audit intern• Impozite şi taxe locale• Atribuţiile şi competenţele Secretarului Primări ei• Concepte privind integrarea europeană şidezvoltarea regională• Organizarea şi funcţionarea administraţieipublice locale• Relaţii publice şi mass-media• T recerea la contabilitatea în partidă dublă• Resursele umane în adminstraţia publică• Achiziţii Publice• Protecţia social ă în România• Investi ţiile - condiţie a dezvoltării locale• Implementarea proiectelor de infrastructurăfinanţate din fonduri PHARE• Managementul proiectelor cu finanţare UE îndomeniul dezvoltării regionaleSuma alocată în anul 2001 pentru perfecţionareapersonalului Primăriei muncipiului Oradea areprezentat 1,8 % din totalul cheltuielilor materiale, iarîn anul 2002, 2,1 %.În cadrul măsuri lor de întări re a capaci tăţiiinstituţionale, Primăria municipiului Oradea a încheiatun Acord de cooperare cu RTI International, filialaRomânia, contractor al Agenţiei Statelor Unite deDezvoltare Internaţională (USAID), în vedereaimplementării programului de Asistenţă pentruAdministraţia Publică Locală din România.Contractul cu RTI şi USAID include o componentă deinstruire şi asistenţă tehnică integrată adresatăadministraţiei publice locale, pentru îmbunătăţireadeprinderilor şi practicilor manageriale în domeniileplanificării strategice locale, buget şi managementpublic, colectarea taxel or şi impozitelor locale,managementul resurselor umane, managementulinformaţiei, dezvoltare economică şi creditare şifinanţare municipală. Acest program de asistenţăintegrată va sprijini administraţia locală să devinămodel de bună practică pentru administraţiile localedin România.În cadrul acordului, programul se va desfăşura înurmătoarele domenii de specialitate:A. Creditare şi finanţare municipalăI. Proiect 1. Elaborarea unei strategii deîndatorareII. Proiect 2. Finanţarea unui proiect deinvesti ţiiIII. Proiect 3. Sistem de monitorizare a calităţiiserviciilor publice localeB. Buget şi management public1. Diagnoza managerială şi financiară desistem, metodologia şi planificarea audituluipentru perioada 2002 – 2003C. Managementul sistemelor informaticeI. Proiect 1. Dezvoltarea unor rapoarteinformatizate pentru management, inclusivepe baza tehnologiei GISII. Proiect 2. Corelarea şi integrarea unorbaze de date utilizate de Primăria municipiuluiOradeaIII. Proiect 3. Asistenţa tehnică pentruelaborarea Planului Cadru de InformatizareD. Dezvoltare economică locală1. Dezvoltarea zonei metropolitane şistrategia de marketing

60MUNICIPIULII.6 STRUCTURI INSTITUÞIONALEDE MONITORIZARE ªI EVALUAREPentru a monitoriza progresele înregistrate prinimplementarea acestor proiecte, administraţia publicătrebuie să-şi pună la punct un si stem coerent şiconcret de urmărire a modului în care sunt realizate şi,mai ales, a efectelor pe care le induc aceste proiecteîn viaţa socială şi economică a comunităţii. Abordareaacestei maniere implică însă şi participarea altorinstituţii guvernamentale şi neguvernamentale, fărăaportul cărora monitorizarea nu ar fi completă.Structura sistemului suport de luare a deciziilor(monitori zare şi evaluare) pentru implementareaPlanului Local de Acţiune în municipiul Oradea:PRIMARCONSILIUL LOCALBIROUL AGENDEI 21 LOCALEDIRECŢIATEHNICĂDIRECŢIA URBANISM ŞIAMENAJAREA TERITORIULUIDIRECŢIAECONOMICĂAceastă structură va utiliza ca instrument de măsurareşi evaluare a procesului de implementare a Strategieide Dezvoltare Durabilă şi a Planului Local de Acţiuneun set de indicatori construit astfel încât să asigureatingerea următoarelor obiective:- Evaluarea corectă a “durabilităţi i ” si stemuluisocio-economic din municipiul Oradea;- Măsurarea performanţelor privind atingereaobiectivelor stabilite în cadrul StrategieiLocale de Dezvoltare Durabilă şiimplementarea Planului Local de Acţiune;- Corelarea şi adaptarea continuă a politicilorla nivel local cu componentele AgendeiLocale 21 (obiective, politici, acţiuni) precumşi cu documentele adoptate la nivelinternaţional.

61ORADEASetul de Indicatori pentru dezvoltare durabilă adoptat la nivelul Uniunii Europene, 2000Indicatori comuni europeni, Urban Audit I cu modificările propuse de comunitatea locală în cadruldezbaterii publice:INDICATORI SOCIO-ECONOMICIDomeniiPopulaţieStructura etnicăStructura gospodăriilorPiaţa f orţei de muncă şişomajulVeniturile populaţieiLocuireaIndicatoriPopulaţia totală distribuită pe sexe şi grupe de vârstaPopulaţie cu v ârsta sub 16 ani (%) şi populaţie cu vârstapeste vârsta medie de pensionare (%)Numărul de persoane care părăsesc oraşulNumărul de persoane care intră în oraşPopulaţia de origine română (% din total)Alte naţionalităţi (% din total)Total gospodăriiMărimea medie a gospodăriilorGospodării cu o persoană (%)Gospodării cu f amilie (%)Gospodării deţinute de pensionariNumărul total de şomeriRata şomajului (pe sexe)Şomeri bărbaţi/f emei (%)Şomeri pe o perioadă mai mare de 1 an (%)Şomeri cu v ârsta sub 25 ani (%)Populaţia activă (f emei, bărbaţi, total)Rata activităţii (femei/bărbaţi/total)Numărul de locuri de muncă nou createVenitul mediu pe gospodărieDistribuţia v eniturilor (f emei/barbaţi)Număr de f amilii cu venit peste valoarea medie a v eniturilorcorespunzătoare unui trai decentNumăr de f amilii cu venit sub v aloarea medie a veniturilorcorespunzătoare unui trai decentGospodării cu v enituri mai mici de jumătate din v enitul mediupe economieGospodării f ără autoturism proprietate personalăNumăr de persoane f ără locuinţăPersoane f ără locuinţă (% din totalul populaţiei rezidente înoraş)Instituţii responsabile –surse de dateDirecţia Judeţeană deStatistică - DJSDJSBiroul Ev idenţa PopulaţieiBiroul Ev idenţa PopulaţieiDJSDJSDJSDJSDJSDJSDJSAgenţia Judeţeană pentruocuparea Forţei de Muncă(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)(AJFOM)DJSDJSDJSDJSDJSDJSDJS, Direcţia PatrimoniuDJSDirecţia Patrimoniu

62MUNICIPIULDomeniiSănătateaInfracţionalitateaOcuparea f orţei de muncăActiv ităţi economiceIndicatoriPreţul mediu al unei locuinţe raportat la venitul mediu anualpe gospodărieLocuinţe f ără acces la infrastructura de bază (energie, apă,canalizare) (%)Supraf aţa de locuit pe locuitor (m 2 )Rezidenţi care achiziţionează şi deţin locuinţe în proprietatePopulaţie care locuieşte în locuinţe sociale (%)Populaţie care locuieşte în locuinţe închiriate (%)Număr de locuinţe conv enţionaleLocuire în case (%)Locuire în apartamente (%)Locuire în alte tipuri de locuinţe (%)Numărul de locuinţe nou construite annual (locuinţe socialesau particulare)Speranţa de v iaţă la naştere (femei/bărbaţi)Rata mortalităţii inf antileRata mortalităţii datorate afecţiunilor cardiov asculare şirespiratorii, pentru persoane sub 65 de aniNumărul total de infracţiuni înregistrate/ 1000 locuitori pe anNumărul de crime înregistrate / 1000 locuitori pe anInfracţiuni comerciale înregistrate / 1000 locuitori pe anFurturi de/din automobile înregistrate / 1000 locuitori pe anNumărul de poliţişti comunitariDistribuţia f orţei de muncă (femei / bărbaţi) pe sectoarePIB/locuitor la niv el localNumărul de companii cu sediul în municipiu cotate la BursăNumărul de f irme înregistrate anualSpaţii comerciale şi birouri neocupateNumărul de turişti/an înregistraţi în unităţile de cazareInstituţii responsabile –surse de dateDJSDirecţia PatrimoniuDirecţia UrbanismCompaniile locale dedistribuţieDirecţia UrbanismDJSDJSDJSDirecţia UrbanismDirecţia UrbanismDirecţia UrbanismDirecţia UrbanismDJSPDJSPPoliţiaPoliţiaPoliţiaPoliţiaAJFOMDJSCamera de comerţCamera de comerţPrimărieIJTEDUCAŢIEDomeniiUnităţi de educaţieIndicatoriNumărul de creşe şi grădiniţe (publice şi private) / 1000locuitoriAbsolv enţi ai cursurilor de înv ăţământ liceal care au trecutexamenul de bacalaureat (%)Absolv enţi ai cursurilor de înv ăţământ liceal care nu au trecutexamenul de bacalaureat (%)Instituţii responsabile –surse de dateInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolar

63ORADEADomeniiNiv elul de educaţie şicalif icare prof esionalăIndicatoriAbsolv enţi ai cursurilor de înv ăţământ liceal care urmeazăcursurile de învăţământ superior (%)Numărul de locuri în univ ersităţi şi şcoli postliceale af late peraza municipiului / 1000 de rezidenţiAbsolv enţi (barbaţi/f emei) de învăţământ primar (%)Absolv enţi (barbaţi/f emei) de învăţământ secundar (%)Absolv enţi (barbaţi/f emei) de învăţământ liceal (%)Absolv enţi (barbaţi/f emei) ai cursurilor de înavăţământsuperior (%)Absolv enţi (barbaţi/f emei) ai cursurilor de învăţământpostuniv ersitar (%)Procentul persoanelor cu acces la PCInstituţii responsabile –surse de dateInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSInspectoratul şcolarDJSINDICATORI DE MEDIUDomeniiCalitatea aerului şi zgomotulApaIndicatoriNumărul de zile în care concentraţia de SO 2 depăşeştev aloarea maximă admisibilă (125µg / m 3 ) (media pe 24h)Numărul de zile în care concentraţia de NO 2 depăşeştev aloarea maximă admisibilă (200mg / m 3 ) (media pe 24h)Numărul de zile în care concentraţia de O 3 depăşeştev aloarea maximă admisibilă (125µg / m 3 ) (media pe 8h)Populaţie expusă nivelui de zgomot superior v alorii de 65 db(media pe 24h)Numărul de determinări privind parametrii chimici ai apeipotabile ef ectuate în decursul unui an care depăşesc v alorileprescrise în standardele internaţionale (OMS)Numărul de determinări privind parametrii biologici ai apeipotabile ef ectuate în decursul unui an care depăşesc v alorileprescrise în standardele internaţionale (OMS şi Directiva80/778/EEC)Numărul de determinări privind parametrii biologici ai apeirecreaţionale (de îmbăiere) efectuate în decursul unui ancare depăşesc v alorile prescrise în standardeleinternaţionale (OMS)Numărul de determinări privind parametrii chimici ai apeirecreaţionale (de îmbăiere) efectuate în decursul unui ancare depăşesc v alorile prescrise în standardeleinternaţionale (OMS)Consumul anual de apă pe locuitor (m 3 )Instituţii responsabile –surse de dateIPMIPMIPMIPMDJSPDJSPDJSPDJSPAPATERM

