Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

99SERBIA [„ÎN SERBIA S-AU LUAT..."]În Serbia s-au luat următoarele măsuri:1. s-a decretat un moratoriu, adică suspenziune de plăţi în prevedere unor complicaţiuni şi mai mari, 2) suntopriţi toţi bărbaţii de la 18 — 40 ani de a ieşi din ţară, 3) s-au escris împrumutu[l] forţat.Ziarul Czas din Cracovia aduce ştire că generalul Cernaieff şi doi coloneli ruseşti ar fi fost primiţi de cătrăprinţul Milan şi că li s-ar fi propus de a lua comande în armata sârbească . Pe o mistificaţie pare însă a se întemeia ştireaadusă de Pol. Cor. că şi un ofiţer românesc, anume Ljubibrat Ioannavici, ar fi intrat în armata sârbească . Pe de altăparte se aude că mişcările insurgenţilor sunt astfel ca să acopere grăniţele Serbiei despre râul Drina, încât intrareasârbilor în părţile răsculate să nu întâmpine nici o piedică din partea turcilor. Această din urmă ştire o dăm sub toatărezerva.[19 mai 1876]AUSTRO-UNGARIA [„LA 14/26 MAI CURENT..."]La 14/26 mai curent a murit în Praga Francisk Palácky în vârstă de 78 de ani. Născut în 14 iunie 1798 dinpărinţi protestanţi, la Hodelowitz în Moravia, unde tatăl său era rector al şcolei, şi-a făcut studiile la Pressburg şi Vienaşi au debutat foarte de timpuriu cu scrieri însemnate în limba bohemă. De pe la 1818 au compus, în unire cu Schafarik,un manual de poetică bohemă căruia-i urmară fragmente şi teorii estetice (1821) şi istoria generală a esteticei (1823).Cunoştinţa mai tuturor clasicilor limbelor europene şi stilul său frumos transpiră şi din celelalte scrieri ale lui. Dariubirea pentru limba şi istoria poporului său îl conduse pe alt teren, în care începu adevărata sa însemnătate politică şiliterară. Spre a studia izvoarele istoriei şi ale limbei, el vizită în anul 1823 oraşul Praga, devine arhivar al conteluiSternberg şi astfel capătă ocazia de a studia arhivele celor mai vechi familii din Bohemia, arhivele publice ale Austrieişi Bavariei şi manuscriptele din Vatican. La anul 1827 primi redacţia foaiei muzeul naţional, în 1829 Dieta Bohemiei îldesignase deja ca istoriograf oficial al regatului, numire care i veni însă abia la 1839. Ca istoriograf începu mai Întâicontinuarea istoriei cronologice de Pubitscha şi-n urmă edită compendiul său propriu, scris în două limbi (bohemă şigermană), care fu tipărit pe cheltuiala Dietei. O culegere de documente, ,,archiv cesky", afară de aceea, o mulţime demonografii preţioase fură fructul ostenelelor sale pe terenul istoriei naţionale. În anul 1848 începe cariera sa politică. Afost membru în consiliul guvernamental, conducător al congresului slavilor, reprezentantul principal al naţionalităţeiceheşti. La 1861 fu numit pe viaţă membru al Casei magnaţilor. Palácky a fost membru onorific al mai tuturoracademielor germane şi slave. Viaţa sa bogată se sfârşi liniştit ca aceea a unui sfânt . Până în cele din urmă clipe alevieţei sale au fost deplin stăpân peste judecata şi graiul său, cu o zi înainte citea încă ziare, cu un sfert de oră înainteamorţei vorbea cu ginerele său dr. Rieger, asemenea unul din corifeii naţionalităţii boheme.La ştirea morţii sale consiliul comunal din Praga au rădicat şedinţa şi fixat o alta pe a doua zi, spre a stabiliprograma celor din urmă onoruri date celui mai însemnat om din Bohemia. Pe edificii publice şi private fâlfâiră , îndatădupă lăţirea ştirei, flamuri negre.[19 mai 1876][„UN ARTICOL FOARTE IMPORTANT..."]Un articol foarte important şi scris cu multă linişte au apărut sub titlul ,,Zece ani de luptă", în Telegraful romândin Sibiu. În acest articol se caracterizează foarte bine pactul dintre cele două jumătăţi al[e] monarhiei austro-ungare şise arată poziţia românilor faţă cu el. Dacă spaţiul ni va permite, îl vom reproduce la rândul său.[19 mai 1876]FRANCIA [„O TELEGRAMĂ..."]O telegramă din Versailles cu data de 14/26 mai anunţă că joi camera va începe discuţiunea asupra proiectuluiprivitor la reformarea instrucţiunei superioare. Atât jurnalul des Débats, cât şi Republique francaise tratează CestiuneaOrientului cam uşor şi superficial.[19 mai 1876]TURCIA [„«PESTHER LLOYD» ÎN NO. SĂU..."]Pesther Lloyd în no. său din 27/15 mai constată că împrejurările în Turcia au devenit foarte serioase, că puterea