Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

93Şi tu nea Oneo! nu uit dulceaţaCând peste saduri, porumbişti, grâne ,Gonind un iepure de dimineaţăFlămând pe vară sosii la tine:Cu ce plăcere toţi m' ospătară ,Bătrâni şi tineri! — Dar cel juratCu alţi doi marturi mă apucară„Să ispăşească câte - am stricat".Adio scumpă, şi mult dorităSălăşluire de farmec plină,Unde departe de - orice ispităDulcea mea viaţă petreceam lină.Tinere crânguri , păduri bătrâne ,De - aici plec iată, şi nu mai viu;Inima-mi însă cu voi rămâneŞi... „o pulpană, de anteriu".A scris şi mai multe poezii în ton mai vesel şi cu un refren care se repetă la capătul fiecărei strofe, cam în felullui Béranger. Una din ele, intitulată Azi nebun, mâne cuminte,sună astfel:Dimineaţa fac proiecteŞi nerozii ziua toatăŞ' aste vezi, sunt tot efecteIspitelor ce-mi vin gloată.Şi la orice mişelieAst refren îmi pun nainte:Încă azi o nebunie,Ş-apoi mâni om fi cuminte.Ieri juram încai o lunăSă fiu şi eu om cuminte,Să stau lâng' o mândră junăCa un Caton înainte.Dar când te vezi într-o mieMai gândeşti la jurăminte?Încă azi o nebunie,Ş-apoi mâni om fi cuminte.Jocul cărţilor ştiu bineCă ce fel de urmări are;Mă prinsesem dar cu mineSă stau normă de-nfrânare .Dar cum scapi de lăcomieCând vezi aur înainte?Încă azi o nebunieŞ-apoi mâni om fi cuminte.Luxul, celor căror place,E venin omorâtor ;Hotărâsem dar a-mi faceUn bun nume 'n viitor.Dar cum faci economieCu un sânge - aşa fierbinte;Încă azi o nebunie