64MUNICIPIULDomeniiManagementul deşeurilorSpaţii v erzi/ terenuri de sportUtilizarea terenurilorIndicatoriLocuinţe conectate la reţeaua de distribuţie a apei potabile(%)Locuinţe conectate la reţeaua de canalizare (%)Cantitatea de deşeuri solide (menajere şi industriale)colectată anual (tone / locuitor)Deşeuri solide (menajere şi industriale) procesate la gropilede gunoi, incineratoare şi unităţi de reciclare (%)Volumul materialelor reciclateCantitatea de deşeuri solide colectate anualProcentul deşeurilor reciclate în unităţi specializateNumărul de arbori plantaţi anualCreşterea suprafeţei spaţiilor verzi, anualNumărul de terenuri de sport în f iecare cartierSpaţii v erzi cu acces public (m 2 /locuitor)Distribuţia utilizării terenurilor (%) şi terenuri neutilizate (%)în intravilanSupraf aţa urbană destinată activităţilor specif ice deamenajare a teritoriului şi conserv are (%)Densitatea populaţiei (locuitori / km 2 )Instituţii responsabile –surse de dateAPATERMAPATERMIPMEcosal/RERIPMEcosal/RERDirecţia urbanism şiamenajarea teritoriuluiDirectia urbanism şiamenajarea teritoriuluiDirecţia urbanism şiamenajarea teritoriuluiDistribuţia utilizării mijloacelor de transport: metrou, autobuz,tramvai, autoturism, bicicletă (%)Compania locală detransport publicTransportCaracteristici ale transportului (scop, distanţă şi mijloc detransport)Numărul de automobile înregistrate local / 1000 locuitori Poliţia rutieră OradeaNumărul de accidente rutiere cu consecinţe grave (decese,răniri grav e) / 1000 locuitoriPoliţia rutieră OradeaNr. mediu de pasageri în v ehicole motorizatePoliţia rutieră OradeaConsumul total pe categorii de surse de energie (cărbune,gaz, electrică, petrol)CET, ElectrocentraleEmisiile de CO 2 / locuitorIPMConsumul anual de energie electrică pe locuitor (kw /Energialocuitor)CONELConsumul anual de gaze naturale pe locuitor (m 3 / locuitor)DISTRIGAZConsumul anual de energie pe domenii de activitate(industrie, transport, locuinţe) (%)DJSNumărul de zile cu precipitaţii (media pe an)IPMClima Zile cu soare (media pe an) IPM

65ORADEACULTURĂ ŞI RECREEREDomeniiCultură şi recreereIndicatoriNumărul de teatre şi rata anuală de vizionare a spectacolelorNumărul de locuri în cinematografe şi rata anuală devizionare a spectacolelorNumărul de săli de concert şi numărul de spectatori pe anMuzee şi numărul de v izitatori pe anNumărul de biblioteci publice şi cărţi împrumutate anualFacilităţi recreaţionale pe cap de locuitor (Parcuri, instalaţiisportiv e acoperite şi în aer liber)Rata anuală de utilizare a facilităţilor recreaţionaleInstituţii responsabile –surse de dateDirecţia Cultură şiPatrimoniuInspectoratul Judeţeanpentru CulturăDirecţia Cultură şiPatrimoniuInspectoratul Judeţeanpentru CulturăDirecţia Cultură şiPatrimoniu, InspectoratulJudeţean pentru CulturăDirecţia Cultură şiPatrimoniuInspectoratul Judeţeanpentru CulturăDirecţia Cultură şiPatrimoniuInspectoratul Judeţeanpentru CulturăPrimărieDirecţia Judeteană pentruTineret şi Sport (DJTS)PrimărieDJTS

66MUNICIPIULIII. PROIECTE PRIORITARE PENTRUPERIOADA 2002-2012III.1 FIªE PROIECTEIII.1.1 Regenerare urbanãRestaurarea şi punerea în valoare a CetăţiiOradea1. Informaţii generale:a. Titlul proiectului:- Complex multifuncţional pentruparteneriat prin restaurarea şi punerea în valoare aCetăţii Oradeab. Localizarea:- Oradea, Jud. Bihor, Romaniac. Domeniul-tinţă corespunzător din strategiaregională: -IMM; ONG; Servicii;d. Organizaţia/instituţia responsabilă de proiect: -Administraţia Patrimoniului Imobiliare. Fundamentarea proiectului:Prin proiect se propune crearea unui complexmultifuncţional, pe baza unui parteneriat încheiat întrediverşi actori locali, cu experienţă şi responsabilităţi îndomeniul cooperării transfrontaliere, dezvoltării localeşi finanţăril or externe.Principalele activităţi desfăşurate în cadrul proiectuluisunt:Amenajarea:• sediului Complexului precum şi a unor sălipentru seminarii şi ateliere;• unei săli de conferinţe pentru max. 120persoane;• unui minihotel cu 35 locuri, cu posibilităţi deextindere.Funcţiunile au fost incluse ca atare în Studiul defezabilitate avizat de CNMI şi aprobat de ConsiliuluiLocal al municipiului Oradea (v. Cap. II, lit. d)Organizarea instituţională a Complexului:Pentru a funcţiona ca un factor favorizator alcooperării transfrontaliere prin:• baze de date în domeniile IMM, ONG, turism,ecologie, administraţie;• baze de date legislative;• organizarea de servicii pentru agenţii economicinou creaţi şi firme partenere sau posibilepartenere ale firmelor româneşti;• organizarea de manifestări şi evenimentededicate cooperării transfrontaliere în domeniileamintite;• diseminarea informaţiei rezultate din experienţapartenerilor Complexului prin cursuri, seminarii,ateliere.Se va urmări posibilitatea extinderii ulterioare aCompexului şi pentru alte domenii de cooperare.f. Bugetul total /proiect:- 35.000.000 eurog. Sursele de finantare ale proiectului:• finanţare Program Phare CBC al U.E.:-2.250.000 euro;• contribuţia (bani şi natură) Consiliului Local alMunicipiului Oradea:- 250.000 euro;Până în prezent este angajată prin hotărâre cofinanţareade către CLMO în valoare de 167.000 euro.• contribuţia în bani şi în natură a organizaţiilorimplicate în proiect;• sub-proiecte finanţate de Fundaţia deDezvoltare a Euroregiunii Carpatice – Romania.h. Stadiul realizării :• existent:- Studiul de fezabilitate; Studiulgeotehnic; Ridicarea topografică;

67ORADEA• în curs de realizare:- Expertiza tehnică aimobilelor; Proiectele de consolidare;i. Alte instituţii sau organizaţii implicate în proiect:• Fundatia de Dezvoltare a EuroregiuniiCarpatice – România• Carpathian Foundation – Ungaria• Fundaţia CASTTEL – Agenţie de DezvoltareLocală şi Regională• Centrul Regional de Supraveghere Ecologică“Munţii Apuseni”• Fundaţia ”Ecotop” de Cultură şi EducaţieEcologistă2. Criterii de conformitate cu strategia regionalăCBC sau cu alte programe:a. Care sunt obiectivele proiectului:• Cooperare în domeniul IMM, ONG, servicii;• Relaţii regionale pentru accesul mai rapid înUniunea Europeană;b. Ce alte obiective conexe sunt implicate prin acestproiect:• Valori fi carea comună a resurselor umane şimateriale• Cooperare în domeniul dezvoltării durabile,turismului etc.;• Monitori zarea comună a mediului;c. Ce autorităţi locale / regionale sprijină sau suntimplicate în proiect:• Primaria Municipiului Oradea, PrefecturaJudeţului Bihor şi Consiliul Judeţean Bihor;d. Ce legătură există între acest proiect şi alteprograme sau proiecte:• Obiectivele proiectului se regăsesc în Strategiade dezvoltare a regiunii de Nord- vest, precumşi între obiectivele proiectelor finanţate deFDEC – România;• Spaţiul alocat Complexului a fost prevăzut caatare în Studiul de fezabilitate întocmit pentruCetatea Oradea, avizat de Comisia Naţională aMonumentelor Istorice şi aprobat de ConsiliulLocal al municipiului Oradea.AnexaPlanul Cetăţii Oradea, cu amplasarea obiectivelorpropuse prin proiect şi a obiectivelor ce vor putea fiintegrate în viitor prin alte proiecte.Observaţie1. Funcţiunile pentru întreaga cetate au fost avizatede Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şiaprobate de Consiliul Local al Municipiului Oradea.2. Centrul de turism implică realizarea unui CentruLocal / Regional de Informare şi Documentare înTuri sm, spaţii de expunere a ofertelor, birouri /sedi i.

68MUNICIPIULIII.1.2. Dezvoltarea infrastructurii de bazãºi protecþia mediuluiTrecerea cazanelor 1 şi 2 de 165 t/h de lafucţionarea pe lignit la funcţionarea pe gazenaturale şi realizarea reţelei de gaze naturale înincinta CET I OradeaA. Scurta descriere a proiectului:1. Titlul: Trecerea cazanelor 1 şi 2 de 165 t/h de lafucţionarea pe lignit la funcţionarea pe gazenaturale şi realizarea retelei de gaze naturale înincinta CET I Oradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a PMO4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: -5. Impactul social: Municipiul Oradea cu o populaţiede aproximativ 210 000 locuitori, este principalulbeneficiar; prin racordare unor cazane ale CET Ila reţeaua de gaze se realizează o scăderesemnificativă a costurilor de producere a agentuluitermic precum şi reduceri sensibile ale costurilorde exploatare. De asemenea prin eliminareautilizării combustibilului solid se reduc substanţialemisiile de noxe in atmosferă (NOx, SOx, pulberiîn suspensie, CO, etc.)6. Influenţa în economia locală: Prin protecţia calităţiifactorilor de mediu şi minimizarea efectelorprezente şi viitoare ale activităţii de producere aagentului termic (reducerea cantitatăţii de noxeemise în atmosferă), depozitare deşeuril or peacest amplasament se diminuează, rezultând unmediu mult mai propice lansării activităţiieconomice pe aria metropolitană.Principale lucrari:- dezafectarea instalaţiei de preparare şiardere a combustibilului solid- montarea a 8 bucăţi arzătoare de gazenaturale cu NO2 redus

69ORADEA- creşterea randamentului la 92%- reducerea nivelului de zgomot sub 85 dB- reducerea poluării mediului sub valorileprevăzute de normative7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţeni oraşului şi nu numai (turiştii)8. Resurse financiare externe: (estimativ): 1 370 000Euro9. Canale de distribuţie:- Termoelectri ca- IPM Oradea- Primăria Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investi ţiei: Actualul amplasament alcentralei;11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 1 397 000 euroStructura de finanţare (propunere): Co-finanţare de laConsiliul Local – 20 000 euro (5%)Tipul de finanţare:- Finanţare externă investitor privat- Co-finanţare Consiliul Local- OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Incompatibilităţi cu infrastructura şiurbanistica existentăC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“Romania curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în maxim 3 ani.Îmbunătăţirea accesului la coridorul Pan-European IV – construirea drumului de centurăa municipiului OradeaA. Scurta descriere a proiectului:1. Titlul: Imbunătăţirea accesului la cori dorul Pan-European IV – construirea drumului de centură amunicipiului Oradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a PMO4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: -5. Impactul social: Prin crearea de noi locuri demuncă şi utilizarea forţei de muncă califi cate depe plan local determină un impact social , însăimpactul asupra mediului înconjurător va fi cel maiimportant prin reducerea poluării fonice şi apoluării aerului, reducerea vibraţiilor în zonelelocuite şi protejarea mediului construit. Serecomandă respectarea recomandărilor din studiulde impact asupra mediului, astfel încât acesta săfie cât mai puţin afectat.6. Influenţa în economia locală: Din punct de vedereeconomic se asigura pe plan local legatura directăîntre zona industrială de est şi cea de vest amunicipiului, dezvoltarea afacerilor adiacente unuiasemenea obiectiv; pe plan regional se urmăreşterevigorarea economiei din zonă prin folosirearesurselor de materii prime necesare construiriidrumului, realizarea unei infrastructuri moderne,atractive pentru potenţiali investitori. Deasemenea, va conduce la îmbunătăţireacolaborării transfrontaliere între judeţele Bihor şiHajdu-Bihar, membre ale Euroregiunii Carpatice şia Trilateralei Bihor-Hajde Bihar-Reinland Pfalz.7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţeni oraşului şi nu numai (turiştii)

