Mihai Eminescu, Opere vol IX, Publicistica

53Roma. Acolo unde nu ne-am putut deplasa, am făcut apel scris la serviciile bibliotecilorstrăine, cum ar fi cele din Praga, Budapesta, Kiev sau Cernăuţi. Sperăm ca______________4Mai tînărul coleg de redacţie al lui Eminescu, responsabil cu pagina oficială a publicaţiei, tipograful Ioan S, Ionescu,ulterior, împreună cu Creangă şi alţi junimişti mai de vază, coproprietar al Tipografiei Naţionale (unde se afla şi redacţia ,,Curieruluide Iaşi") îl înfăţişează astfel: ,,El scria cronicele şi bucăţile literare cele mai bune chiar cînd era vuietul cel mai mare în cancelarie şi,dacă îl întrerupeai în mod liniştit, el nu-şi pierdea şirul, imediat ce l-ai fi sucălit sau îl necăjai prea din cale afară el nu mai putea săcontinue scrisul început decît mult mai tîrziu" (Poveşti, Anecdote, Impresii de călătorie. Excursiuni. Diverse. [Iaşi, TipografiaNaţională], 1905, p. 112.pentru următoarele volume să dispunem de toate înlesnirile necesare lărgirii şi adînciriiinvestigaţiilor noastre.Menţionăm că în comentariul prezentei ediţii şi deci şi la lista de abrevieri titlurileperiodicelor se dau cu ortografia de astăzi, deci ,,Presa" şi nu ,,Pressa", ,,Farul" nu,,Pharul", „Curierul de Iaşi" nu „Curierul de Iassi" etc.De asemenea menţionăm că, la articole apărute în presa străină am introdus în parantezeşi datarea după stilul vechi, folosită pe atunci în presa românească, pentru a evitaposibilele confuzii.Bibliografia de la sfîrşitul volumului, în care sînt înregistrate atît publicările articoleloreminesciene, cît şi scrierile de istorie literară, exegeză etc. privitoare la ele, nu includedecît perioada cuprinsă în volum, 1870 — octombrie 1877. Bibliografia generală apublicisticii va figura la sfîrşitul volumului XI, unde îşi va găsi locul un amănunţitindice tematic privitor la întreaga publicistică. Prezentul volum nu este dotat decît cu unindice alfabetic al numelor proprii, în care trimiterile la textul lui Eminescu sînt date,pentru comoditatea cititorului, cu caractere cursive şi în care, pentru diferitele forme pecare le are la Eminescu unul şi acelaşi nume, se face trimitere la forma corectă.Ne-am silit ca şi acest volum să cuprindă un număr cît mai mare de facsimile, menite săînfăţişeze nemijlocit şi variat imaginea materială a unor aspecte grăitoare dinpublicistica eminesciană, precum şi, mai larg, din publicistica vremii, reprezentată şiprin articole la care se referă critic poetul. Numerele din „Curierul de Iaşi" pe care lereproducem în întregime sînt, credem, mai utile şi mai elocvente decît orice descripţie.Nu au fost neglijate nici reproducerile după textele manuscrise, stăruindu-se îndeosebiasupra relaţiei manuscris — text tipărit.În secţiunea Corrigenda la Volumul VII includem toate rectificările la textul eminesciandin volumul VII (Proza literară), indiferent dacă e vorba de ameliorarea unor lecţiuni(graţie unei citiri mai atente sau corecţiunilor aduse în recenzii) sau de erori de tipar.Nu putem încheia aceste Lămuriri fără a adresa publice mulţumiri tuturor celor care neauînlesnit, într-un fel sau în altul, ducerea la capăt a lucrărilor necesare acestui volum,fie depăşind, prin bunăvoinţa arătată, simpla îndeplinire a sarcinilor lor de serviciu, fiecu totul în afara acestora.Sincera noastră gratitudine merge în primul rînd către aceia care nu numai că ne-auînlesnit accesul la colecţiile de periodice şi la manuscrisele eminesciene, ci ne-au însoţiteforturile cu sfatul şi cu solicitudinea lor, convinşi că cererile noastre, uneori greu de