70MUNICIPIUL8. Resurse financiare externe: (estimativ): -9. Canale de distribuţie:- Termoelectri ca- IPM Oradea- Primaria Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investiţiei: România, Regiunea NV,judetul Bihor, municipiul Oradea;11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 20 250 000 euroStructura de finanţare (propunere): Co-finanţare de laConsiliul Local 20 250 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă investitor privat 20 250000 euro- Co-finanţare Consiliul Local- Oradea Factoricritici care influenţează profitabilitatea:- Incompatibilităţi cu infrastructura şiurbanistica existentăC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“Romania curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în maxim 2 ani.Depozit ecologic de deşeuri – municipiulOradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Depozit ecologic de deşeuri – municipiulOradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: DirecţiaDezvoltarea Serviciilor Publice4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: Fi rm a care va câştiga licitaţia – depreferinţă o firmă străină cu bogată activitate îndomeniu5. Impactul social: Rampa proiectată trebuie săasigure depozitarea în condiţii igienico-sanitarestabilite de legislaţia în vigoare a tuturor deşeuri lorurbane pe o perioadă de 45 de ani. Municipiul amoştenit o situaţie alarmantă în domeniul gestiuniideşeurilor, actualmente gunoaiele fiind depusehaotic fără nici o protecţie a solului, subsolului şiaeruluiInfluenţa în economia locală: Tehnologia dedepozitare include operaţiile, construcţiile şidotările aferente (secţia selectare reziduurimenajere, secţia de preparare şi fermentarecompost, staţia de spălare, decantor ape uzate)7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţeni oraşului şi populaţia din zonametropolitană.8. Resurse financiare externe: Investitorul privat careva concesiona activitatea de salubrizare(colectare, transport şi depozitare)9. Canale de distribuţie:- RER Ecologic Service Oradea- Alte firme specializate în acest domeniu- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investiţiei: Pe teritoriul administrativ alMunicipiului Oradea11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 12 000 000 euroStructura de finanţare (propunere): Finanţare integralăde catre o firmă prin metoda BOT (proiectare,construcţie, exploatare, redare în circuitul natural)Tipul de finanţare: Finanţare externă investitor privat

71ORADEAFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Gradul de degradare al terenului- Capacitatea de conştientizare a cetăţenilorîn vederea aplicării gestiunii integrate adeşeurilor- Incompatibilitatea între infrastructuraexistentă şi necesităţile concreteC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă natională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului ; 1 anSistem de fezabilitate şi implementare a unuiproiect privind crearea unui “coridor verde” deprotecţie a zonelor urbane relativ la poluareaatmosfereiA. Scurtă descriere1. Titlul: Sistem de fezabilitate şi implementare aunui proiect privind crearea unui “coridor verde”de protecţie a zonelor urbane relativ la poluareaatmosferei2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a PMO4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: TTR – firmă de consultanţă în domeniulmediului (environment) din UK (firmă care acâştigat licitaţia şi la proiectul “Vote for bicyclevote for cleaner city”)5. Impactul social: Reducerea semnificativă agradului de imisii din atmosferă şi protejareazonelor rezidenţiale. Totodată se vor crea, în timp,spaţii de agrement care vor facilita populaţiei noimodalităţi de recreere6. Influenţa în economia locală: Asigurarea pentru operioadă definită a noi locuri de muncă, în specialpentru categoriile fără o calificare specială.7. Utilizatori potenţiali: Crearea unui “coridor verde”va conduce la mări rea spaţiului vegetal dinmunicipiul Oradea, principalii beneficiari fiindceăţeni oraşului8. Resurse financiare externe: (estimativ): Ţinândcont de anvergura financiară a proiectului, acestase pretează la o finanţare LIFE Environment,suma propusă fiind de aproximativ 860 000 euro, (co-finanţare de la Consiliul Local – 275 000 euro,finanţare LIFE- 585 000 euro)9. Canale de distribuţie: RER Ecologic ServiceOradea, Direcţia Silvică Oradea10. Localizarea investiţiei: Aria metropolitană aMunicipiului Oradea; arterele de centură şi cele cucirculaţie intensă (după caz) ale oraşului, haldelede deşeuri industriale şi menajere.11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 860 000 euroStructura de finanţare (propunere):- Co-finanţare de la Consiliul Local – 275 000euro- finanţare LIFE- 585 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă LIFE Environment-Uniunea Europeană- Co-finanţare Consiliul Local- OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Configuraţia nepotrivită a străzilor- Incompatibilităţi cu infrastructura şiurbanistica existentăC. Reglementări:Aplicarea programului:

72MUNICIPIUL- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”- Aplicarea HCL-urilor emise în domeniu şiatigerea obiectivului de 14 m 2spaţiuverde/locuitor, norma republicanăD. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în maxim 2 ani9. Canale de distribuţie:- RER Ecologic Service Oradea- Direcţia Silvică Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )- Apaterm Oradea10. Localizarea investiţiei: Centrul istoric alMunicipiului Oradea; iazurile de la staţia deepurare oraşenească;11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul Local şi dehotărârile Academiei Romane privind situurileistoriceReabilitarea şi crearea unor habitate naturale şiarhitectonice din aria metropolitană amunicipiului OradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Reabilitarea şi crearea unor habitatenaturale şi arhitectonice din aria metropolitană amunicipiului Oradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a PMO4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: Impactul social: Protejarea speciilor carehabitează în zonă, îndeosebi a avifaunei.Realizarea unei continue educaţii ci vi ce, princrearea unui centru de educaţie ecologică.Reabilitarea situurilor arhitectonice de o realăvaloare6. Influenţa în economia locală: Noi locuri de muncă,atât în perioada de execuţie cât şi în cea deexploatare. Promovarea imaginii municipiului înexterior prin dezvoltarea turismului urban.7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţeni oraşului şi nu numai (turişti)8. Resurse financiare externe: (estimativ) Ţinândcont de anvergura financiară a proiectului, acestase pretează la o finanţare LIFE Nature, sumapropusă fiind de aproximativ 525 000 euro, (cofinantarede la Consiliul Local – 145 000 euro,finantare LIFE- 380 000 euro)B. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 525 000 euroStructura de finanţare (propunere):- Co-finanţare de la Consiliul Local – 145 000euro- Finanţare LIFE- 380 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă LIFE Nature - UniuneaEuropeană- Co-finanţare Consiliul Local- OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Gradul de degradare al situurilor- Incompatibilităţi cu infrastructura şiurbanistic existenteC. Reglementări:Aplicarea programului: Armonizarea proiectului custrategia de dezvoltare durabilă naţională şi / sauregională, aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în maxim 3 ani.

73ORADEAAmenajarea cursurilor de apă de pe teritoriulmunicipiului OradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Amenajarea cursurilor de apă de peteritoriul municipiului Oradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: -5. Impactul social: Prevenirea inundaţiilor ocazionatede ploile torenţiale. Realizarea unor zone deagrement şi recreere. Îmbunătăţirea imaginiipeisagistice.6. Influenţa în economia locală: Eventuale noi locuride muncă, atât în perioada de execuţie cât şi încea de exploatare. Prevenirea pagubelorprovocate de inundaţii.7. Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii oraşului, precum şi turistii.8. Resurse financiare externe: (estimativ): Ţinândcont de anvergura financiară a proiectului, acestase pretează la o finanţare externă, suma propusăfiind de aproximativ 2 500 000 euro ( co-finanţarede la Consiliul Local – 500 000 euro, finanţareexternă -2 000 000 euro)9. Canale de distribuţie:- Direcţia Apelor Crişuri Oradea- Consiliul Local Oradea10. Localizarea investiţiei: De-a lungul cursurilor deapă de pe teritoriul municipiului Oradea.11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul Local.B. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 2 500 000 euroStructura de finanţare (propunere):- Co-finanţare de la Consiliul Local – 500 000euro- finanţare 2 500 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă 2 000 000 euro - UniuneaEuropeană- Co-finanţare Consiliul Local- Oradea – 500000 euroFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Eventuale incompatibilităţi cu infrastructuraşi urbanistica existenteC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”- Se va ţine cont de lucrările de amenajărihidrotehnice existente în zonă.D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi implementareaproiectului în maxim 3 ani.Realizarea lucrărilor prevăzute în Programele deEtapizare ale unităţilor economice potenţialpoluatoare de pe teritoriul municipiului OradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Realizarea lucrărilor prevăzute înProgramele de Etapizare ale unităţilor economicepotenţial poluatoare de pe teritoriul municipiuluiOradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea şi unităţile economice titulareale Programelor de Etapizare.3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne:

74MUNICIPIUL5. Impactul social: Prevenirea poluării cursurilor deapă aferente municipiului Oradea, prinîmbunătăţirea procesului de epurare/preepurare aapelor uzate tehnologice rezultate de la unităţileeconomice în cauză.6. Influenţa în economia locală: Eliminareaposibilităţilor de poluare a apelor freatice şi desuprafaţă, prin încadrarea indicatorilor de calitate,a apelor uzate evacuate, în limitele maximadmisibile prin normativele în vigoare; evitareaplaţii penalităţilor pentru depăşirea concentraţiiloradmise.7. Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntunitatile economice titulare ale programelor deetapizare, precum şi persoanele fizice şi juridiceposibil afectate de poluarea apelor.8. Resurse financiare externe: Ţinând cont deanvergura financiară a proiectului, acesta sepretează la o finanţare mixtă (privată şi externă)suma propusă fiind de aproximativ 5 000 000euro, ( co-finanţare de la Consiliul Local/Unităţileimplicate – 0 euro, finanţare privată – 2 000 000euro, finanţare externă 3000 000 euro)9. Canale de distribuţie:- SC Interoil SA Oradea- SC Zahărul SA Oradea- SC Rovex SA Oradea10. Localizarea investiţiei: Staţiile depreepurare/epurare ale unităţilor economicetitulare ale programelor de etapizare.11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de planul de investiţii ale unităţilor economiceimplicate.B. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 5 000 000 euroStructura de finanţare (propunere):- finanţare externă 3 000 000 euro- finanţare privată 2 000 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă 3 000 000 euro - UniuneaEuropeană- Co-finanţare Consiliul Local / Unităţileeconomice 2 000 000 euroFactori critici care influenţează profitabilitatea: Cadruleconomic în care îşi desfaşoară activitatea unităţile.C. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă natională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“Romania curată”- Realizarea lucrărilor prevăzute în cadrulProgramelor de Etapizare care fac parteintegrantă din autorizaţiile de gospodări re aapelor ale unităţilor economice nominalizate.D. Termen de realizare:Conform termenelor propuse în cadrul Programelor deEtapizare aprobate.Reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizaremenajeră şi pluvială şi modernizarea staţiei deepurare oraşenească în municipiul OradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Reabilitarea şi extinderea reţelelor decanalizare menajeră şi pluvială şi modernizareastaţiei de epurare orăşenească în municipiulOradea2. Managerul de program: R.A. Apaterm Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: Lucrările au fost prevăzute în cadrul unuiprogram de finanţare I.S.P.A.5. Impactul social: De lucrările propuse vor beneficiatoţi locuitorii oraşului, în special cei care locuiescîn cartierele limitrofe unde în prezent nu existăcanalizare.6. Influenţa în economia locală: Se va realiza oîmbunătăţire a infrastructurii oraşului, vor fi

75ORADEAdesfiinţate legăturile inverse prin care apa uzatăputea ajunge prin canalizarea pluvială în apele desuprafaţă şi se va îmbunătăţi considerabilprocesul de epurare a apelor uzate oraşeneşti.7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţenii oraşului şi agenţii economici beneficiariai acestor utilităţi.8. Resurse financiare externe: I.S.P.A. 25.000.000euro9. Canale de distribuţie: R.A. Apaterm Oradea10. Localizarea investiţiei: Străzile municipiuluiOradea şi staţia de epurare oraşenească.11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul Local şi decerinţele legale în domeniul gospodări rii apelor şial protecţiei mediului.B. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 25.000.000 euroStructura de finanţare (propunere):- Co-finanţare de la Consiliul Local / R.A.Apaterm Oradea– 8 500 000 euro- finanţare ISPA- 16 500 000 euroTipul de finanţare:- Finanţare externă ISPA- Co-finanţare Consiliul Local-Oradea / R.A.Apaterm OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Eventuale incompatibilităţi cu infrastructuraşi urbanistica existente.C. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă natională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”- Realizarea lucrărilor prevazute în cadrulProgramului de Etapizare care face parteintegrantă din Autorizaţia de gospodări re aapelor a R.A. Apaterm Oradea.D. Termen de realizare:Sistem integrat de monitorizare a calităţii apei şiaerului în Bazinul Hidrografic CrişuriA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Sistem integrat de monitorizare a calităţiiapei şi aerului în Bazinul Hidrografic Crişuri2. Managerul de program:- Consiliul local al Municipiului Oradea- Inspectoratul de Protecţia Mediului Oradea- Direcţia Apelor Crişuri Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne: Propunere de finanţare prin PHARECBC, finanţat de Uniunea Europeană5. Impactul social: Scopul proiectului este iniţierea înRomânia (în zona de frontieră cu Ungaria) a unuisistem integrat de monitorizare a calităţii apei şiaerului în Bazinul Hidrografic Crişuri , si stem careva oferi părţii maghiare posibilitatea de a fiinformată cu acurateţe relativ la parametri decalitate a apelor de suprafaţă care provin dinRomânia. Se va putea astfel realiza de cătrepartea maghiară o dezvoltare a gospodăririiapelor, luându-se în atenţie cât mai profundcriteriile privind protecţia mediului şi asigurareapopulaţiei cu apa potabilă sănătoasă, curespectarea directivelor Uniunii Europenereferitoare la colectarea şi epurarea apelor uzatedin localităţi. Pe baza datelor obţinute se varealiza o hartă cu aşa numitele “puncte fierbinţi”care să caracterizeze evoluţia polării atmosferice,a apelor de suprafaţă şi subterane, situaţiadeşeuril e menajere şi industriale etc., din ariametopolitană.6. Influenţa în economia locală: Realizarea de staţiifi xe de monitori zare a cal ităţii apelor de suprafaţăîn vederea protecţiei calităţii apei şi asigurăriicondiţiilor optime de analiză a calităţii apei. (principalii parametrii: temperatură, oxigen dizolvat,

76MUNICIPIULconductivitate, amoniu, produse petroliere,toxicitate, plumb, zinc, mangan, cianuri, pH, fenoli,TOC, etc.).Se doreşte achiziţionarea unor sistemecomputerizate de monitorizare a calităţii apei şiaerului ambiant (imisii) şi a unor instrumente demonitorizare a pulberilor în suspensie. Totodată,considerăm necesară achiziţionarea unor microstaţii meteo care să determine gradul deumiditate, frecvenţa şi viteza vânturilor din zonă.Amplasarea acestor sisteme se va face după cumurmează:a) Staţii fixe de monitorizare a calităţii apei şicalculul cantităţii de poluanţi deversaţi:- Bazinul Hidrografic Barcău:- Sălard- Bazinul Hidrografic Crişul Repede -Cheresig- Oradea (Uzina de apă- pentru determinareacalităţii apei, aceasta fiind susa de apăpotabilă)- Bazinul Hidrografic Crişul Negru - Zerind- Bazinul Hidrografic Crişul Alb – ChişineuCrişb) Staţii fixe de monitorizare a calităţii aeruluiambiant (imisii) şi a unor instrumente demonitorizare a pulberilor în suspensie:- Aleşd (pulberi în suspensie, 0 3 , vi zibilitate)- Oradea- Suplacul de Barcăuc) Ştei- Băiţa (0 3 , N0 2 , S0 2 , vizibilitate, pulberiîn suspensie, gradul de radioactivitate)* În fiecare punct fix de monitorizare a calităţiiaerului şi de determinare a gradului deradioactivitate se adaugă câte o mi crostaţie meteo care va determina gradul deumiditate, frecvenţa şi viteza vântului dinzonă.d) Autolaborator- unitate mobilă, cu ajutorulcăreia se vor putea stabilii eventualeleemisii/imisii din apă în zonele care nubeneficiază de o monitorizare constantă,având două compartimente pentru 6persoane şi echipat cu aparatura necesarădeterminărilor de teren:- Prelevator automat de probă, portabil, cudebitmetru intern şi unitate de transfer dedate;- Cromatograf portabil pentru fenoli ăiproduse petroliere în apă;- Sistem de pH-metru portabil;- Oxigenometru portabil:- Ionometru portabil ( pX-metru), cu electrozipentru NH 4 si CNToate aceste staţii se constituie într-un proiect maiamplu, din care de interes pentru MunicipiulOradea sunt staţiile fixe de monitorizare a calităţiiapei din amonte şi aval de oraş, respecti v staţiade monitori zare a cali tăţii aerului din Oradea.Autolaboratorul se va constitui într-un elementextrem de util pentru evidenţierea poluări loraccidentale.7. Utilizatori potenţiali: Principali beneficiari suntcetăţenii oraşului; Apele Române şi Inspectoratulde Protecţia Mediului fiind utilizatorii.8. Resurse financiare externe: Instrumentelefinanciare specifice ale Uniunii Europene (e.g.PHARE CBC) + contribuţi a corespunzătoare astatului român (cofinanţare 25% suportată de labugetul de stat prin Ministerul Apelor şi ProtecţieiMediului)9. Canale de distribuţie:- Direcţia Apelor Crişuri Oradea- Inspectoratul de Protecţia Mediului Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investi ţiei: Aval şi amonte deMunicipiul Oradea / arealul Municipiului Oradea11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont în amplasarea staţiei fixe pentru aer deinvestigaţiile anterioare şi analizele făcute de IPMOradeaB. Cerinţe financiare:Estimarea costului:Din studiul de prefezabilitate realizat din surseleDirecţiei Apelor Crişuri Oradea rezultă următoarelecosturi privind investiţia: 3.400.000 euro cost totalinvesti ţie, din care de interes pentru Municipiul Oradea

77ORADEAsunt 1.250.000 euro (2 staţii apă +1 staţie aer+autolaborator apă)Structura de finanţare (propunere):- 75% finanţare prin program PHARE CBC- 25% co-finanţare de la bugetul de stat, subegida Ministerului Apelor şi ProtecţieiMediuluiTipul de finanţare:- Finanţare externă Uniunea Europeană- Co-finanţare bugetul de statFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Capacitatea comunităţii locale de a câştigalicitaţia pentru proiectul PHARE CBC propus- Puterea de a absorbi în timp optimfinanţările câştigateC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“Romania curată”D. Termen de realizare:2002-2005Închiderea gropii de gunoi OradeaA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Închiderea gropii de gunoi Oradea2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a P.M. Oradea4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne:5. Impactul social: Municipiul Oradea cu o populaţiede aproximativ 210 000 locuitori, care în anul2001 a produs o cantitate de deşeuri de 347 004m 3 , comparativ cu anul 1995 când cantitatea dedeşeuri era de 325 676 m 3 , depozitează înprezent deşeurile menajere în depozitul de gunoidin Episcopia Bihor. Actualul depozit de gunoi almunicipiului are capacitatea de depozitaredepăşită, funcţionând pe acest perimetru de circa20 de ani. Nu au fost efectuate nici un fel delucrări de de impermeabilizare, deşeurile fiinddepuse iniţial într-o groapă de balastieră, ulteriorextinzându-se terenul limitrof.6. Influenţa în economia locală: Prin protecţia calităţiifactorilor de mediu şi minimizarea efectelorprezente şi viitoare ale activităţii de depozitare adeşeurilor pe acest amplasament se doreşteînchiderea gropii cu efectuarea următoarelorlucrări :- acoperire cu strat vegetal şi geotextil- impermeabilizare cu argilă compactă a părţiisuperioare- ridicarea taluzului de pe margini şiimpermeabilizare- etanşare cu ecrane verticale- redarea terenului în circuitul agricol- captarea gazului7. Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii oraşului şi turiştii.8. Resurse financiare externe: (estimativ): 3.000.000 euro9. Canale de distribuţie:- RER Ecologic Service Oradea- Direcţia Silvică Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investiţiei: Actuala haldă dedepozitare a gunoaielor urbane;11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 3 100 000 euroStructura de finanţare (propunere): Co-finanţare de laConsiliul Local – 100 000 euroTipul de finanţare:

78MUNICIPIUL- Finanţare externă investitor prinvat- Co-finanţare Consiliul Local- OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:- Incompatibilităţi cu infrastructura şiurbanistica existentăC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“România curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în max. 3 aniExtinderea reţelelor de distribuţie apă şi canalîn zona cuprinsă între străzile Gh. Doja, Ec.Teodoroiu, Izv orului, şi între străzile Depoului,BihoruluiA. Scurtă descriere a proiectului:1. Titlul: Extinderea reţelelor de distribuţie apă şicanal în zona cuprinsă între străzile Gh. Doja, Ec.Teodoroiu, Izvorului, şi între străzile Depoului,Bihorului2. Managerul de program: Consiliul local alMunicipiului Oradea3. Departamentele din primărie afectate: Direcţiatehnică a P.M. Oradea4. Asistenţa tehnică de specialitate din surseexterne:5. Impactul social: Prin realizarea reţelelor noi deapă şi canal se îmbunătăţesc condiţiile de mediu,asigurându-se realizarea unor servicii noi şi decalitate la consumatori. Programul cuprinde:- conectarea la reţeaua de apa potabilăoraşenească şi cea de canalizare menajerăa peste 10.000 locuitori- extinderea reţelei de apă potabilă şi decanalizare menajeră cu 15 km6. Influenţa în economia locală: Extinderea reţelei dedistribuţie a apei şi canalizării pe străzi înMunicipiul Oradea va cuprinde: conectarea lareţeaua de apă şi canal a noilor consumatori.7. Utilizatori potenţiali: Principalii beneficiari suntcetăţenii oraşului8. Resurse financiare externe: (estimativ) 2.000.000euro9. Canale de distribuţie:- Apaterm Oradea- Fundaţii ci vi ce (ONG-uri )10. Localizarea investiţiei: Zona de deal a municipiului11. Modalităţi de armonizare a proiectului: Se va ţinecont de PUG-ul aprobat de Consiliul LocalB. Cerinţe financiare:Estimarea costului: 2 000 000 euroStructura de finanţare (propunere): Integral finanţarede la Consiliul LocalTipul de finanţare: Finanţare Consiliul Local- OradeaFactori critici care influenţează profitabilitatea:Incompatibilităţi cu infrastructura şi urbanisticaexistentăC. Reglementări:Aplicarea programului:- Armonizarea proiectului cu strategia dedezvoltare durabilă naţională şi /sauregională- Aplicarea conceptului promovat de MAPM -“Romania curată”D. Termen de realizare:2 etape, studii de fezabilitate şi derularea(implementarea) proiectului în max. 3 ani

79ORADEAIII.1.3 Reducerea sãrãciei (dezvoltaresocialã)Centru social pilotÎn urma identificării problemelor şi stabilirii obiectivelordin domeniul social, s-a evidenţiat ideea necesităţii dea crea un Centru Social Pilot, care să dezvolteactivităţi şi servicii într-o reţea de centre comunitarepoziţionate în diferite cartiere ale municipiului Oradea.Astfel, în cadrul Centrului Social Pilot va funcţiona unbirou de statistică, monitorizare şi legislaţie, precum şiun centru de asistenţă psihosocială - care să ofereservicii de consiliere, informare şi ghidare pentrucetăţeni, spre serviciile care intră în sfera de activitatea reţelei, birou de orientare, consiliere, mediere,ocuparea forţei de muncă, educaţia muncii. Centrelecare intră în componenţa reţelei reflectă nevoileidentificate în domeniul social şi se concreti zează în:centru de tranzit pentru copii şi mame supuşidiverselor forme de abuz, centru de tranzit pentrucopiii străzii, centru de reabilitare pentru copiiidelicvenţi, centru de tineret pentru activităţi non-formaleducative, centru de zi pentru persoanele cu nevoispeciale, centru de sprijin pentru tinerii absolvenţi carepărăsesc insti tuţiile de tip rezidenţial, centre de zipentru persoanele de vârsta a treia şi adăpostcomunitar pentru persoanele de vârsta a treia.Se doreşte conştientizarea opiniei publice şiimplicarea în mod direct a membrilor comunităţii Înderularea activităţilor tuturor centrelor. Astfel, estesubliniat rolul activ al comunităţii la crearea unorinstrumente de identificare şi rezolvare a problemelorproprii, prin promovarea unui spirit comunitar şi deatitudine civică.Descrierea proiectului:Proiectul propune dezvoltarea infrastructurii unuicentru social pilot, care cuprinde întregul set deobiective expuse în Strategia Locală de DezvoltareDurabilă.Centrul social (sau reţeaua serviciilor sociale) esteconstituit dintr-un set de servicii sociale, dezvoltate înmod independent, în spaţii diferite (imobile), cuspecific divers (copii, şomeri, persoane cu handicap,sănătate, vârstnici etc, cu centre de zi, de adăposturi,centre de tranzit, consiliere, formare, reformare,direcţionare, îndrumare, informare, etc. vezi graficanexă), dar împletite în mod armonios printr-o asistarecomună a unei comunităţi bine definite dintr-o ariegeografică (cartier).Serviciile centrului social vor fi prestate de organizaţiinonguvernamentale, guvernamentale sau chiarservi cii pri vate, care vor folosi un set comun deinstrumente în ce priveşte interacţiunea serviciilor înreţea. Astfel, se vor folosi documente standard privindanchetarea cazurilor, rapoarte, fişe individuale,programe de actualizare a datelor, sistem detransmisie a datelor. Aceste date, transmise deserviciile sociale vor fi centralizate în cadrul centrulcomunitar, de către biroul de statistică monitorizare şilegislaţie.Datele obţinute permit întocmirea unor strategiidesprinse din realitatea concretă a comunităţii, cu ostati sti că aproape de real, ceea ce conduce laeficientizare efortului comunitar în rezolvareaproblemelor sociale şi aplicarea soluţiilor tot prinintermediul reţelei de servi cii soci ale.După experimentarea centrului social pilot, pe operioadă de doi ani, se doreşte dezvoltarea acestuimodel şi la alte cartiere din Oradea.Misiunea:Dezvoltarea de centre comunitare, cu aplicarea deservicii integrate în centrul comunitar, în raport cunevoile specifice ale membrilor comunităţii, pe diversecategorii de nevoi, cu rezultatul unei comunităţidezvoltate armonic şi care este capabilă să-şimonitori zeze evol uţia şi să-şi deservească nevoile întimp real, obiectiv, transparent şi cu resurseeficientizate la nevoile concrete.Viziunea:Centru Comunitar este un obiectiv strategic prioritarpentru îmbunătăţirea situaţiei sociale din Oradea,deoarece unica soluţie de dezvoltare a unui sistem deindicatori dinamici privind situaţia soci ală a comunităţiieste oferită de servicii sociale legate în reţea şiconcentrate asupra populaţiei aferente unei ariigeografice bine definite (cartier). Serviciile dezvoltatede centrul comunitar (sau reţeaua comunitară deservicii sociale) prin derularea muncii specifice de

80MUNICIPIULasistare a grupului ţintă, variate ca tip de serviciiacordate, în funcţie de nevoi (copii, vârstnici, şomeri,mame, persoane cu handicap, etc), permitmonitorizarea în timp real a situaţiei soci ale, cuimplicarea unor instrumente de lucru specificeculegerii de date în domeniul social şi transmitereaacestora la o bază de date comună reţelei comunitare,prin folosirea unui limbaj comun, în cadrul centruluicomunitar. Astfel, centrul comunitar poate oferi dateimportante pentru adaptarea strategiei de dezvoltatecomunitară şi a programului de acţiune în domeniulsocial al Consiliului Local, cu dezvoltarea unorproiecte precis ţintite şi cu eficienţă sporită.Scopurile proiectului:Dezvoltarea comunitară şi prevenirea situaţiilor de riscsocial, ca urmare a inexistenţei serviciilor sociale detip reţeaObiectivele proiectului• Evaluarea serviciilor sociale existente în aria delucru a centrului comunitar, cu elaborarea unuistudiu speci fi c, concreti zat prin întocmi rea unuimaterial statistic şi narativ publicat sub formaunui ghid social. Material întocmit de o echipăde 4 specialişti de la Universitatea Oradea,Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane şi AsistenţăSocială, de trei organizaţii nonguvernamentalecu 20 de voluntari pentru culegerea datelor.Obiectiv realizabil în 6 luni de la data demarăriiproiectului.• Înfiinţarea şi dezvoltarea centrului comunitarîntr-o zonă geografică bine definită (cartier), decătre cinci organizaţii nonguvernamentale,şapte instituţii guvernamentale, pe o perioadăde doi ani, cu următoarele etape:• Elaborarea şi pregătirea structuriiorganizatorice şi a instrumentelor de lucru alecentrului comunitar, pentru serviciile socialeafiliate la acest centru de tip reţea, prin iniţiereade întâlniri de lucru pentru partenerii de proiect,cu câte un reprezentant din partea fiecăruipartener, pe o perioadă de două luni.• Înfiinţarea sau susţinerea serviciilor socialepartenere deja existente, dezvoltarea acestoraîn cadrul centrului comunitar, pe o perioadă dedoi ani, cu un aparat de specialitate, specificfiecărui serviciu în parte. Serviciile propusespre înfiinţare sunt descrise la punctul 4.• Dezvoltarea biroului de statistică şi legislaţie, cuorganizarea unui birou de lucru şi aparaturăspecifică dezvoltării de baze de date şicomunicare în reţea, cu trei asistenţi sociali, peo perioadă de doi ani.Realizarea unor locuinţe sociale destinateromilor prin preluarea unor spaţii administrativeREMAT amplasate în cartierul Tokay – Velenta,municipiul OradeaDescrierea proiectuluiDupă renovarea clădirilor menţionate (în anexă) se vorînfiinţa: locuinţe sociale destinate romilor, bucătărie,cantină soci ală, baie publică, spălătorie, dispensar,grădiniţă, şcoală, hală de fabricaţie (cărămidărie,atelier împletit nuiele, atelier prelucrări metalice, atelierpentru prelucrarea maselor plastice refolosibile).Materialele de construcţie vor fi folosite pentruconstruirea unor locuinţe social e în cartierul Tokay –Velenta, folosind forţa de muncă locală (bărbaţi romi).Dotările necesare în apartamente (mobilier),bucătărie, canti nă – sală de mese, spălătoriereprezintă donaţii ale organizaţiilor caritabileinternaţionale. Se vor organiza cursuri de şcolarizare(alfabetizare) a adulţilor romi. Se va edita o publicaţielunară scri să de romi, pentru romi. Se va înfiinţa oformaţie artistică de dansuri şi muzică ţigănească.Instituţiile locale implicate- Primăria municipiului Oradea- Administraţia Social Comunitară Oradea- Fundaţia Ecclesia Mater Oradea- Fundaţia Primăria OradeaMisiuneaIntegrarea în societate a rromilor prin obţinerea actelorde identitate;Crearea unor locuri de muncă destinate romilor dincartier;Îmbunătăţirea accesului la servicii publice şi medicale;

81ORADEAÎmbunătăţirea şcolarizării copiilor de etnie rromă;Îmbunătăţirea frecvenţei la cursurile de şcolarizaredestinate adulţilor de etnie rromă;Îmbunătăţirea comunicării între administraţia publicălocală şi grupurile de rromi prin liderii lor formali şiinformali;ViziuneaÎmbunătăţirea situaţiei rromilor din municipiul Oradea.În conformitate cu Strategia guvernamentală pentruîmbunătăţirea situaţiei rromilor:- Conceperea şi implementarea unorprograme specifice de finanţare a unoractivităţi generatoare de venit pentru familiişi comunităţi de rromi- dezvoltarea programului de locuinţe social epentru familiile numeroase şi lipsite demijloacele de subzistenţă- Îmbunătăţi rea accesului cetăţenilor de etnierromă la serviciile medicale- Elaborarea unei programe de stimulare aparticipării şcolare şi de reducere aabandonului şcolar- Desfăşurarea de programe de informare şieducare civică a etnicilor rromi.Scopurile proiectuluiScopul de bază al proiectului este acela de a oferirromilor locuinţe sociale şi locuri de muncă pe operioadă mai lungă de timp (peste 5 ani) astfel încâtsă cunoască beneficiile unei vieţi organizate şi maicivilizate – calea spre integrarea lor în societate.- asigurarea protecţiei sociale a cetăţenilorromi din cartierul Tokay – Velenta- crearea unor condiţii mai bune de trai pentruromi prin accesul la o locuinţă socială,asigurarea unei mese calde prin cantinasocial ă şi obţinerea unor venituri de lalocurile de muncă- creşterea nivelului de educaţie şiconştientizare a populaţiei rrome în spirituligienei reproducerii- scăderea analfabetismuluiBeneficiarii proiectului - Familiile de rromi caredomiciliază în zona Tokay – Velenta (cartier locuitpreponderent de rromi): femei, copii, bătrîni, bărbaţi detoate vârsteleBeneficiarii primari = categoriile/ persoanele/organizaţiile a căror viaţă se va schimba prinrealizarea proiectuluiBeneficiarii suporteri = voluntarii, partenerii, angajaţii,donatorii care contribuie la realizarea proiectului şicare trebuie satisfăcuţi pe parcursul sau în urmaproiectului)- Primăria municipiului Oradea asistenţisociali, consilieri,- Administraţia Social Comunitară Oradea –asistenţi sociali, asisitenţă psihologică,jurişti, coordonatori ai proiectului- Fundaţia Ecclesia Mater Oradea – angajati,- Fundaţia Primăria Oradea - donator şicoordonator strângere fonduri, donaţii,- Organizaţiile de rromiValoarea beneficiar = ceea ce satisface nevoilebeneficiarilor (bunăstarea fi zi că şi psihologică),aşteptări le acestora (cînd, unde şi cum prestaţiiletrebuie livrate) şi aspiraţiile lor (rezultatele dorite petermen lung)Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale rromilorRezultatele = bilanţul proiectului. Se defineşte în vieţischimbate: locuri de muncă, performanţe,comportamente, circumstanţe, sănătate, speranţe,competenţe, capacitate etc. Rezultatele sintîntotdeauna în afara proiectului şi prestatorului.- Clădiri renovate, dotări mobilier,echipamente bucătărie- Hala de fabricaţie: utilaje, materii prime şiauxiliare- Nr. persoane angajate- Nr. persoane cazate în locuinţe social e- Nr. adulţi care urmează cursuri deşcolarizare- Nr. copii frecventând grădiniţa- Nr. certificate de naştere, căsătorie, cărţi deidentitate emise; autorizaţii de construireeliberate;- Cantitate materiale contraceptive,

82MUNICIPIUL- Nr. publicaţii in limba rromani editate /distribuiteObiectivele proiectului(nivele concrete şi măsurabile de realizare ascopurilor)1. Reabilitarea clădirilor: renovare, dotare cuechipamente, mobilier, etc; (vezi anexa)2. Organizarea activităţii de producţie: cărămidărie,atelier împletit nuiele, atelier prelucrări metalice,atelier prelucrări mase plasti ce refolosibi le.3. Înfiinţarea biroului de consiliere: reprezentanţiiONG (asistenţi sociali, jurişti, voluntari, studenţi),li derii formali şi informali ai rromilor; domeniile deconsiliere: drepturi şi obligaţii cetăţeneşti; acte deidentitate, acte de proprietate, carte de muncă,asistenţă socială, acces la educaţie, servicii desănătate şi servicii sociale.4. Organizarea întrunirilor periodice (săptămânale,lunare) de planning familial; cursuri de igienă;acordarea materialelor specifice. Reducereaavorturilor şi abandonurilor de copii;5. Organizarea unor activităţi cultural-artistice carese vor desfăşura în centru: dotare cu TV sicasetofon, achizitionare abonament la presalocală (2: unul în limba română, unul în limbamaghiară); editarea unei publicaţii destinaterromilor6. Mediatizarea proiectului în vederea asigurăriisustenabilităţii sale după terminarea finanţării ;diseminarea rezultatelor.Realizarea construcţiei corpului 2 al Azilului denoapte – str. Gutemberg nr 8 OradeaDormitoare pentru femei; Centru de găzduiretemporară pentru femei şi copii maltrataţiDescrierea proiectuluiPrin continuarea dezvoltării azilului de noapte serealizează reconstrucţia unei clădiri constând în:Demisol – unde vor funcţiona bucătăria, cantina,spălătoria;Parter – 2 dormitoare pentru femei fără adăpost, 1izolator, 1 dormitor pentru femeile şi copiii maltrataţi înfamilieMansarda – locuinţe sociale destinate persoanelorprovenind de la azil, care s-au conformat criteriilor dereintegrare prin urmarea unor cursuri de calificare,obţinerea unui loc de muncă, cu posibilităţi de a plati ochirie modestă.Asistenţa medicală este asigurată prin cabinetulmedical situat în azilul de noapte – corpul 1(funcţional).Instituţiile locale implicateFundaţia Ecclesia Mater OradeaConsiliul Local al municipiului OradeaPrimăria Municipiului OradeaAdministraţia Social Comunitară OradeaMisiuneaAsigurarea adăpostului pe timp de noapte femeilorfără adăpostGăzduirea temporară pentru femei şi copiiAsigurarea asistenţei medicale (inclusiv igienizare),alimentelor şi îmbrăcăminţiiRealizarea unor programe educative destinatepersoanelor aflate în azilViziuneaÎmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei fărăadăpost din OradeaScopurile proiectuluiAsigurarea unor servicii sociale a populaţiei fărăadăpost indiferent de vârstă, religie, sexExtinderea corpului 2 al azilului destinat numaifemeilor fără adăpost şi femeilor cu copii maltratateAsigurarea unor servicii medicale de bază într-uncabinet funcţional în corpul 1

83ORADEAAsigurarea unor locuinţe sociale pentru persoanelecare provin de la azil şi s-au încadrat în muncăBeneficiarii proiectului: persoane care se prezintăbenevol la azil; persoane identificate şi aduse pe bazaapelurilor cetăţenilor; persoane contactate pe teren deasistenţii sociali ai azilului, sau persoane aduse caurmare a unor acţiuni specifice ale Primăriei sauPoliţiei;Beneficiarii primari = categorii defavorizate decetăţeni, fără locuinţă, acte de identitate, loc demuncă, asistenţă medicală, indiferent de apartenenţaetnică, sex, vârstă.Beneficiarii suporteri = partenerii proiectului: FundaţiaEcclesia Mater Oradea, Consiliul Local al municipiuluiOradea, Primăria Municipiului Oradea, AdministraţiaSocial Comunitară Oradea, angajaţii: asistenţi sociali(angajaţi de Fundaţia Ecclesia Mater) şi personalauxiliar (angajat de ASCO), donatorii: Organizaţii nonprofitdin străinatateValoarea beneficiar = asigurarea unui refugiutemporar pentru persoanele aflate în situaţia fărăadăpost, oferind soluţii de reintegrare socială petermen mediu şi lung.Rezultatele = bilanţul proiectului.Nr. de beneficiari (femei şi copii) 30 femei şi 10 copii /noapteNr. locuri de cazare 10 pers. / dormitorNr. locuri în locuinţe sociale 5Nr. persoane beneficiare locuinţe sociale 20Materiale sanitareCapacitatea de autogospodări re (beneficiari l ocuinţesociale)Obiectivele proiectului- acordarea de asistenţă juridică, socială,medicală- acordarea de consultanţă psihologică- acordarea unei mese / pers.- realizarea unor programe educaţionale- reintegrarea în familie

84MUNICIPIULANEXEIII.2. OBIECTIVE SPECIFICE ªI PROIECTE IDENTIFICATEIII.2.1 Infrastructura de bazã ºi protecþia mediuluiNr.Crt1.2.3.4.Obiective specifice Finanţare Titlul ProiectuluiRealizarea unui depozitecologic pentru deşeurisolide, menajere şi Parteneriatindustriale public privatColectarea selectivă de lasursă a deşeurilor menajereReducerea pulberilor însuspensie şi a poluării dintraficExtinderea suprafeţelor despaţii verzi şi plantări dearboriArmonizarea situriloristorice cu habitatul naturalConservarea ariilorprotejate şi a edificiilor cuvaloare istoricăMonitorizarea calităţ iiaerului în zonele cudensitate mare de populaţieMonitorizarea continuă acalităţii apei la intrarea înoraş şi la ieşireReducerea emisiilor de lasursăReabilitarea şi extindereareţelelor de canalizaremenajeră şi pluvialăModernizarea staţiei deepurare orăşenească înmunicipiul OradeaLocalăExternăGuvernExternăLocalăExternăDepozit ecologic dedeşeuri – MunicipiulOradeaReabilitarea şi creareaunor habitate naturale şiarhitectonice inmunicipiul OradeaSistem integrat demonitorizare a calităţ iiapei şi a aerului înBazinul HidrograficCrişuriOptimizarea sistemuluide canalizare şi epurarea apelor uzateorăşeneştiValoareestimativă(mil. USD)Perioadade timp12,0 2002-20035,0 2002-20043,4 2002-200525,0 2002-2005InstituţiileresponsabilePrimăriaOradeaPrimăriaOradeaIPM OradeaConsiliulJudeţeanDir. ApelorCrişuri OradeaPrimăriaOradeaPrimăriaOradeaR.A. ApatermParteneriatI.P.MOradeaI.P.M.OradeaMuzeul ŢăriiCrişurilor,ONG-uriONG-uriI.P.M.OradeaMonitorizare şievaluareMonitorizare:I.P.M. OradeaAutomonitorizareDirecţia deSănătate PublicăOradeaEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:I.P.M: OradeaPrimăria Oradea,Muzeul ŢăriiCrişurilorEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:Dir. Apelor CrişuriOradeaIPM OradeaEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:I.P.M: OradeaDir. Apelor CrişuriOradeaS.C. EnvirotechS.R.L.Evaluare: PrimăriaOradea

85ORADEANr.Crt5.6.7.8.9..10..Obiective specifice Finanţare Titlul ProiectuluiReducerea pulberilor însuspensie şi a poluării dintraficReducerea emisiilor de lasursăReducerea poluării mediuluisub valorile prevăzute denormativeReducerea nivelului dezgomot sub 85 dBCreşterea randamentuluicazanelor CET 1Implementarea sistemuluide colectare selectivă de lasursă a deşeurilor menajereColectarea controlată adeşeurilor periculoase,industriale, spitaliceşti etc.Mecanizarea activităţ ii desalubrizare a spaţiilorpubliceEliminarea poluării dincanalizarea menajeră aoraşuluiÎmbunătăţirea calităţii apeidin Crişul RepedeRealizarea măsurilorprevăzute prin programelede etapizare ale ag.economiciÎncurajarea utilizării detehnologii curateReducerea pulberilor însuspensie şi a poluării dintraficReducerea emisiilor de lasursăEliminarea surselor depulberi în suspensie, prinacoperirea haldelor dedeşeuri industrialeÎmbunătăţirea calităţii apeidin afluenţii CrişuluiRepedeParteneriatpublic privatConsiliulLocal,MinisterulIndustriilor şiResurselorPrivatLocalPrivatăExternăPrivatăMinisterulApelor şiProtecţieiMediului,LocalÎnchiderea gropii degunoi OradeaRetehnologizareacazanelor 1 si 2 de laCET 1 prin trecerea de lafunctionarea pe lignit lafunctionarea pe gazenaturale si realiyarearetelei de gaze naturalein incinta CET 1Sistem de colectareselectivă de la sursă adeşeurilor menajere şisalubrizarea spaţiilorpubliceImplementareaProgramelor deEtapizare ale unitatiloreconomice potenţialpoluatoare de peteritoriul municipiuluiOradeaEliminarea emisiilorpoluante prin acoperireahaldelor de deseurilorindustriale si dotarea cufiltre a coşurilor deevacuareAmenajarea cursurilor deapă de pe teritoriulmunicipiului OradeaValoareestimativă(mil. USD)Perioadade timp3,0 2002-20031,4 2002 - 20040,56 2002-20075,0 2002-20064,6 2002-20052,5 2002-2004InstituţiileresponsabilePrimăriaOradeaPrimăriaOradeaPrimăriaOradeaI.P.M. OradeaUnităţilepotenţialpoluatoareSintezaCemtrade(ALOR)CETParteneriatI.P.M.OradeaONG-uriMonitorizare şievaluareMonitorizare:I.P.M. OradeaDirecţia deSănătate PublicăBihorAutomonitorizareEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:I.P.M. OradeaConsiliul Direcţia deLocal, Sănătate PublicăTermoelectri Bihorca Evaluare: PrimăriaOradea,TermoelectricaAgenţieconomiciimplicaţiONG-uriI. P.M.OradeaS.C.EnvirotechS.R.L:I.P.M.Oradea.MinisterulIndustriei şiResurselorDirecţia deSănătatePublicăDirecţia ApelorCrişuri OradeaIPM OradeaPrimăriaOradeaMonitorizare:I.P.M. OradeaDirecţia deSănătate PublicăOradeaSocietatea CivilăEvaluare: PrimăriaOradea, ONG-uriMonitorizare:I.P.M: OradeaDir. Apelor CrişuriOradeaS.C. EnvirotechS.R.L.Evaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:I.P.M. OradeaDirecţia deSănătate PublicăOradeaAutomonitorizare launităţile în cauzăEvaluare:Ministerul Industrieişi ResurselorMonitorizare:Direcţia ApelorCrişuri OradeaSocietatea CivilăEvaluare: PrimăriaOradea

86MUNICIPIULNr.Crt11.12.13.14.Obiective specifice Finanţare Titlul ProiectuluiReducerea poluării aeruluiDezvoltarea infrastructuriide transport publicÎnfiinţarea centrului pentrueducaţie ecologică acetăţenilorRealizarea unei hărţi cucalitatea factorilor de mediuşi actualizarea eipermanentăIdentificarea, evaluarea şimanagementul terenurilorurbane contaminateIntroducerea unui sistemalternativ utilizării cloruluipentru dezinfecţia apei şialuminiului pentrucoagulareReducerea poluării aeruluiDezvoltarea infrastructuriide transportFluidizarea traficuluiLocalăExternăLocalăPrivatăExternăLocalăExternăLocală,guvernamentalăÎmbunătăţireainfrastructurii întransportul publicCentru de consultanţă şieducaţie pentru mediuSistem alternativ utilizăriiclorului şi aluminiuluipentru tratarea apeiImbunatatirea accesuluila coridorul PaneuropeanIV - finalizareadrumului de centură amunicipiului OradeaValoareestimativă(mil. USD)Perioadade timp6,51 2003-20121,0 2003-20071,15 2003-200510,5 2002-2005InstituţiileresponsabilePrimăriaOradeaR.A O.T.L.OradeaS.C. DrumuriOrăşeneştiOradeaPoliţia OradeaPrimăriaOradeaPrimăriaOradeaR.A. ApatermPrimăriaOradea,ParteneriatONG-uriInspectoratul ŞcolarUniversitateaOradea--------ConsiliulLocal,MLPTLMonitorizare şievaluareMonitorizareI.P.M.OradeaR.A. O.T.L. OradeaEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:ONG-uriUniversitateaOradeaEvaluare: PrimăriaOradeaMonitorizareDir.Apelor CrişuriOradeaS.C. EnvirotechS.R.L.Evaluare: PrimăriaOradeaMonitorizare:Primăria Oradea,DrumuriOrăşeneştiIII.2.2 EconomicNr.Crt1.Obiectivespecifice- Promovarea identităţiituristice teritoriale- Punerea în valoare apatrimoniului cultural,arhitectonic şi istoric,racordarea la circuitulturistic internaţionalFinanţare- 10% - CLOradea- 10% - CAPDD- 10% - CJ Bihor- 10% firme deturism- 60% fonduriPhare CBCTitlul proiectuluiCentrul pentrupromovareaturismului regional(locaţie în vamaBorş )ValoareestimativăProiect(mil. euro)Perioadade timp(ani)0,5 2Instituţii,departamenteresponsabileConsiliulJudeţeanBihorParteneriatPrimăriaOradea,Centrul pentruArii Protejateşi DezvoltareDurabilă Bihor(CAPDD)Monitorizareşi evaluare

87ORADEANr.Crt2.3.4.5.Obiectivespecifice- Realizarea de zoneatractive pentrudezvoltarea industrială -promovarea tehnologiilorcurate- Promovarea investiţiilorstrăine- Concesionareaterenurilor pentru IMMuride către PrimăriaOradea, pe cel puţin 90de ani- Climat de afaceriatractiv- Promovarea investiţilorstrăine- Servicii de asistenţă şiconsultanţă pentruafaceri- Comunicarea via e-mailîntre toate IMM-urile –reţea de tip Intranet- Sprijinirea tinerilorintreprinzători- Dezvoltarea industriilormici şi a serviciilor- Stimularea dezvoltăriiserviciilor din sectorulprivat- Stimularea dezvoltăriidiversităţii calificării forţeide muncă- Îmbunătăţirea calificăriiîn domenii neacoperite- Promovarea formăriiprofesionale adaptatecerinţeiFinanţare- 10% - CLOradea- 15% - fonduriUE- 75% -investitori,USAID- 25% CLOradea- 50% - fonduriUE- 25% - societăţ icomerciale- 10% - CLOradea- 85% - fonduriUE- 5% -antreprenorilocali- 15% - CLOradea- 15% -UniversitateaOradea- 70% - fonduriUETitlul proiectuluiParc Industrialpentru TehnologiiModerneCentru de Afaceri şiPromovare aInvestitţilorCentrul Incubatorde AfaceriInstitutul deFormare aResurselor UmaneValoareestimativăProiect(mil. euro)Perioadade timp(ani)2,5 3 – 50,6 20,5 51,2 4Instituţii,departamenteresponsabilePrimăriaOradeaServiciul deDezvoltareLocală –PrimăriaOradeaServiciul deDezvoltareLocală –PrimăriaOradeaParteneriatConsiliulJudeţean,administraţiidin ZonaMetropolitanăOrganizaţiipatronaleUniversitateaOradea,antreprenorilocaliUniversitateaOradea,instituţii localeMonitorizareşi evaluare

88MUNICIPIULIII.2.3 SocialNr.Crt11614Obiective specifice Finantare Titlu proiectDezvoltarea infrastructuriiCentrului Social Pilot, cuinfiinţarea unui biroucentral de coordonare,monitorizare şi statistică,cu un 5 specialişti,coordonatori pe domeniide activitate, pe operioada de 2 aniDezvoltarea CentruluiMatson, cu serviciimedicale ortopedicepentru persoanele cuhandicap, cu deschidereaunei secţii de asistenţătehnică pentru accesoriilespecifice, deschidereaunei farmacii cu produsespecifice persoanelor cudizabilităţ i.Dezvoltarea unui centrude sprijin pentru tineriiabsolvenţi, proveniţi dincentrele şi instituţiile detip rezidenţialConsiliul LocalOradea; AgendaLocală 21Consiliul Local,Agenda 21,ComisiaEuropeanăConsiliul Local;Agenda 21ValoareestimatăeuroPerioadăCentrul Social Pilot 100000 2003-2004Instituţii,departamenteresponsabileASCO,ConsiliulLocalaCentrul Matson 50000 2003-2004 SUPHARCentrul de sprijinpentru tineriiabsolvenţi100000 2003-2004 FRCCF22 Medierea muncii BM/AJOFM Job club 10000 2003-2004 AJOFM25202119Dezvoltarea unui serviciuprivind pregătireapersoanelor pentrunecesităţile pieţei munciiDezvoltarea unui serviciude monitorizare şievidenţă a stării desănătate a asistaţilorDezvoltarea unui programde educaţie pentrusănătate a asistaţilor şiaparţinătorilor, prindezvoltarea unorcampanii de educaţiepentru sănătate îninstituţii de învăţământ,centre de ziDezvoltarea serviciilormedicale privind profilaxiaspecifică în boliletransmisibile prinvaccinareBM/AJOFMConsiliul Local,MSConsiliul Local,MSConsiliul Local,MSServicii de calificarerecalificareProgram demonitorizare desănătateProgram de educaţiepentru sănătateProgram demonitorizare desănătate5000 2003-2004 AJOFM3000 2003-2004 ISP Bihor3000 2003-2004 ISP Bihor3000 2003-2004 ISP BihorParteneriatISJ Bihor;AJOFM; DSPBihor; IJPHBihor; sectorongConsiliul Local,ConsiliulJudeţean,ISPHConsiliul Local,DJPDC, ISJBihor, AJOFMBM; ConsiliulLocal;FederaţiaPatronilorBM; ConsiliulLocalConsiliul Local,DJSP BihorConsiliul Local,DJSP BihorConsiliul Local,DJSP BihorMonitorizare şievaluareASCO, ConsiliulLocalSUPHAR;ASCOFRCCF; ASCOAJOFM; ASCOAJOFM; ASCOISP Bihor;ASCOISP Bihor;ASCOISP Bihor;ASCO

89ORADEANr.Crt186151213172Obiective specifice Finantare Titlu proiectSupravegherea şiîmbunătăţirea stării desănătate a asistaţilor încentre de zi pentruprevenirea abandonului,prin înfiinţarea, dotarea şiîncadrarea cabinetuluimedicalDezvoltarea unui centrupentru reintegrareacomunitară a copiilorstrăzii, cu activităţi deservicii de sănătate,servicii de educaţie,activităţi nonformaleducative, consiliere,masă, cu un număr de 5angajaţiDezvoltarea unui centrude zi pentru persoanelecu dizabilităţ i, cu activităţide terapie ocupaţională,recuperare motorie,formare şi îndrumareprofesionalăDezvoltarea unui centrude tranzit pentru copii şimame supuşi diverselorforme de abuz, cu ocapacitate de 50 delocuri, de catre 5specialisti, cu servicii decazare, masă, asistenţămedicală, consiliere,îndrumare, mediereconflict, integrare înmuncăDezvoltarea unui centrude reabilitare pentru copiiidelicvenţi, cu servicii decazare, masă, asistenţămedicală, programeducaţional, consiliere,facilitare integrarecomunitarăDezvoltarea unui adăpostcomunitar pentrupersoane de vârsta atreia, cu servicii decazare, masă, serviciimedicale, pentru 20 devârstnici, de către unefectiv de 5 angajaţiCentru de zi pentru copiiicu nevoi educaţionalespeciale, cu activităţi detip nonformal educative,extraşcolare, facilitareaintegrării comunitare acopiilor cu nevoi specialeConsiliul Local;MSConsiliul Local,Agenda 21,ComisiaEuropeanăConsiliul Local;Agenda 21Consiliul Local;Agenda Locală21;Consiliul Local;Agenda Locală21Consiliul Local;Agenda Locală21;Consiliul LocalOradea; AgendaLocală 21Servicii de sănătatepentru asistaţi încentre socialeCentrul CopiilorStrăziiCentru de zi pentrupersoane cudizabilităţ iCentru de tranzitpentru Copii şi mameCentrul de reabilitarepentru copiiidelincvenţiAdăpost pentrupersoanele de vârstaa treiaCentru de zi pentrucopii cu nevoispecialeValoareestimatăeuroPerioadăInstituţii,departamenteresponsabile2000 2003-2004 ISP Bihor50000 2003-2004Fundaţia SfinţiiTrei Ierarhi50000 2003-2004 SUPHAR100000euro2003-2004 FRCCF50000 2003-2004 FRCCF100000 2003-2004FundaţiaConsistoria20000 2003-2004 sector ongParteneriatConsiliul Local,DJSP BihorASCO; ISJBihor; DSPJBihor, ConsiliulJudeţeanConsiliul Local,DJPDC, ISJBihor, AJOFMConsiliul Local;DJPDCConsiliul Local,DJPDC, ISJBihorConsiliul Local,ASCOISJ Bihor;ŞcoalaSpecială 1, 2;ASCO;SUPHARMonitorizare şievaluareISP Bihor;ASCOFundaţia SfinţiiTrei Ierarhi,ASCOSUPHAR;ASCOFRCCF; ASCOFRCCF; ASCOFundaţiaConsistoria,ASCOaplicant, ASCO

90MUNICIPIULNr.CrtObiective specifice Finantare Titlu proiect24Instruire pentrudeschiderea de afaceriRealizarea unui cabinet3multimedia pentrudezvoltarea capacităţilorde pregătire a elevilorDevoltarea unui programde educaţie pentrusănătate în mediul şcolar,4 pentru prevenireaconsumului de droguri,combaterea fumatului, cu4 specialisti, cu activităţ ide tip informalDezvoltarea unui centrude tineret cu activităţii de7 educaţie civică, ecologică,nonformal educative, detimp liber, cu un efectiv de4 angajaţi598101123Dezvoltarea unui sistemde asistenţăpsihopedagogică îninstituţiile şcolare, cu unpsiholog pentru fiecareşcoală, cu un cabinetaparteRacordarea specialistilordin învăţământul liceal şipostliceal la necesarul depe piaţa forţei de muncăAdaptarea şi editareapachetului de materialepentru orientarea şcolarăşi profesională - Busola;Planificare - Profesie-Carieră; Orizont 2001 -târgul de ofertă şcolarăCreşterea pregătiriicadrelor didacticeConsolidarea, reabilitareaclădirilor şcolare: L Suciu,Ion BogdanObţinerea carnetului deconducereBM/AJOFMConsiliul Local;Agenda Locală21Consiliul Local,Agenda 21Consiliul Local,Agenda 21Consiliul Local,Agenda 21Consiliul Local;Agenda 21Consiliul Local;Agenda 21;Fundaţia Apacsai;Fundatia IllyesConsiliul local;ComisiaEuropeana; ANSConsiliul LocalBM/AJOFMServicii de asistenţăpentru IMM-uriValoareestimatăeuroPerioadăInstituţii,departamenteresponsabile5000 2003-2004 AJOFMParteneriatBM; ConsiliulLocalMonitorizare şievaluareAJOFM; ASCOCentru multimedia 10000 2003-2004 ISJ Bihor Consiliul Local ISJ Bihor, ASCOEducatie pentrusănătate5000 2003-2004FundaţiaÎncrederea;DSPJ BihorCentru de tineret 20000 2003-2004 Fundaţia LifeCabinet de asistenţapsihopedagogicăBursa Invăţământ 2000 2003-2004Consiliul Local;ISJ BihorConsiliul Local;ISJ BihorFundaţiaÎncrederea,ASCOFundaţia Life,ASCO20000 2003-2004 ISJ Bihor CJAPP ISJ Bihor, ASCOCentrul deconsiliereHumanConsiliul LocalFundatia Albin;ISJ Bihor, ASCOBusola 5000 2003-2004 ISJ Bihor Consiliul Local ISJ Bihor, ASCOProgram decreşterea pregătiriiprofesorilorProgram de renovarea şcolilorServicii decalificare/recalificare2000 2003-2004 ISJ Bihor Consiliul Local ISJ Bihor, ASCO50000 2003-2004 ISJ Bihor Consiliul Local ISJ Bihor, ASCO2000 2003-2004 AJOFMBM; ConsiliulLocalAJOFM; ASCO

91ORADEAIII.2.4 Regenerare urbanãNr.CrtObiective specifice Finanţare Titlul ProiectuluiValoareestimativă(mii USD)Perioadade timpInstituţiileresponsabileParteneriatMonitorizare şievaluare1.Protejarea clădirilor depatrimoniuImplementareaprogramului derevitalizare a zoneicentraleCetatea Oradearevitalizareurbană şiintegrarea în circuitulturisticGuvernLocalăExternăRevitalizarea StrăziiRepublicii Pietonal,P-ţei Ferdinand, P-ţeiUnirii, Str. V.Alecsandri20.000,027.300,02004-2005Adm.PatrimoniuluiImobiliarOradeaPrimăriaOradeaInstitute forHousingStudiesRotterdam,OlandaProArh SRLOradeaPrimăria OradeaA.P.I. Oradea2.Sprijinirea construcţiilorde locuinţe prin ANLbdul Ştefan cel Marebdul DecebalGuvernLocalăPrivată (creditipotecar)Construire delocuinţe pentrutineri, prin creditipotecar, prin ANL1.5601.5252002-2010Adm.PatrimoniuluiImobiliarOradeaPrimăriaOradeaAgenţiaNaţională aLocuinţelorMLPTL3.Îmbunătăţirea practicilorde zonare fiscalăGuvernLocalăHarta zonării fiscalea municipiuluiOradea20,0 2003-2005Adm.PatrimoniuluiImobiliarOradeaPrimăriaOradeaM.L.P.T.L.Primăria Oradea4.5.Marketingul imaginiioraşuluiUtilizarea raţională aterenurilor cu destinaţiaconstrucţii în zona dedealuri şi în zonele deriscPrivatăExternăLocalăPrivatăExternăPunerea în valoare aarterelor majore dinoraş (reglementare)Aprofundareazonelor de risc –circulaţie,infrastructură de apă2.600 2002-2006500 2003-2004PrimăriaOradeaAdm.PatrimoniuluiImobiliarOradeaPrimăriaOradeaSector privat,Parteneriatpublic privatR.A. ApatermOradeaUSAIDB.E.R.D.A.P.I OradeaPrimăria OradeaR.A. ApatermMLPTL6.Imbunătăţirea izolăriitermice a clădirilorLocalăPrivatăExternăProiect de eficienţăenergetică privindîmbunătăţireaconfortului termic înlocuinţe20.000,0 2003-2007PrimăriaOradeaAdm.PatrimoniuluiImobiliarOradeaAsociaţiapentru PoliticiEnergetice,firme deconstrucţiiAPI Oradea.Primăria Oradea

92MUNICIPIULIII.3 Bilanþul contabil 1999 – 2002ACTIVE 1999 2000 2001 2002MIJLOACE FIXE, TERENURI ŞI OBIECTEDE INVENTAR 41.628.281 111.921.762 165.245.034 184.330.615MIJLOACE BĂNEŞTI, DECONTĂRI,CHELTUIELI MATERIALE 83.395.150 75.509.632 164.607.827 1.409.620.451Mijloacele bugetului local 14.705.461 8.326.186 770.699 600.053.426Disponibilităţile bugetului local 14.705.461 613.923 770.699 30.285.862Cheltuielile bugetului local 0 0 0 569.767.564Bugetele instituţiilor 68.689.689 67.183.446 163.837.128 809.567.025Disponibilităţi băneşti 10.245.496 3.944.060 18.749.460 20.825.424Mijloace băneşti şi alte v alori 320.496 1.151.912 1.519.864 1.579.504Decontări şi debitori 31.301.328 32.312.579 35.350.312 51.143.567Cheltuieli 26.254.728 27.800.289 101.183.149 728.528.020Materiale 577.589 1.975.106 7.034.343 7.490.510TOTAL ACTIVE 125.023.431 187.431.394 329.852.861 1.593.951.066PASIVE 1999 2000 2001 2002FONDURI 41.628.281 111.921.762 165.245.034 184.330.615VENITURI, FINANŢĂRI DE LA BUGET,DECONTĂRI ŞI ALTE RESURSE83.395.150 75.509.632 164.607.827 1.409.620.451Sursele bugetului local 14.338.869 8.326.186 770.699 600.053.426Bugetele instituţiilor 69.056.281 67.183.446 163.837.128 809.567.025Finanţarea instituţiilor 26.318.096 31.912.155 110.967.699 667.978.576Venituri extrabugetare 9.088.427 631.889 9.303.092 70.419.044Decontări, creditori şi alte surse 32.929.993 32.649.503 38.503.790 62.063.004Mijloace cu destinaţie specială şi credite 719.765 1.989.899 5.062.547 9.106.401Mijloace cu destinaţie specială 719.765 1.989.899 5.062.547 9.106.401Credite bancare 0 0 0 0TOTAL PASIVE 125.023.431 187.431.394 329.852.861 1.593.951.066

93ORADEAIII.4 LISTA PROIECTELOR REALIZATE ªI ÎN CURS DE REALIZARE, CUFINANÞARE EXTERNÃ ªI DE LA BUGETProiecte aprobate pentru finanţareNrcrt12Denumire proiectVotaţi bicicleta – Votaţi un oraş c urat:construirea unor piste pentrubiciclete în municipiul OradeaCetatea Or adea – Renaşterea uneilegende3 Agenda Locală 21 Oradea45Dezvoltarea Zonei metr opolitaneOradea„Alegerea mea” proiect de planificarefamilială în r ândul comunităţilordefavorizate din BihorBuget / Finanţator687.229 euro,343.615 euro UEProiect LIFE / UE30.000 USDKing Bedoui n Foundation BelgiaFundaţia Carpatic a OradeaFundaţia pentru ParteneriatMiercurea Ciuc38682 U SD / CanadianInternational Development Agenc yCanadaUSAID, MLPT L89.750 CADAmbasada C anadei / CIDACanadaPartener i ai Pri măriei municipiuluiOradeaGestionnaires sans Fronti eres,BucureştiCentrul de Afac eri Transilvania,OradeaAdmi nistraţia Patrimoniului ImobiliarOradeaUNDP / CIDA / IISD CanadaUSAID / RTIAgenda Locală 21 Oradea, FundaţiaRuhama, Direcţia de SănătatePublică BihorObs.Proiecte derulate de către primăria municipiului Oradea şi finalizate până la 30.06.2002Nr crt Anul Proiectul Sursa d e finanţar e Obs.1 1995 Program pilot pri vind înfiinţarea condominiilor în municipiul Oradea USAID2 1996 Asistenţa s ocială şi crearea bazei de date a reţelei de asistenţă soci ală Programul Phare SESAM3 1997Înfiinţarea C entrul ui de Informaţii Publice din c adrul Primăriei municipiuluiOradea4 1998 Înfiinţarea băncii de date urbane şi GISUSAID, ChemonicsFederaţia Municipiilor dinSuedia5 1998 Implicarea c etăţenilor în acti vitatea de luare a deciziei Phare Democratie6 1999Înfiinţarea c entr elor de informaţii despre Uni unea Europeană în vedereaPhare Europacreşterii încrederii cetăţenilor faţă de integrarea europeană7 1999 Schimb de experienţă a managerilor din domeniul serviciilor publice Phare Multicountr y

94MUNICIPIULProiecte aprobate pentru finanţare ale regiilor autonome aflate în subordinea consiliului localNr crt1234Denumire proiectReabilitarea reţelelor de alimentar e cuapă, a sistemului de monitorizare şicontorizare pentru consumatoriÎnlocuire pompe principale Oradea:înlocuire pompe, achiziţie echi pament delaboratorExtindere pr ogram iniţial. Reabilitareareţelelor de alimentar e cu apă înmunicipiul OradeaReduc erea poluării transfrontaliere în 3bazine tributare D unării – Staţia deEpurare OradeaBuget mii USD /Finanţator16.545BERD & B.S. & B.L.924BERDSecret (licitaţie în der ulare)BRED & BS & BL1.393.865 USDUSAID, ApatermTermen de realizare16.02.1999 – 31.12.199916.02.2001 – 30.10.200109.11.1998 – 31.12.1999Licitaţie în derular e12.06.2000 – 31.12.2001Obs.BS Bugetul de s tatBL Bugetul localBSBLBSBLBSBLProiecte depuse pentru obţinerea unor finanţări externePrimăria Municipiului Oradea, regii autonome aflate în subordinea consiliului local, parteneriat cuorganizaţii neguvernamentaleNrcrt123467.Denumire proiectConstruirea Haldei ecol ogice de deşeuri menajerepentru zona metropolitană a mun. OradeaÎnchiderea definiti vă şi monitorizarea vechii haldede deşeuri menajere a municipi ului OradeaAcademi a Democraţiei – parteneriat cu UniuneaFemeilor BihorCentru de C onsultanţă pentru Cetăţeni –parteneriat F undaţia RuhamaReabilitarea reţelei de canalizar e şi a Staţiei deEpurare a mun. OradeaManagementul sistemului informatic alinfrastructurii din municipi ul OradeaBuget euro / Finanţator6.215.563 EU / Uniunea Eur opeanăParteneriat Public Privat (PPP)3.000.372 EU / Uniunea Eur opeanăParteneriat Public Privat (PPP)Guvernul Suedi ei44.785 USD / F ondul pentru Dez voltarea SocietăţiiCivile23.981 mii euro / Uniunea EuropeanăProgram ISPADin care:ISPA – 16.734 mii EUBERD – 6.000 mii EUApaterm: 1.171 mii EU+75.000 EU neeligibil188.726 euro140.829 euro c ontributie Guvernul FlandreiPerioad a (aprox.)de evaluareTrim I 2003Trim I 2003AprobatAprobatAprobatTrim. IV 20028. Pod c ultural Oradea - Debrec en 92.000 euro – Phare CBC Trim. IV 2002■

ORADEA

MUNICIPIULPRIMĂRIA MUNICIPIULUIORADEAAGENDA LOCALÃ 21 –PLANUL LOCAL DE DEZVOLTARE DURABILÃA MUNICIPIULUI ORADEAORADEA2002